BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Locurile de muncă disponibile în economie au scăzut cu aproape 8.000 în T2/2023 faţă de T1, la sub 40.000. Cele mai mari scăderi sunt în sănătate, administraţie publică şi comerţ

    Numărul locurilor de muncă vacante în economie a scăzut cu 7.708 în T2/2023 comparativ cu trimestrul anterior, la 39.371, în timp ce rata locurilor de muncă disponibile a fost de 0,77%, în scădere cu 0,16 puncte procentuale raportat la T1/2023, arată datele publicate luni de INS.

    În perioada mai-iunie 2023, cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială, cu minus 1.907 locuri vacante, administraţie publică (minus 1.497 locuri vacante), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (minus 1.337 locuri vacante).

    În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative scăderi s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (minus 0,63 puncte procentuale), administraţie publică (minus 0,55 puncte procentuale), tranzacţii imobiliare (minus 0,53 puncte procentuale), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (minus 0,50 puncte procentuale).

    La polul opus, creşteri ale ratei şi numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat doar în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (plus 0,21 puncte procentuale, respectiv plus 105 locuri vacante), în alte activităţi de servicii (plus 0,15 puncte procentuale, respectiv plus 75 locuri vacante) şi în hoteluri şi restaurante (plus 0,14 puncte procentuale, respectiv plus 353 locuri vacante).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2022, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 6.605, iar rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale.

    Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în sănătate şi asistenţă socială (minus 0,65 puncte procentuale) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (minus 0,62 puncte procentuale).

    Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în sănătate şi asistenţă socială (minus 2,5 mii locuri vacante), transport şi depozitare (minus 1,3 mii locuri vacante) şi în administraţie publică (minus 1,2 mii locuri vacante).

    La polul opus, cele mai mari creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat ȋn intermedieri financiare şi asigurări (plus 0,59 puncte procentuale), urmate de tranzacţii imobiliare (plus 0,38 puncte procentuale) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (plus 0,33 puncte procentuale).

    Numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat creşteri mai relevante în hoteluri şi restaurante, respectiv în intermedieri financiare şi asigurări, plus 515 locuri vacante, respectiv 477 locuri vacante

     

  • Spitale doar cu numele. În spitalul din Urziceni nu s-a născut niciun copil în ultimii doi ani

    Niciun copil nu s-a născut în spitalul din Urziceni în 2022 şi în 2023, arată datele de la Casa Judeţeană de Asigurări, transmise la solicitarea ZF.

    Situaţia este similară şi în spitalul din Ţăndărei, din acelaşi judeţ, ceea ce ridică întrebarea cum se justifică salariile medicilor şi ale asistentelor. Doar la spitalele din Slobozia şi Feteşti s-au decontat naşteri în ultimii doi ani.

    Săptămâna trecută, o femeie a născut pe trotuarul din faţa spitalului Urziceni, asistată de medicii de pe ambulanţă chemaţi de angajaţii spitalului, deşi în unitatea medicală, teoretic, exista medic de gardă. Inclusiv un medic ginecolog apare în structura spitalului. Salariile medicilor ajung chiar şi la 15.000 de lei net lunar, cumulat din gărzi şi sporuri.

    „În multe spitale din România nu se face asistenţă medicală, ci Casa decontează servicii fictive pentru a întreţine 170-200 de angajaţi în spitale care nu fac servicii medicale“, a spus pentru ZF deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreşedintele comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor.

    „Există şi o responsabilitate a Casei de Asigurări. De ce finanţează un spital care nu face servicii medicale sau face unele fictive? Din informaţiile pe care le am, Casa de Sănătate plăteşte în foarte multe locuri foi, nu servicii reale pentru pacienţi.“

  • Tendinţe. Tinerii din generaţia Z pun accent pe sănătate şi pe starea de bine şi renunţă la alcool, zguduind din temelii piaţa băuturilor. Ce soluţii găsesc producătorii?

    ♦ Berea fără alcool, dar şi varii mixuri de bere cu sucuri au devenit încet, dar sigur, în ultimii ani, pariul principal al celor mai mari actori din industria de profil ♦ În cazul vinului şi al băuturilor spirtoase, paşii în această direcţie sunt mai timizi, dar au început să se întâmple lucruri.

    Reprezentanţii Generaţiei Z zguduie din temelii industria băuturilor – atât nonal­cooli­ce, cât mai ales al­coolice – dat fiind că pun mai mare accent pe sănătate şi starea de bine, renunţând astfel la con­sumul de licori cu con­centraţie mare alcoolică, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Astfel, au apărut baru­rile şi petrecerile fără alcool, au apărut con­cepte de tipul mindful drinking şi sober cu­riosity, care în traducere înseamnă că oamenii beau mai puţin şi mai sunt atenţi la ce con­sumă.

    „Generaţia Z – acei oa­meni născuţi după mij­locul anilor ’90 şi până la începutul anilor 2010 – consumă mai puţin alcool comparaţiv cu celelalte ge­neraţii. Segmentele de bău­turi nonalcoolice au avut prin­tre cele mai bune rezultate ca vânzări din piaţă“, spune Spiros Malandrakis, head of alcoholic drinks la Euromonitor Inter­national.

    Spre exemplu, berea fără alcool a ajuns să reprezinte 6% din piaţă în volum la nivel global, iar asta în condiţiile în care acest seg­ment s-a dezvoltat puternic abia în ultimii ani, deşi produse din această cate­gorie există de mai multă vreme. Şi în România tendinţa este aceeaşi.

    „Categoria lager scade, în principal din cauza îmbătrânirii populaţiei, dar şi din ca­u­za migrării populaţiei. Trebuie să le livrăm produse diferite în funcţie de tipul de con­su­matori şi astfel am dezvoltat portofoliul de bere fără alcool, unde a­vem performanţe foarte bune. Deci răspundem foarte bine la trendul către o viaţă mai sănă­toa­să şi un consum moderat de alcool. Iar acesta este scopul nostru principal, să livrăm produse care se pliază pe trendurile în dezvoltare“, a explicat recent Michal Mrowiec, managerul care a fost numit la conducerea Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, la începutul acestui an.

    Conform unei analize anterioare rea­lizate de ZF pe baza datelor de la Eurostat, categoria berii fără alcool s-a dublat în cinci ani în România, ajungând la peste 80 de milioane de litri în 2021, adică circa 5% din producţie.

    Astfel, berea fără alcool, dar şi varii mixuri de bere cu sucuri au devenit încet, dar sigur, în ultimii ani, pariul principal al celor mai mari actori din industria de profil. În cazul vinului şi al băuturilor spirtoase, paşii în această direcţie sunt mai timizi, dar încep să apară iniţiative.

    „Consumatorii caută să îşi modereze consumul de alcool şi caută opţiuni mai sănătoase. De aceea, în lupta cu vinul şi cu tăriile, berea se profilează a fi câştigătoare. Totodată însă, şi noi trebuie să ne dez­vol­tăm portofoliile dincolo de bere (beyond beer)“, a spus şi Gavin Hattersley, CEO al Molson Coors, proprietarul Bergenbier, într-un interviu pentru ZF.

    Când vine vorba de portofoliul beyond beer, el trebuie analizat în funcţie de piaţă. Spre exemplu, în România compania Bergenbier a dezvoltat categoria de bere fără alcool, dar a şi lansat un brand nou, Fresh, acum doi ani.

    „Între timp am extins portofoliul Fresh şi avem acum patru arome. A fost una din­tre cele mai de succes lansări recente. Când vine vorba de a pune pe piaţă un produs nou, trebuie să ai curaj. Uneori ai succes, alteori nu, dar trebuie să vii în întâmpinarea consumatorului. Trebuie chiar să anticipezi ce îşi va dori. Avem speranţe mari de la portofoliul beyond beer, atât datorită selecţiei de beri fără alcool, cât şi celei de mixuri de bere cu arome.“

    Acest tip de consum, deşi adus în prim-plan în pandemie, se profila deja încă de dinaintea crizei sanitare. Listen Bar este un concept de bar de tip pop-up, nonal­coolic, lansat în 2018 la New York de o româncă, Lorelei Bandrovschi.

    „Conceptul a fost inspirat de o pro­vocare. Acum câţiva ani, un prieten m-a provocat să petrec o lună fără să consum băuturi alcoolice. Mi-a plăcut şi am realizat că există o asemenea oportunitate de a crea o viaţă de noapte care nu este legată numai de alcool“, explica ea anterior într-un interviu pentru ZF.

    Astfel, deşi pe piaţa locală berea este categoria de produse care a dezvoltat nişa de fără alcool sau cu conţinut mai redus, în alte pieţe există şi alte licori care au intrat în joc.

    „Dincolo de berea fără alcool, care există de multă vreme şi care a ajuns la o cotă de piaţă importantă de 6% în volum, vedem că apar şi alte lansări. Vinul non-alcoolic este pe val, vânzările crescând cu 9% în volum. Vedem însă inovaţii şi la nivel de spirtoase non-alcoolice şi băuturi non-alcoolice din categoria ready to drink (RTD). Se dovedeşte că vorbim de mai mult decât doar o tendinţă“, spune analistul Euromonitor.

    Tinerii din generaţia Z mănâncă mai sănătos, fac mai mult sport, iar asta se transpune şi într-un consum mai redus de alcool. Iar asta la o vârstă care, în cazul generaţiilor anterioare, era sinonimă cu petrecerile şi „băutele“.

  • Farmacia Băjan din Vâlcea, o reţea de 28 de unităţi, s-a extins în Bucureşti şi urmăreşte în continuare dezvoltarea. Mihai Băjan, unul dintre acţionarii Farmaciei Băjan: Marii jucători vin cu oferte, dar nu vrem să vindem, suntem un business de familie

    Extindere acolo unde sunt oportuni­tăţi şi servicii de sănătate noi în farmacii sunt pilonii de dezvoltare pentru Farmacia Băjan în perioada următoare, potrivit lui Mihai Băjan, care conduce alături de fratele său reţeaua de 28 de unităţi farmaceutice, cu prezenţă mai ales în judeţul Vâlcea.

    „Am trecut de 100 mil. lei cifră de afa­ceri, nu ne plângem, suntem relativ mulţu­miţi de creştere, suntem în limitele pieţei. Creşterea este una organică, încă ne uităm la extinderea numărului de unităţi, vrem să aducem servicii noi către pacienţi. Suntem la 28 de unităţi în momentul acesta, ne-am mai extins faţă de anii trecuţi. Am mai luat două-trei unităţi anul acesta şi mai vizăm şi alte locaţii. Am deschis o farmacie şi în Bucureşti, la Piaţa Veteranilor“, a spus Mihai Băjan pentru ZF.

    Antreprenorul spune că serviciile noi din farmaciile pe care le conduce ar fi, spre exemplu, deter­mi­narea glicemiei la paci­enţii care îşi doresc această măsurătoare realizată de către specialiştii din farmacie. Deşi nu este un serviciu care să se vadă în profitul farma­ciilor, antreprenorul vede importantă această legătură cu pacienţii, mai ales că farmaciştii sunt specialişti în domeniul sănătăţii şi reprezintă deseori prima in­teracţiune a oamenilor cu sistemul medical. În plus, prin aceste servicii de sănătate se creează şi o fidelizare a oamenilor care trec pragul farmaciilor.

     

    Business de familie

    Bazele Farmaciilor Băjan, unul dintre cele mai puternice businessuri regionale din retailul farmaceutic, au fost puse în urmă cu 28 de ani în Râmnicu Vâlcea de antreprenorul Ilie Băjan, care a pornit un business de la profesia soţiei sale, farmacistă. Ulterior, şi băieţii săi au urmat meseria de farmacist, iar acum se ocupă de dezvoltarea companiei, cu activităţi în judeţele Vâlcea şi Argeş. Businessul rămâne unul de familie, susţine Mihai Băjan.

    „Marii jucători vin să facă oferte, doar că noi nu suntem canalizaţi în această direcţie, dacă am vrea să vindem, ne-am opri cu extinderea. Este un business de familie şi ne uităm să-l dezvoltăm. În acest moment, ne uităm în piaţă, în Bucureşti, să vedem ce mai este disponibil. Noi avem disponibilitatea de a cumpăra“, a completat antreprenorul

    Acţionarul Farmaciilor Băjan spune că previziunile pentru anul 2023 sunt incerte, mai ales în contextul scăderii puterii de cumpărare a oamenilor.

    „În prima parte, anul 2023 a fost similar cu 2022, dar în a doua parte vedem o uşoară scădere pe care o punem pe seama puterii de cumpărare mai scăzută. Este şi partea de concedii care se reflectă în cifra de afaceri. Să vedem ce ne rezervă anul acesta, care văd că vine cu premise destul de sumbre privind inflaţia şi puterea de cumpărare“, a mai adăugat Mihai Băjan.

    În 15 ani s-au adăugat 2.000 de farmacii pe piaţă, astfel că în 2022 datele de la Statistică indică un număr total de 8.135 de unităţi farmaceutice la nivel naţional. Cele mai mari 10 reţele de farmacii după cifra de afaceri realizată în 2022 numără împreună 2.900 de unităţi, ceea ce înseamnă o cotă de 35% din totalul farmaciilor din ţară.

    Farmaciile Băjan sunt una dintre cele mai puternice reţele regionale de farmacii din sudul ţării, cu 28 de unităţi în judeţele Vâlcea şi Argeş, dar şi în Bucureşti. În medalion: Mihai Băjan, acţionar Farmaciile Băjan: Este un business de familie şi ne uităm să-l dezvoltăm.

  • Cu cât părinţii trăiesc mai mult, cu atât copiii şi nepoţii vor fi mai „săraci” din punct de vedere economic

    Acest titlu este revoltător din punct de vedere uman, social etc., dar cum stăm din punct de vedere economic? Occidentul se confruntă acum cu un nou conflict între generaţii, care este de-abia la început. Datorită progreselor înregistrate în ultimele decenii pe piaţa muncii – au apărut joburile la birou, fabricile sunt complet automatizate, munca fizică a pierdut teren -, din punctul de vedere al sănătăţii, al nivelului de trai, al progreselor înregistrate în sănătate, oamenii trăiesc mai mult, speranţa de viaţă a crescut substanţial, cu cel puţin un deceniu, şi va creşte în continuare. Poţi să ajungi la 80 de ani şi să fii într-o formă fizică fără probleme, iar nu peste mult timp din ce în ce mai mulţi oameni vor ajunge şi la 100 de ani.

    Oamenii trăiesc mai mult, sunt într-o formă mai bună, dar asta înseamnă că ajung să consume mai mult din resursele financiare acumulate. Se plimbă mai mult, stau mai mult prin vacanţe, mănâncă mai sănătos, care înseamnă un cost mai ridicat, se îngrijesc mai mult de sănătate, îşi schimbă hainele mai des, cheltuie mai mult pentru starea lor de bine. În SUA, dar cred că şi în Europa, oamenii, adică pensionarii, îşi vând casele deja achitate şi se mută în locuinţe de top unde sunt mai mulţi seniori, unde beneficiază de entertainment, de socializare, de servicii de sănătate, de consiliere psihologică etc. În aceste complexuri speciale îşi trăiesc tinereţea bătrâneţii, mai ales în zonele unde există soare. În acest fel, aceşti oameni cu cât trăiesc mai mult, cu atât le rămân copiilor şi nepoţilor mai puţini bani ca moştenire.

    La polul opus, copiii pensionarilor nu prea au avut timp să acumuleze prea multe resurse financiare şi mai ales imobiliare, mulţi au stat cu chirie, iar cei care şi-au luat casele în rate plătesc şi acum. Ca să nu mai vorbim că educaţia, care îţi permite accesul la un job mai bine plătit, a devenit extrem de scumpă. De asemenea, viaţa s-a scumpit destul de mult, în special pe zona de servicii, multă lume este obişnuită să iasă la restaurant, iar acest lucru costă, dar salariile nu au crescut în acelaşi ritm cu creşterea costului vieţii pentru că a apărut globalizarea. Joburile de mijloc au dispărut, au rămas extremele. Bancherii, brokerii, avocaţii, consultanţii, IT-iştii, medicii au început să câştige mai mult, dar în schimb lucrătorii din servicii – curierii, şoferii, chelnerii – au rămas în urmă cu veniturile.

    Din cauza fluctuaţiilor economice destul de mari, din cauza creşterii costului vieţii, din cauza creşterii preţurilor la imobiliare, generaţia millennials nu prea a putut să pună bani deoparte, ca să nu mai vorbim de generaţia Z, care acum este spre 30 de ani. Aceste generaţii par să trăiască bine în viaţa de zi cu zi, de multe ori cu ajutorul cardurilor de credit, dar pur şi simplu nu pot să pună bani deoparte, nu pot să acumuleze capital propriu, nu prea pot să aibă activele lor imobiliare. În aceste condiţii, mulţi se uită către părinţi, către moştenirea pe care ar putea să o primească şi care le-ar permite să aibă ceva capital. Dar părinţii trăiesc mai mulţi ani şi au început să consume din capitalul acumulat pentru propria lor necesitate, nu pentru necesitatea pe care o au copiii şi nepoţii.

    Creşterea dobânzilor, crizele economice care vin odată la câţiva ani taie foarte mult din speranţele părinţilor şi nepoţilor de a acumula capital. După ce plăteşti chiria sau rata la bancă în cel mai bun caz aproape că nu-ţi rămâne nimic să pui deoparte. Transportul este scump, maşina este scumpă, mesele sunt scumpe, facturile la medic sau la oricine altcineva sunt ridicate etc. Aşa că s-au pus bazele unei nervozităţi, unui conflict care va izbucni cândva. Copiii şi nepoţii s-ar putea să nu mai primească nimic din acumulările financiare şi imobiliare realizate de părinţi. Plus că taxele pe moştenire în Occident sunt extrem de ridicate şi mai bine este să nu laşi nimic. Nu ştiu cum va fi în România, dar şi noi ne vom îndrepta spre acest „model”.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

     

  • Familia Ardeleanu a deschis a patra clinică medicală în Bucureşti şi vizează extinderea în Slobozia şi Călăraşi

    ♦ Investiţia în noua clinică din complexul rezidenţial şi de birouri Cotroceni One s-a ridicat la 200.000 de euro, iar unitatea are două cabinete dentare şi un centru de radiologie.

    Clinica dentară Dr. Ardeleanu, apărută pe piaţă în 2018, s-a extins cu o nouă unitate în Bucureşti, în complexul rezidenţial Cotroceni One, având în prezent o reţea de patru clinici. Familia Ardeleanu continuă însă dezvoltarea, iar pe listă sunt oraşele Slobozia şi Călăraşi.

    „Am ajuns la patru clinici deschise în reţea, două în Bucureşti, una în Giurgiu şi în Olteniţa (judeţul Călăraşi – n.red.). Însă nu ne oprim aici, căutăm permanent să mergem mai aproape de pacienţi atât în ce priveşte distanţa faţă de clinică, cât şi nevoile lor privind sănătatea dentară. Clinica Dr.Ardeleanu Cotroceni aduce în centrul atenţiei confortul pacientului prin conceptul de servicii medicale de proximitate“, a spus Dr. Virginia Ardeleanu, fondatoarea reţelei Clinicile Dentare Dr.Ardeleanu.

    Noua clinică din Cotroceni One are două cabinete dentare, aparatură medicală performantă şi un centru de radiologie dotat cu un computer tomograf.

    Printre serviciile stomatologice oferite în cadrul clinicilor Dr. Ardeleanu se numără atât cele pentru copii, cât şi cele pentru adulţi, de la orto­donţie la parodontologie şi implan­tologie, dar şi estetică, chirur­gie. În plus, reţeaua dentară oferă şi posibilitatea abonamentelor pentru companii, prin care angajaţii au acces la consultaţii şi tratamente stoma­tologice. Abonamentele corporate au reprezentat pentru domeniul medical un motor important de creştere şi extindere, iar acest trend prinde şi piaţa stomatologică.

    „Prevenţia este adesea subestimată în cadrul sistemului medical, dar este esenţială pentru sănătatea orală pe termen lung şi reduce necesitatea unor tratamente mai costisitoare în viitor“, a mai adăugat Dr.Virginia Ardeleanu.

    Ea a înfiinţat clinica pornind de la profesia de medic stomatolog, alături de soţul său, antreprenorul Vlad Ardeleanu, care a condus operaţiunile Superbet România timp de cinci ani, înainte de a se dedica domeniului sănătăţii. Nu este singura investiţie în domeniul medical a familiei Ardeleanu, care a mai pus pe piaţă şi Medima Health, o reţea de nouă clinici de imagistică la nivel naţional. Din acest proiect face parte şi fondul de private equity Morphosis Capital. Similar cu extinderea din domeniul stomatologiei, atât în Capitală, cât şi în oraşe mai mici, antreprenorii urmăresc aceeaşi dezvoltare şi în imagistica medicală.

     

    O piaţă cu potenţial

    Cifra de afaceri realizată de cele peste 8.000 de companii care activează în domeniul asistenţei stomatologice (cod CAEN 8623) este de 3,4 miliarde de lei în 2021, cel mai recent an pentru care există date publice.

    Cu un an în urma, în 2020, cifra de afaceri a fost de 2,4 miliarde de lei, însă rezultatele au fost puternic influenţate de perioada de lockdown, când cabinetele stomatologice au fost închise timp de câteva luni, în perioada stării de urgenţă generată de pandemie.

    Piaţa este însă extrem de fragmentată, astfel că numărul cabinetelor stomatologice a ajuns la peste 16.300 de unităţi în 2022. Tendinţa de consolidare în cadrul unei reţele controlată de acelaşi antreprenor s-a văzut în rândul marilor operatori, care au de la două-trei, până la 20 de clinici răspândite în ţară. În ultimii doi ani se observă o dinamică în zona medicine dentare, în urma mai multor achiziţii şi extinderi ale unor jucători strategici, care au investit în acest domeniu. Piaţa stomatologică este majoritar privată şi sunt puţini jucători care colaborează cu Casa de Asigurări pentru servicii decontate, din cauza plafonului mic si a numărului redus de proceduri decontate, după cum spun medicii. Astfel, majoritatea pacienţilor plătesc din propriul buzunar intervenţiile din cabinetele dentare.

     

     


     

     

  • Din culisele tranzacţiei care a pus stomatologia în prim-plan. Ce urmează?

    Integrarea într-un grup medical mare, o divizie nouă de business, prima achiziŢie parţială de acţiuni, câteva milioane de euro. Aceste lucruri au fost în joc în momentul preluării unui pachet de 51% din acţiunile Clinicilor dentare Dr. Leahu de către reţeaua de sănătate Regina Maria. Restul de 49% din acţiuni au rămas la fondatorul brandului, care se va ocupa în continuare de extindere. Business Magazin intră în culisele tranzacţiei care a pus stomatologia în prim-plan.

    Tranzacţiile din zona serviciilor medicale private au relativ puţine şanse să mai surprindă, având în vedere dezvoltarea spectaculoasă din ultimii ani a pieţei locale. Totuşi, la jumătatea anului 2023 anunţul privind preluarea unui pachet de 51% din acţiunile Clinicilor dentare Dr. Leahu de către reţeaua Regina Maria a mişcat piaţa medicală. Achiziţia a bifat rând pe rând mai multe elemente de surpriză – intrarea operatorului medical pe piaţa stomatologică, menţinerea în acţionariat şi a fondatorului businessului, dar şi direcţia de integrare a stomatologiei în medicina generală. Ce urmează nou în piaţă? „Urmărim de mulţi ani dinamica pieţei de stomatologie, iar acum a venit momentul oportun să facem acest prim pas, care marchează şi deschiderea noastră către o consolidare a acestui domeniu în România.

    Stomatologia este o piaţă cu un foarte bun potenţial de dezvoltare. Împreună cu echipa ambiţioasă şi performantă construită de Dr. Ionuţ Leahu, vom aduce şi mai multe servicii cu valoare adăugată pentru pacienţii români, într-un continuum al îngrijirii medicale de calitate. În medicină, viitorul se construieşte cu viziune şi strategie pe termen lung. Preferăm să vorbim mai puţin şi să facem mai mult, iar intrarea pe nişa de stomatologie a venit şi din preocuparea noastră constantă pentru educaţie medicală şi prevenţie”, spunea Fady Chreih, CEO-ul reţelei Regina Maria. Restul de 49% din acţiunile reţelei de clinici dentare rămâne la fondatorul businessului, medicul Ionuţ Leahu, iar fondul de investiţii Morphosis Capital, care avea 25% din acţiuni anterior tranzacţiei a ieşit complet din businessul dentar.

     

    Etapele unei tranzacţii

    Nouă luni au durat negocierile dintre reţeaua Regina Maria şi Clinicile Dr. Leahu de la primele discuţii până la semnarea acordului de parteneriat şi vânzarea de acţiuni.

    Discuţiile s-au purtat între doi jucători de talie mare pe pieţele pe care activează, iar anunţul a fost o surpriză în contextul în care este prima tranzacţie realizată de reţeaua Regina Maria în care nu cumpără pachetul complet de acţiuni.

     

    Primii paşi în noua etapă

    După achiziţie, primul pas pentru cele două părţi, astăzi parteneri în business, este să îşi cunoască noii colegi. Medicul Leahu vede deja primele direcţii de networking între echipele care sunt acum pe acelaşi „teren de luptă” cu problemele de sănătate ale pacienţilor. Ca ţinte, fondatorul Clinicilor Dr. Leahu menţionează creşterea numărului de pacienţi care vin lunar în cabinetele stomatologilor din cele 19 unităţi deschise până acum.

    „Ne aşteptăm însă la o creştere de până la 30-40% a numărului de pacienţi care accesează serviciile Clinicilor Dentare Dr. Leahu lunar. Dacă acum avem 5.000 de pacienţi pe lună, estimăm că până la finalul lui 2023 numărul acestora să crească exponenţial, pentru că avem disponibilitatea şi capacitatea să tratăm acest număr de oameni. Din punct de vedere al business-ului, pentru 2023 targetul nostru rămâne constant, vizăm o creştere de 10% a cifrei de afaceri. În acelaşi timp, rămânem deschişi oportunităţilor de parteneriere în cadrul Reţelei”, a mai spus Ionuţ Leahu.

     

    Medicină, din cap până în picioare

    Fondatorul Clinicilor Dr. Leahu a vorbit în ultimii ani despre ştergerea graniţelor dinte stomatologie şi medicina generală. Potrivit acestuia, multe probleme de sănătate au ca „focar” problemele stomatologice, iar în cazul multor pacienţi, vizita la dentist a fost prima interacţiune cu un medic după mulţi ani. Astfel, stomatologii au descoperit, alături de problemele dentare specifice, şi boli de inimă, diabet. „Coordonarea strânsă şi comunicarea între profesioniştii din domeniul medical şi stomatologic sunt necesare pentru a oferi îngrijire integrată şi pentru a asigura rezultate optime ale tratamentului.

    Atât medicina generală, cât şi stomatologia urmăresc să îmbunătăţească bunăstarea pacientului şi calitatea vieţii”, a explicat Ionuţ Leahu. Chiar dacă specializările şi modalităţile de tratament pot diferi între cele două ramuri ale medicinei, punctul comun în care se întâlnesc şi de unde se poate construi în aceaşi direcţie îl reprezintă sănătatea pacienţilor. „Prin unirea resurselor de care dispunem noi cu resursele de care dispune liderul calităţii medicale din România, extindem infrastructura şi accesibilitatea serviciului medical integrat de cea mai înaltă calitate, pentru un număr cât mai mare de români”, a mai adăugat Ionuţ Leahu.

     

    O nouă divizie în portofoliu

    În ultimii 10 ani, reţeaua de sănătate Regina Maria a investit peste 200 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical din România, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. În total, reţeaua Regina Maria a preluat în totalitate şi a integrat peste 35 de alţi jucători de pe piaţă, având o prezenţă în mai mult de jumătate din judeţele ţării şi acoperire naţională. La nivel naţional, peste 330 clinici partenere numără reţeaua medicală. Compania reuneşte peste 8.500 de angajaţi şi colaboratori, iar în spitalele, maternităţile, policlinicile, laboratoarele de sub umbrela Regina Maria inră anual pese 6 milioane de pacienţi. În 2023, Regina Maria a lansat un nou proiect medical – EXAVET, primul laborator de analize şi imagistică veterinară din cadrul reţelei, marcând intrarea pe o piaţă nouă pentru liderul în calitatea serviciilor medicale din România. O altă premieră şi piaţă nouă pentru operatorul privat este din iunie 2023 şi stomatologia.

     

    Amprenta Dr. Leahu

    În peste 10 ani de activitate pe piaţa stomatologică din România, brandul Dr. Leahu a ajuns pe 19 clinici în cele mai importante oraşe din ţară. În total, pacienţii din cele 13 oraşe au acces la 169 de cabinete, fiind cea mai extinsă reţea stomatologică din ţară. De altfel, dezvoltarea integrată, ca o reţea, este mai degrabă o excepţie în domeniul stomatologiei, iar Clinicile Dr. Leahu sunt printre jucătorii-pionieri în această piaţă. În 2022, veniturile cumulate ale reţelei au fost de 132,4 mil. lei, în creştere cu 31% faţă de 2021. Prin comparaţie, în piaţa medicală privată, operatorii au căutat să dezvolte integrat businessurile şi să deschidă noi unităţi, să se extindă, pentru a ajunge astfel la cât mai mulţi pacienţi. Această strategie este comună mai ales marilor jucători, cu putere de investiţie, dar se poate vedea şi în rândul unor businessuri mai mici.

    „Dacă acum avem 5.000 de pacienţi pe lună, estimăm că până la finalul lui 2023 numărul acestora să crească exponenţial, pentru că avem disponibilitatea şi capacitatea să tratăm acest număr de oameni. Din punct de vedere al business-ului, pentru 2023 targetul nostru rămâne constant, vizăm o creştere de 10% a cifrei de afaceri. În acelaşi timp, rămânem deschişi oportunităţilor de parteneriere în cadrul reţelei.”

    Dr. Ionuţ Leahu, fondatorul Clinicilor Dentare Dr. Leahu

    Clinicile dentare Dr. Leahu reunesc o echipă de 500 de angajaţi, dintre care 200 de medici şi specialişti în anestezie generală. Fiecare clinică integrează cel puţin un centru de radiologie dentară digitală. Reţeaua dispune şi de propriul centru de instruire pentru medici specialişti, medici rezidenţi şi asistenţi medicali. Peste 5.000 de pacienţi trec lunar pragul clinicilor de stomatologie. Pe hartă, Dr. Leahu a mersc cu clinici în cele mai importante oraşe ale ţării: Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova, Galaţi, Turda, Ploieşti şi Piteşti. În plus, deţine şi un portofoliu de 17.000 de abonamente dentare.

     

    Vântul schimbării în stomatologie

    Până în prezent, piaţa cabinetelor dentare s-a dezvoltat mult, însă fragmentat. Medicii stomatologi au deschis businessuri proprii, însă nu au făcut şi pasul spre consolidare, spre extindere. În acelaşi timp, au evoluat şi tehnologia şi nivelul de performanţă din cabinetele dentare, dar şi solicitările pacienţilor, care vor servicii integrate.

    „În momentul de faţă, piaţa de stomatologie din România cunoaşte o pantă ascendentă în privinţa ofertelor pentru pacienţi, care sunt din ce în ce mai diverse, dar care din păcate nu sunt centrate pe experienţa pacienţilor şi educaţie pentru sănătate orală”, a mai spus Ionuţ Leahu. Iar statistica plasează România pe ultimele locuri privind frecvenţa cu care pacienţii ajung la dentist. Media la nivel naţional arată că un român nu ajunge nici măcar o dată pe an la un consult stomatologic (0,4 consultaţii per capita într-un an), potrivit datelor Eurostat. Lipsa cabinetelor dentare şi în zonele defavorizate, în sate, dar şi preţurile pentru consultul şi tratamentele stomatologice ţin oamenii la distanţă de clinicile dentare, mai ales că este o piaţă majoritar privată, iar decontările de la Casa de Asigurări sunt nesemnificative. „Este timpul consolidării, ne asumăm viitorul stomatologiei româneşti ca să putem construi împreună sustenabil şi durabil. Acesta este momentul oportun pentru orice antreprenor din domeniul stomatologiei să se alăture unei reţele puternice, ale cărei servicii medicale sunt la cel mai înalt nivel de performanţă din România. Fie că vorbim de antreprenori care au un singur cabinet ori care deţin deja mai multe cabinete, au şansa să ni se alăture, să construim împreună în beneficiul pacientului, oferind servicii de medicină dentară extraordinară”, susţine medicul Ionuţ Leahu.

     

    Rebranding la orizont

    Clinicile Dr. Leahu urmează să treacă printr-un proces de rebranding după integrarea în cadrul reţelei Regina Maria, pentru a dezvolta ulterior sub un nume comun divizia de stomatologie. „Cred că tot ce ţine de rebranding este o provocare pentru toată lumea. În primul rând, pentru că este un proces de durată şi complex care, în cazul de faţă, presupune sinergia dintre două branduri puternice, construite în ani de activitate. La momentul de faţă lucrăm alături de colegii din reţeaua Regina Maria pentru a stabili care este denumirea cea mai potrivită sub care ne vom integra în reţea şi sub care vom construi în continuare”, a explicat medicul Ionuţ Leahu.

     

    Problema care nu există, dar ajunge să coste

    Medicul Ionuţ Leahu expune o problemă pe care o resimte în profesia sa, şi anume faptul că o bună parte dintre pacienţi – 78%, consideră că nu au probleme stomatologice, astfel că nu vin la dentist. Peste această situaţie, se suprapun şi statisticile privind vânzările scăzute de pastă şi periuţe de dinţi. „Majoritatea ajung în cabinetele medicilor stomatologi doar pentru urgenţe şi lucrări dentare de o complexitate mare – care presupun din start costuri la fel de ridicate, accesibilizarea serviciilor medicale stomatologice de bază pentru români şi educarea populaţiei în ceea ce priveşte prevenţia în sănătate orală este obiectivul nostru principal”, a mai spus fondatorul Clinicilor Dr. Leahu.

     

    Viziunea pentru dezvoltare

    Pentru a răspunde nevoii tot mai mare de servicii stomatologice este nevoie de un efort comun între medicii stomatologi, autorităţi, pacienţi, comunitate. Ţinta pentru toţi aceştia ar trebui să fie sănătatea orală şi starea generală a pacienţilor, având în vedere că afecţiunile stomatologice vin la pachet cu alte probleme de ordin fizic, dar şi psihic.

    Ca plan de acţiune, mediul Ionuţ Leahu arată că promovarea educaţiei în rândul pacienţilor privind problemele dentare, dar şi investiţiile în forţa de muncă şi în tehnologie vor construi viitorul în piaţa pe care activează. „Ne-am asumat rolul de lideri în domeniul sănătăţii orale, iar zona de prevenţie va rămâne în focusul nostrum constant, educaţia populaţiei cu privire la sănătatea orală rămâne pe primul plan pentru noi. Jucăm un rol crucial în educarea pacienţilor şi abilitarea acestora să preia controlul asupra sănătăţii lor dentare. Asumându-ne un rol activ în educarea lor, putem contribui la îmbunătăţirea domeniului sănătăţii orale pe termen lung, promovând îngrijirea preventivă şi împuternicind pacienţii să îşi asume responsabilitatea pentru bunăstarea dentară”, a completat medicul.

     

    Zâna Măseluţă, tot mai căutată de investitori

    Tendinţa de cumpărare a unor businessuri stomatologice în ultimii ani a crescut accelerat, astfel că fonduri de investiţii, dar şi antreprenori români au investit în medicina dentară.

    Alături de investiţia Morphosis în cadrul Clinicilor Dr. Leahu în 2020, alte exemple de investiţii în domeniul stomatologic sunt în 2021, când fondul de investiţii EquiLiant Capital, fondat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, a preluat un pachet minoritar de acţiuni în reţeaua de clinici stomatologice Clinica Victoria, un business cu prezenţă în Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. La începutul lui 2022, fondul de private equity Abris Capital Partners a anunţat achiziţia Dentstore, un distribuitor român de produse stomatologice, cu afaceri de 40 milioane de euro în 2021. Abris Capital cumpărase anterior Dentotal, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse stomatologice din România, dar şi Dentatechnica, distribuitor de produse stomatologice din Bulgaria.

    Astfel, deşi este o piaţă extrem de fragmentată, în care medicii şi-au deschis câte un cabinet şi nu s-au extins în reţea, direcţia este spre consolidare, încurajată şi de „pariurile” unor investitori mari.

    Cifra de afaceri realizată de cele peste 8.000 de companii care activează în domeniul asistenţei stomatologice (cod CAEN 8623) este de 3,4 miliarde de lei în 2021, cel mai recent an pentru care există date publice. Cu un an în urma, în 2020, cifra de afaceri a fost de 2,4 miliarde de lei, însă rezultatele au fost puternic influenţate de perioada de lockdown, când cabinetele stomatologice au fost închise timp de câteva luni, în perioada stării de urgenţă generată de pandemie.

    „Urmărim de mulţi ani dinamica pieţei de stomatologie, iar acum a venit momentul oportun să facem acest prim pas, care marchează şi deschiderea noastră către o consolidare a acestui domeniu în România. Stomatologia este o piaţă cu un foarte bun potenţial de dezvoltare. Împreună cu echipa ambiţioasă şi performantă construită de Dr. Ionuţ Leahu, vom aduce şi mai multe servicii cu valoare adăugată pentru pacienţii români, într-un continuum al îngrijirii medicale de calitate. În medicină, viitorul se construieşte cu viziune şi strategie pe termen lung. Preferăm să vorbim mai puţin şi să facem mai mult, iar intrarea pe nişa de stomatologie a venit şi din preocuparea noastră constantă pentru educaţie medicală şi prevenţie.”

    Fady Chreih, CEO-ul REGINA MARIA, la momentul anunţării tranzacţiei, potrivit ZF.

     

    Istoria Clinicilor Dr. Leahu

    ♦ În 2011 apărea prima clinică Dr. Leahu în Bucureşti, fondată de medicul Ionuţ Leahu

    ♦ La finalul lui 2020, reţeaua de clinici dentare a listat obligaţiuni de 10 milioane de lei la bursa de la Bucureşti

    ♦ În 2020 a anunţat deschiderea primei unităţi în afara ţării, la Londra

    ♦ Tot în 2020, fondul de investiţii Morphosis Capital a intrat în acţionariatul Clinicilor Dr. Leahu, preluând un pachet de 25%

    ♦ În ultimii zece ani, din 2011 până în prezent, brandul s-a extins şi are 19 unităţi în toată ţara, în 13 dintre cele mai mari oraşe

    ♦ În 2023, reţeaua Regina Maria a cumpărat 51% din acţiunile Clinicilor Dr. Leahu, iar medicul fondator a păstrat 49%

     

    Istoria reţelei regina Maria

    ♦ La 30 noiembrie 1995 apărea Centrul Medical Unirea, un nume nou în piaţa serviciilor medicale private, fondat de dr. Wargha Enayati.

    ♦ Un an mai târziu, în 1996, apăreau primele abonamente medicale din portofoliul reţelei Regina Maria.

    ♦ Începând din 2001 a pornit extinderea cu deschiderea de noi clinici.

    ♦ Anii ulteriori – 2002-2005, au fost marcaţi de extinderi şi clienţi mari atraşi în portofoliu din rândul companiilor care solicitau serviciile medicale ale reţelei Regina Maria.

    ♦ În 2006 Centrul Medical Unirea (CMU) iniţiază un proces de atragere de investiţii

    ♦ În februarie 2007, gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU.

    ♦ Anul 2008 marchează prima extindere în afara Bucureştiului, în Cluj Napoca

    ♦ În 2010, fondul de investiţii Advent International preia o participaţie majoritară la CMU.

    ♦ În perioada 2011-2015 urmează o strategie puternică de extindere.

    ♦ În 2015, Mid Europa – cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrala şi de Est, preia pachetul integral de acţiuni al reţelei Regina Maria

    ♦ Din 2015 şi până în prezent eţeaua Regina Maria s-a extins constant şi a achiziţionat noi businessuri, a dezvoltat proiecte greenfield, dar a şi investit În nişe noi de business, cum este şi stomatologia.

  • Vrei să devii bugetar? Guvernul anunţă ca deblochează angajările într-un sector unde oferă peste 4.000 de posturi noi

    Ministerul Sănătăţii a anunţat vineri că Guvernul a aprobat un memorandum care prevede deblocarea angajărilor din sistemul sanitar.

    Guvernul României a aprobat Memorandumul privind deblocarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unităţilor subordonate Ministerului Sănătăţii, a transmis vineri ministerul.

    Astfel, circa 4.000 de posturi vacante vor putea fi ocupate prin concurs în unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii, în perioada următoare.

    Reprezentanţii ministerului anunţă că urmează ca Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei să iniţieze memorandumul pentru ocuparea posturilor din unităţile sanitare aflate în subordinea autorităţilor locale.

  • Veştii bune pentru mai mulţi români care vor primi măriri de salariu după ce Guvernul aprobă o ordonanţă de urgenţă

    Guvernul aprobă, vineri, o ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri de venit pentru toate categoriile de angajaţi din Sănătate şi Asistenţă Socială. „Ca şi în cazul Educaţiei, reparăm inechităţi vechi şi sunt convins că facem ceva corect”, spune premierul Marcel Ciolacu.

    „Onorăm promisiunea făcută sistemului sanitar. Este vorba de creşteri de venit pentru toate categoriile de angajaţi din Sănătate şi Asistenţă Socială, la salariul de bază maxim prevăzut în lege”, spune Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de guvern.

    El precizează că sunt incluse fonduri pentru plata voucherelor de vacanţă, indemnizaţii lunare pentru gărzi, zile suplimentare de concediu de odihnă şi deblocarea negocierilor şi semnarea Contractului Colectiv de Muncă.

    „Practic, ca şi în cazul Educaţiei, reparăm inechităţi vechi şi sunt convins că facem ceva corect”, încheie Ciolacu.

  • Creşterea inexplicabilă a numărului de cazuri de cancer în rândul milenialilor

    Când Paddy Scott a dezvoltat dureri de stomac chinuitoare în 2017, posibilitatea unui cancer nu i-a trecut niciodată prin cap. Fotograful şi realizatorul britanic de expediţii şi filmări, a cărui activitate îl ducea adesea în terenuri accidentate sau periculoase, avea doar 34 de ani şi se mândrea cu condiţia sa fizică, conform Financial Times.

    După ce medicul său de familie l-a trimis pe Scott la spital pentru o colonoscopie, clinicianul care i-a administrat-o l-a întrebat dacă ar vrea să ia parte la un test de sânge conceput pentru a detecta tumorile. Mai târziu, a primit vestea devastatoare că avea un cancer de intestin în stadiu avansat, care se răspândise la ficat.

    Experienţa lui Scott nu mai este o anomalie aşa cum a fost odată. În ultimii 30 de ani s-a înregistrat o creştere a cazurilor de aşa-numit “cancer cu debut precoce” la persoanele sub 50 de ani. Această creştere este atât de accentuată, încât epidemiologii de top au sugerat că ar trebui să fie numită epidemie.

    Analiza Financial Times a datelor de la Institutul pentru Metrici şi Evaluare în Sănătate de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington arată că, în ultimele trei decenii, ratele de cancer în grupul G20 al naţiunilor industrializate au crescut mai rapid în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani decât în cazul oricărui alt grup de vârstă, cu 22% între 1990 şi 2019. Ratele pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani din aceste ţări se află acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani.

    În schimb, cazurile din grupele de vârstă mai înaintată, cele de peste 75 de ani, au scăzut de la vârful înregistrat în jurul anului 2005.

    Pe parcursul a mai mult de şase ani de tratament epuizant, Scott a observat această schimbare. “Întotdeauna am fost cunoscut în secţie pentru că eram cel mai tânăr de acolo. Dar zilele trecute stăteam la chimioterapie cu un tip care cred că avea cam 20 de ani. Se pare că este în creştere destul de dramatică la persoanele tinere”, spune el.

    Cercetătorii nu au o explicaţie definitivă pentru motivul pentru care persoanele aflate în floarea vârstei par a fi mai vulnerabile la această boală decât omologii lor din generaţiile anterioare.

    Cercetătorii cred că ar putea exista indicii în tipurile de cancer care îi afectează pe cei tineri. În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani, cazurile de cancer colorectal au crescut cu 70% în ţările G20 între 1990 şi 2019, comparativ cu o creştere de 24% în cazul tuturor tipurilor de cancer, a constatat cercetarea FT.

    Analiza realizată de Societatea Americană de Cancer pe baza datelor naţionale privind incidenţa şi mortalitatea prin cancer sugerează că, în acest an, 13% dintre cazurile de cancer colorectal şi 7% dintre decese vor fi înregistrate la persoanele sub 50 de ani.

    Michelle Mitchell, director executiv al Cancer Research UK, sau CRUK, avertizează că vârsta rămâne cel mai important factor de predicţie a riscului de cancer, aproximativ 90% din toate tipurile de cancer afectând persoanele de peste 50 de ani, iar jumătate dintre acestea fiind afectate de cele de peste 75 de ani.

    Dar creşterea numărului de grupe de vârstă mai tinere reprezintă totuşi “o schimbare importantă. Trebuie să înţelegem această schimbare”, spune ea. CRUK a lansat o iniţiativă de cercetare comună cu Institutul Naţional de Cancer din SUA pentru a afla mai multe despre cauzele apariţiei precoce a cancerului.

    Această tendinţă are implicaţii economice, clinice şi sociale. Pentru medicii oncologi aflaţi în prima linie, creşterea numărului de astfel de cazuri devine un aspect inevitabil şi îngrijorător al practicii lor. Shahnawaz Rasheed, chirurgul responsabil de tratamentul lui Scott la Royal Marsden, un renumit spital londonez de oncologie, îşi aminteşte de o perioadă de două săptămâni, acum câţiva ani, când a operat patru femei sub 40 de ani. O altă pacientă recentă a fost o sportivă internaţională super-fit, în vârstă de 30 de ani.

    Diagnosticele la adulţii tineri îi lovesc puternic pe specialişti precum Rasheed, adâncindu-i hotărârea de a găsi răspunsuri. “Aceştia sunt oameni care ar trebui să îşi continue viaţa, să îşi construiască o carieră, să îşi crească copiii”, spune el. “Mi se rupe inima”.

    Oamenii de ştiinţă care caută informaţii sunt din ce în ce mai convinşi că schimbările în alimentaţie şi în modul de viaţă care au început la mijlocul secolului trecut deţin cel puţin o parte din cheia puzzle-ului.

    Dr. Frank Sinicrope, oncolog şi gastroenterolog la Clinica Mayo din SUA, cu un interes deosebit pentru cancerul colorectal cu debut precoce, spune că incidenţa bolii a crescut în mod semnificativ în rândul persoanelor născute în anii 1960 sau după această dată. Creşterea numărului de persoane mai tinere care au venit la el pentru tratament în ultimii ani a fost “destul de alarmantă”, spune el.

    Regimul alimentar şi stilul de viaţă la care sunt expuşi copiii în primii ani de viaţă este probabil să fie un factor de creştere, spune el, indicând obezitatea infantilă care “a devenit mai răspândită şi mai problematică în ultimii 30 de ani”. Cu toate acestea, nu există un singur factor care să explice acest lucru, adaugă Sinicrope.

    În timp ce explorează o legătură cu dieta, cercetătorii se orientează spre posibilitatea ca modificările microbiomului, cei aproximativ 100 de mii de microbi care trăiesc în interiorul nostru, în principal în intestine, să crească susceptibilitatea la cancer. Se crede că microbiomul joacă un rol-cheie în sănătatea generală, inclusiv în digestie şi în reglarea sistemului imunitar, precum şi în protejarea împotriva bacteriilor care cauzează boli şi în sprijinirea producţiei de vitamine vitale.

    Se crede că consumul de alimente bogate în grăsimi saturate şi zahăr modifică compoziţia microbiomului în moduri care pot dăuna sănătăţii unei persoane. Deşi aceste modificări afectează persoane de toate vârstele, cercetătorii consideră că este foarte semnificativ faptul că cazurile de cancer cu debut precoce au început să crească începând cu anul 1990. Persoanele născute în anii 1960 au făcut parte din prima generaţie expusă încă din copilărie la regimurile alimentare modernizate şi la schimbările de stil de viaţă şi de mediu, care au început să devină norma în anii 1950.

    Cancerul se dezvoltă adesea de-a lungul deceniilor, oamenii pot găzdui tumori cu creştere lentă timp de ani de zile, astfel încât, pentru cei diagnosticaţi la douăzeci, treizeci şi patruzeci de ani, “unele dintre expunerile la factorii de risc ar fi putut avea loc atunci când erau copii sau chiar în uter”, spune profesorul Shuji Ogino, epidemiolog la Harvard TH Chan School of Public Health, care face parte din iniţiativa de cercetare CRUK/NCI.

    Faptul că cele mai mari creşteri ale numărului de cazuri de cancer la tineri au fost înregistrate în varietăţile gastro-intestinale – colorectal, precum şi în esofag, stomac, pancreas, canal biliar, ficat şi vezica biliară, întăreşte argumentele în favoarea unei legături cu dieta.

    Alte tipuri de cancer, din ce în ce mai des întâlnite la persoanele tinere, cum ar fi cancerul de sân, de rinichi, plus cel de sânge, pot fi afectate atât de obezitate, cât şi de starea microbiomului, chiar dacă nu au o legătură evidentă cu sistemul digestiv, spune Ogino.

    În plus, utilizarea antibioticelor şi a medicamentelor în general poate afecta microbiomul unui individ, denumit uneori “amprenta bacteriană” a acestuia.

    Ogino subliniază că, în a doua jumătate a secolului XX, gama de medicamente disponibile pentru tratarea mai multor afecţiuni a crescut substanţial. Noile medicamente împotriva obezităţii sunt un exemplu recent. “Efectul rămâne cu adevărat necunoscut ce fac toate acestea pe termen lung”, spune Ogino.

    Legătura cu microbiomul este încă circumstanţială, subliniază el. El atrage atenţia asupra altor schimbări care au avut loc începând cu anii 1950: un stil de viaţă mai sedentar, modificări ale tiparelor de somn şi expunerea repetată la lumina puternică pe timp de noapte, care poate afecta ritmurile circadiene şi metabolismul. “Toate aceste schimbări au loc într-un mod cu adevărat paralel, aşa că este greu de identificat vinovatul. Probabil că există mai mulţi vinovaţi care acţionează împreună”, spune el.

    Creşterea numărului de cazuri în ţările occidentale bogate pare să aibă acum un ecou tardiv, dar răsunător, în ţările mai sărace, unde aceste schimbări societale au avut loc cu zeci de ani mai târziu decât în SUA sau în Regatul Unit. Cercetarea FT arată că, între 1990 şi 2019, ratele de cancer la persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani au crescut semnificativ mai rapid în ţările cu venituri medii-superioare, cum ar fi Brazilia, Rusia, China şi Africa de Sud, în comparaţie cu ţările cu venituri ridicate: cu 53% faţă de 19%.

    Valerie McCormack, un epidemiolog care a studiat modelele de îmbolnăvire de cancer în ţările cu venituri mici şi mijlocii, unde bolile infecţioase au reprezentat mult timp cea mai mare povară pentru sănătate, sugerează că o serie de factori ar putea creşte ratele bolilor netransmisibile, inclusiv cancerul, în Brics şi în alte ţări în curs de dezvoltare.

    Femeile din aceste ţări au în general mai puţini copii şi la vârste mai înaintate, ceea ce înseamnă că îşi petrec o perioadă mai scurtă din viaţă alăptând la sân, în comparaţie cu generaţiile anterioare. Faptul de a avea o familie mai numeroasă, ceea ce duce, de obicei, la o perioadă mai lungă de alăptare şi faptul de a naşte pentru prima dată la o vârstă tânără sunt factori cunoscuţi ca fiind factori care conferă protecţie împotriva cancerului de sân.

    “Aceste schimbări au multe beneficii pentru femei, dar le expun la un risc mai mare de cancer de sân”, spune McCormack, care este şef adjunct de filială pentru epidemiologia mediului şi a stilului de viaţă la Agenţia Internaţională pentru Cercetare în domeniul Cancerului, parte a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    În mod similar, o creştere a fumatului şi a consumului de alcool evidentă în unele ţări în curs de dezvoltare, mai ales la bărbaţi, “reduce decalajul în ceea ce priveşte riscul de cancer” între naţiunile bogate şi cele mai sărace, în timp ce adoptarea unei diete mai occidentalizate, obezitatea şi activitatea fizică mai redusă au fost implicate în creşterea numărului de cazuri de cancer colorectal, adaugă McCormack.

    Dar ea avertizează: “Acestea sunt tranziţii epidemiologice şi de stil de viaţă care vor contribui la creşterea ratelor de cancere specifice”, dar este puţin probabil ca acestea să spună întreaga poveste. “Unele dintre aceste creşteri sunt atât de recente, încât nu s-au făcut cercetări pentru a identifica cu exactitate toţi factorii determinanţi”, spune ea.

    Creşterea numărului de cazuri de cancer cu debut precoce nu reprezintă doar o preocupare pentru sistemele de sănătate. Este o problemă şi pentru economii. Cei care supravieţuiesc bolii prezintă un risc mai mare de afecţiuni pe termen lung, cum ar fi infertilitatea, bolile cardiovasculare şi cancerele secundare, spun cercetătorii, ceea ce ameninţă cu sarcini de asistenţă medicală mai costisitoare în viitor.

    Simiao Chen, şeful unităţii de cercetare pentru sănătatea şi economia populaţiei de la Institutul Heidelberg pentru sănătate globală şi profesor adjunct la Colegiul Medical al Uniunii Pekinghe, a condus o echipă care, la începutul acestui an, a calculat că costul global estimat al cancerului din 2020 până în 2050 ar fi de 25,2 trilioane de dolari la preţurile constante din 2017. Această sumă, au concluzionat cercetătorii, a fost “echivalentă cu o taxă anuală de 0,55% din produsul intern brut mondial”.

    “Dacă tendinţa este de întinerire, atunci povara economică va fi mult mai grea, deoarece pierdem persoane din populaţia de vârstă activă care pot contribui la creşterea economică”, spune Chen. Supravieţuitorii de cancer ar putea să nu fie capabili să îşi recupereze nivelurile anterioare de productivitate, sugerează ea. “Astfel, se va reduce cantitatea şi calitatea forţei de muncă”, adaugă ea.

    Recunoscând faptul că tipurile de cancer cu debut precoce devin din ce în ce mai frecvente, unii specialişti ar dori să vadă o reducere a vârstei de eligibilitate pentru programele de depistare, cele mai multe dintre acestea având efect doar la vârsta mijlocie.

    În Anglia, de exemplu, kiturile pentru testarea la domiciliu a cancerului intestinal sunt trimise atunci când pacienţii împlinesc 60 de ani. Luna trecută, Preventive Services Task Force din SUA, un organism independent alcătuit din experţi naţionali, a sugerat că vârsta pentru depistarea cancerului de sân ar trebui redusă la 40 de ani. În 2021, acelaşi grup a susţinut că screeningul colorectal ar trebui să înceapă la 45 de ani.

    Pe măsură ce sistemele de sănătate din întreaga lume se luptă cu o neconcordanţă între cerere şi resurse, agravată de pandemie, prezentarea unui argument convingător pentru cheltuielile necesare s-ar putea dovedi mai dificilă. Potrivit lui Rasheed, chirurgul de la Royal Marsden, ar putea fi nevoie de un “dialog naţional” cu privire la priorităţi, având în vedere proporţiile tot mai mari de persoane sub 50 de ani care suferă de cancer.

    Unii oameni de ştiinţă spun că au identificat diferenţe în structura moleculară a cancerului la persoanele mai tinere, ceea ce arată că ar putea fi nevoie de tratamente specifice pentru acest grup.

    Unii medici consideră că la fel de important este şi faptul că, de multe ori, cancerul a ajuns într-un stadiu mai avansat la o persoană mai tânără înainte de a fi diagnosticat. Aceştia consideră că medicii trebuie să fie în alertă pentru cancer la o persoană de 20 sau 30 de ani, recunoscând că acest lucru nu mai poate fi considerat o perspectivă aberantă.

    Rasheed, care ţine în mod regulat prelegeri în faţa medicilor de familie cu privire la importanţa depistării timpurii a semnelor de “steag roşu” ale cancerului, spune că studiile au arătat că persoanele mai tinere “pot fi consultate de cinci sau şase medici înainte de a fi direcţionate pentru investigaţii de specialitate, diagnostic şi tratament”. Aceleaşi simptome la o persoană cu 30 de ani mai în vârstă ar fi tras imediat semnale de alarmă. Diagnosticele întârziate pot reflecta, de asemenea, o lipsă de conştientizare în rândul persoanelor tinere cu privire la simptomele la care ar trebui să fie atenţi, sugerează el.

    “Am auzit şi am văzut o mulţime de poveşti de groază despre persoane tinere care, în momentul în care ajung la spital, au o boală destul de avansată local sau metastatică. Poate că ar fi existat o fereastră pentru a găsi şi trata cancerul mai devreme”, spune el.

    Scott îşi aminteşte că, după ce medicul său de familie l-a trimis la un spital din centrul Londrei pentru analize, “se pare că i-au spus: “Nu este urgent, are 34 de ani, este în mod clar foarte sănătos”.

    Întrebarea care îi preocupă pe cercetători şi pe medici este dacă nu cumva creşterea numărului de cazuri din ultimele câteva decenii reprezintă vârful unui iceberg epidemiologic mult mai mare.

    În lucrarea lor de cercetare, Ugai şi colegii săi au avertizat asupra posibilităţii ca cei care sunt în prezent copii, adolescenţi şi tineri adulţi să aibă riscuri mai mari de cancer pe tot parcursul vieţii, în comparaţie cu generaţiile mai în vârstă.

    Este posibil să nu se oprească la cancer. Aceiaşi factori de risc îi pot predispune la afecţiuni precum diabetul şi bolile inflamatorii intestinale, au declarat oamenii de ştiinţă, sugerând o povară permanent mai mare a bolilor cronice în viitor, dacă nu se iau măsuri pentru a stimula moduri mai sănătoase de viaţă şi de alimentaţie şi pentru a reforma modul în care sunt produse şi distribuite alimentele.

    În timp ce prevalenţa fumatului, o cauză cheie a cancerului, a scăzut în multe părţi ale lumii în ultimele câteva decenii, obezitatea, inactivitatea fizică şi alţi factori de risc au crescut, notează Ugai.

    Pentru tinerii ca Scott, care au fost înainte sănătoşi şi în formă, cancerul poate părea a fi ultima nenorocire. În timp ce face faţă diagnosticului său, Scott rezistă să se întrebe “de ce eu?”. A început un masterat în politici şi politici de mediu şi a devenit tată în urmă cu 11 luni.

    Dar, în mod inevitabil, se gândeşte la ceea ce ar fi putut fi. “Mi-am petrecut 10 ani încercând să pătrund în lumea filmelor despre viaţa sălbatică. Apoi, chiar când am început tratamentul împotriva cancerului, am început să primesc oferte de muncă şi a trebuit să le refuz.

    Nu pot să nu mă gândesc: “Cum ar fi fost viaţa mea dacă nu ar fi trebuit să trec prin toate astea ?”.