BusinessMagazin

Tag: Salt

  • Direcţia în care PIB va merge în 2014. Nimeni nu crede că se mai poate repeta creşterea economică de anul trecut

    DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ŞI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUŞIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREŞTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranţele legându-se de 2014.

    Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de aşteptat, industria, care a adus două treimi din creşterea de 3,5%. Iar producţia agricolă excepţională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condiţiile meteo.

    Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 şi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creşterea economică, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.

    Dacă excludem impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
    Analiştii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi declinul investiţiilor şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.

    SPERANŢELE LEGATE DE EVOLUŢIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIŞTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.

    Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014. Tot analiştii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.

  • Costurile saltului din spaţiu

    Când vine vorba despre costuri, cei de la Red Bull sunt destul de rezervaţi. Se ştie doar că balonul de unică folosinţă de mari dimensiuni folosit de Baugmartner a costat 250.000, iar întregul proiect valorează mai multe miliane de dolari, spune publicaţia The Guardian .Iar în ce priveşte marketingul, cei de la Red Bull şi-au asumat prin această « acrobaţie » un risc major, dar beneficiile sunt pe măsură.

    Au existat speculaţii că Red Bull ar fi plătit o sumă estimată la 50 de milioane de euro pentru a fi sponsor al acestui eveniment şi pentru a deţine drepturile exclusive de difuzare live a saltului lui Felix Baumgartner, potrivit broadbandtvnews.com. Căderea liberă de 24 de mile ar aduce astfel un câştig considerabil companiei, a carei valoare era estimată anul trecut la 5,8 miliarde de dolari.

    Profitul vine mai ales din drepturile de difuzare ale saltului, un executiv din domeniul advertisingului apreciind că difuzarea aterizării sigure a lui Baugmartner ar fi valorat 10 milioane de lire sterine în Anglia şi 100 de milioane în întreaga lume, scrie The Telegraph. Iar pentru a face o comparaţie, unul dintre cele mai mediatizate evenimente, Super Bowl-ul american – difuza un moment publicitar cu 2,2 milioane de dolari.

    Strategia de marketing este pe măsura profitului: reprezentanţi ai filialei Red Bull din Marea Britanie spun că costurile de marketing au fost de 48 de milioane de dolari anul trecut. Numărul de angajaţi din marketing, comparativ cu numărul total de angajaţi este de asemenea relevant: din 181 angajaţi ai companie în Marea Britanie, 52 sunt implicaţi în marketing şi 15 în sectorul de finance. Ce fac aceştia? În Anglia, au organizat două evenimente majore: Red Bull Flugtag – în care starurile erau maşinile de zbor improvizate şi raliul Red Bull Speedjam, în timp ce evenimentele majore – cum ar fi saltul din spaţiu – sunt organizate în Austria.

    În 2010, 4,2 miliarde de doze de Red Bull au fost vândute la nivel mondial ajutând la creşterea profitului cu 16 procente, la 3,05 miliarde de lire. Pentru a face o comparaţie, Coca – Cola, a avut un venit de 22 miliarde de dolari. După saltul lui Baugmartner, compania ar valora peste cinci miliarde de dolari, iar Red Bull ar fi plasat ca următorul brand după Coca Cola, scrie The Telegraph. Un top realizat anul acesta de publicaţia Forbes poziţionează Apple pe primul loc la capitolul celor mai puternice branduri cu o valoare de 183 miliarde de dolari, iar McDonalds şi Coca – Cola îşi păstrează locurile patru şi şase.

    Specialistul în branduri David Haigh a declarat că ar fi surprins ca Red Bull, care s-a poziţionat ca o companie “tânără, entuziastă, care creează evenimente îndrăzneţe” nu ar ajunge la cinci miliarde de lire sterline.

    Specialistul a afirmat că brandul şi-a crescut semnificativ vizibilitatea prin saltul din spaţiu al lui Baumgartner, dar creşterea este dificil de transpus în cifre, având în vedere faptul că cei de la Red Bull sunt destul de rezervaţi în ce priveşte finanţarea proiectului. “Ce se poate vedea este că Red Bull este peste tot” a mai spus specialistul, care a declarat că este imposibil de aflat cât de repede creşte compania.

    Costurile de transmisie ale evenimentului au fost prea mari chiar şi pentru CNN, probabil de aceea evenimentul a putut fi văzut doar pe YouTube, un record de opt milioane de vizualizări înregistrându-se pe măsură ce Baumgartner cobora.

    După postarea unei fotografii pe Facebook, au fost generate peste 216,000 de likeuri, 10, 000 de comentarii şi peste 29,000 de shareruri în mai puţin de 40 de minute, până la saltul lui Baumgartner, recordul de audienţă al unui eveniment live pe YouTube – circa 500.000 de utilizatori – a fost înregistrat în timpul Jocurilor Olimpice de la Londra din această vară.

  • Afaceri în cădere liberă

    Fraţii Bogdan şi Dragoş Boeru, de 28 şi respectiv 27 de ani, fac între trei şi zece salturi cu paraşuta în zilele din weekend. Înainte, le făceau de plăcere. Acum le fac în cadrul afacerii lor, dat fiind că au dezvoltat un business din skydiving, promovând salturile comerciale, dar şi o şcoală de paraşutism. Bogdan şi Dragoş Boeru au pus câteva sute de mii de euro pe lângă pasiunea pentru căderile libere cu 200 de kilometri pe oră de la 4.500 de metri altitudine şi aşa au dezvoltat un business din salturile cu paraşuta în apropiere de aerodromul Clinceni din Capitală.

    “Primul salt cu paraşuta l-am făcut la 19 ani, iar acum am ajuns la 1.266 de salturi. Am moştenit pasiunea de la tatăl nostru, care a fost paraşutist militar”, spune Bogdan Boeru, fratele mai mare din afacerea Skyline Center SRL, înfiinţată în 2005. Skyline Center are ca obiect principal de activitate consultanţa în afaceri şi management. Pe lângă pasiunea pentru salturi cu paraşuta, cei doi fraţi se dedică şi activităţii de consultanţă pentru proiecte cu fonduri europene. Anul trecut firma Skyline Center a avut o cifră de afaceri de 969.162 de lei (230.000 euro) şi un profit de 296.964 (70.000 euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    “Piaţa de paraşutism din România este la început. Încercăm să obişnuim piaţa locală cu acest sport, care prezintă un grad de risc redus. Dificultăţile în acest business sunt legate de faptul că legislaţia are multe lacune, dar şi faptul că salturile cu paraşuta sunt asociate cu accidentele”, spun cei doi fraţi, care încearcă să atragă cât mai mulţi oameni către experienţa unui salt cu paraşuta. În afara speranţei că tot mai mulţi curioşi se vor înscrie la cursuri, şcoala de paraşutism nu prea are cine ştie ce clienţi: în România aproape 330 de persoane au licenţe de paraşutism, faţă de 6.000 în Franţa, de exemplu.

    Cei doi fraţi au început ca paraşutişti sportivi în 2002, când s-au înscris în cadrul Aeroclubului României. Un an mai târziu experimentau acest sport în Franţa şi în Spania. “Ca student al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Management, am plecat cu o bursă Erasmus în Franţa, unde am avut ocazia să văd cum se fac salturi cu paraşuta. Acolo am învăţat cu adevărat cum se poate practica paraşutismul la alt nivel”, spune Bogdan Boeru. Cei doi fraţi au făcut salturi cu paraşuta şi din Bulgaria, Ungaria, Spania, Italia, Cehia.
    Inspiraţi de cursurile şi experienţele după salturile cu paraşuta în ţările europene cu cele mai înalte standarde în acest sport, cei doi fraţi au hotărât în 2006 să îşi înfiinţeze propria şcoală de paraşutism în Bucureşti, prin care să promoveze acest sport în România. Au numit-o TNT Brothers şi au încercat să facă totul ca la carte. “Am cumpărat un teren de 1,7 hectare în apropiere de aerodromul din Clinceni, în apropierea pistei pentru avioane. Am achiziţionat şi o aeronavă Cessna 206 YR-TNT cu 6 locuri şi echipamente pentru salturi cu paraşuta şi am construit propriul dropzone, investiţia ridicându-se la aproape 300.000 de euro”, spun fraţii Boeru. Banii au provenit atât din fonduri proprii, cât şi dintr-un credit contractat de la bancă: “Am lucrat mai mulţi ani la planul de afaceri şi abia în 2010 am dat drumul la salturile individuale şi în tandem, ca activitate comercială”.

    Pe piaţa locală se mai pot face salturi cu paraşuta în Cluj-Napoca şi Constanţa, alături de cele 16 centre regionale ale Aeroclubului Român.Anul trecut la TNT Brothers s-au făcut 1.200 de salturi, iar anul acesta s-au realizat 3.600 de salturi. Un salt cu paraşuta costă 650 de lei (fără filmare), 875 de lei (cu filmare) şi 950 de lei (cu filmare şi poze). Clienţii care aleg să sară cu paraşuta au vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, cu venituri peste medie. Înainte de-a se angaja în saltul cu paraşuta în tandem clientului i se face un training de 10-15 minute. Saltul de la 4.500 de metri altitudine durează cinci minute.

    “În Bucureşti suntem primii care au făcut din această activitate sportivă o activitate comercială. Cele mai mari costuri în acest business sunt cu operarea şi întreţinerea avioanelor, cu combustibilul şi cu echipamentele pentru salturi.” Antreprenorii care au înfiinţat TNT Brothers şi care promovează cu mult entuziasm acest sport aeronautic au ajuns la saltul cu numărul 1.266 şi respectiv cu numărul 1.360 de la 4.000 de metri altitudine. Deşi nu s-ar spune, cei doi fraţi insistă că acest sport este unul cu grad mic de risc, având în vedere că echipamentele sunt moderne şi cei care sar au două paraşute, una de rezervă în cazul în care prima nu funcţionează.

    Pe lângă salturile comerciale cu paraşuta, TNT Brothers oferă şi licenţa de paraşutism prin intermediul unui curs care durează aproximativ două săptămâni şi care costă 6.000 de lei. Cursul implică şapte module practice şi un modul de teorie. În prezent, la şcoala de paraşutism a TNT Brothers sunt 30 de cursanţi. Licenţa oferită de TNT Brothers este acreditată de către şcoala US Parachute Association.

    Şi pentru că sportul pe care îl practică are o doză mare de senzaţional, TNT Brothers organizează în perioada 22-25 septembrie, Bucharest Skidiving Boogie 2011, primul festival de paraşutism din Bucureşti. În cadrul evenimentului, salturile cu paraşuta pentru amatori, realizate în tandem cu un instructor profesionist, vor fi efectuate de la cea mai mare înălţime atinsă în salturile comerciale, respectiv 4.500 metri.

  • DVD-ul saptamanii: “Salt”

    Acuzata ca este un spion rus sub acoperire, eroina incepe o
    lupta dura pentru supravietuire, fiind nevoita sa se apere chiar de
    propriii colegi. Eforturile sale de a elucida misterul se
    preschimba in scene de actiune extraordinare, urmariri
    spectaculoase si adrenalina la maxim.