BusinessMagazin

Tag: sali

  • Oraşul din România care interzice casele de amanet şi sălile de jocuri de noroc în zona istorică a oraşului

    Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, a prezentat public, joi, un pachet de măsuri menite să stimuleze dezvoltarea centrului istoric al municipiului şi să atragă turişti în această zonă, relatează News.ro şi preluat de digi24.ro.

    Edilul a explicat că măsurile vizează interzicerea în centrul municipiului Oradea a activităţilor de service auto şi spălătorii auto începând din ianuarie 2018 şi din 2019, interzicerea funcţionării caselor de amanet, a magazinelor cu produse second-hand şi a sălilor de jocuri de noroc.

    „Avem nevoie de un centru mai atractiv în municipiul Oradea. Trebuie să existe o combinaţie de spaţii care atrag vizitatorii şi orădenii, lucru care se întâmplă mai greu cu case de amanet sau magazine cu haine second-hand”, a spus primarul.

    Măsurile sunt completate cu stimularea dezvoltării în zona centrală a unor terase, baruri şi alte localuri de alimentaţie publică având ca scop atragerea turiştilor.

    Municipalitatea doreşte, de asemenea, să crească impozitele cu 50% pentru clădirile din zona istorică în care nu se desfăşoară activităţi economice, deşi au potenţial în acest sens, dar şi pentru cazul terenurilor construibile ţinute fără construcţii.

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.

  • Oraşul din România care interzice casele de amanet şi sălile de jocuri de noroc în zona istorică a oraşului

    Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, a prezentat public, joi, un pachet de măsuri menite să stimuleze dezvoltarea centrului istoric al municipiului şi să atragă turişti în această zonă, relatează News.ro şi preluat de digi24.ro.

    Edilul a explicat că măsurile vizează interzicerea în centrul municipiului Oradea a activităţilor de service auto şi spălătorii auto începând din ianuarie 2018 şi din 2019, interzicerea funcţionării caselor de amanet, a magazinelor cu produse second-hand şi a sălilor de jocuri de noroc.

    „Avem nevoie de un centru mai atractiv în municipiul Oradea. Trebuie să existe o combinaţie de spaţii care atrag vizitatorii şi orădenii, lucru care se întâmplă mai greu cu case de amanet sau magazine cu haine second-hand”, a spus primarul.

    Măsurile sunt completate cu stimularea dezvoltării în zona centrală a unor terase, baruri şi alte localuri de alimentaţie publică având ca scop atragerea turiştilor.

    Municipalitatea doreşte, de asemenea, să crească impozitele cu 50% pentru clădirile din zona istorică în care nu se desfăşoară activităţi economice, deşi au potenţial în acest sens, dar şi pentru cazul terenurilor construibile ţinute fără construcţii.

  • Oraşul din România care interzice casele de amanet, sălile de jocuri de noroc în zona istorică a oraşului

    Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, a prezentat public, joi, un pachet de măsuri menite să stimuleze dezvoltarea centrului istoric al municipiului şi să atragă turişti în această zonă, relatează News.r şi preluat de digi24.ro.

    Edilul a explicat că măsurile vizează interzicerea în centrul municipiului Oradea a activităţilor de service auto şi spălătorii auto începând din ianuarie 2018 şi din 2019, interzicerea funcţionării caselor de amanet, a magazinelor cu produse second-hand şi a sălilor de jocuri de noroc.

    „Avem nevoie de un centru mai atractiv în municipiul Oradea. Trebuie să existe o combinaţie de spaţii care atrag vizitatorii şi orădenii, lucru care se întâmplă mai greu cu case de amanet sau magazine cu haine second-hand”, a spus primarul.

    Măsurile sunt completate cu stimularea dezvoltării în zona centrală a unor terase, baruri şi alte localuri de alimentaţie publică având ca scop atragerea turiştilor.

    Municipalitatea doreşte, de asemenea, să crească impozitele cu 50% pentru clădirile din zona istorică în care nu se desfăşoară activităţi economice, deşi au potenţial în acest sens, dar şi pentru cazul terenurilor construibile ţinute fără construcţii.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“
     

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“