BusinessMagazin

Tag: Romgaz

  • Romgaz anunţă două noi descoperiri de gaze, care asigură 3% din producţie

    Sonda din Frasin, Suceava, forată la o adâncime de 4.100 de metri, se află în perimetrul Moldova Nord, de unde Romgaz extrage gaze naturale din anul 1972.

    “Prin acest foraj, finalizat în cursul lunii ianuarie 2015, a fost pus în evidenţă un zăcământ de gaz condensat, pentru care în acest moment se află în derulare programul de dezvoltare”, se arată într-un comunicat al Romgaz.

    Sonda de la Criş, Mureş, forează la 2.600 de metri şi este cuprinsă în perimetrul Transilvania Sud, unde există unele dintre cele mai vechi zăcăminte de gaze naturale din România.

    Descoperirea a identificat un nou zăcământ, pe care în prezent se desfăşoară forajul mai multor sonde care vor permite evaluarea şi dezvoltarea completă a acestuia.

    Producţia zilnică realizată prin aceste două sonde noi este de peste 2.600 de barili echivalent petrol pe zi, respectiv circa 3% din producţia zilnică de gaze naturale a companiei.

    “În ultimii ani, unul dintre cele mai importante obiective ale managementului ROMGAZ a fost şi continuă să fie creşterea portofolului de resurse şi rezerve de gaze, prin descoperirea unor zăcăminte noi şi prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea recuperării resurselor deja descoperite. Pentru aceasta, compania a alocat resurse în creştere pentru reabilitarea şi modernizarea facilităţilor existente, precum şi pentru noi investiţii în special în explorare geologică şi exploatare. Astfel, în anul 2014 ROMGAZ a realizat investiţii de 1.085,5 mil.lei, din care cheltuielile pentru explorare geologică şi exploatare au reprezentat circa 54%”, a declarat Dumitru Rotar, director general adjunct – explorare şi producţie.

    El a precizat că anularea declinului de producţie realizată în ultimii patru ani confirmă potenţialul existent în perimetrele de explorare şi cele aflate în faza de dezvoltare-exploatare.

    Romgaz a avut anul trecut un profit de 1,43 miliarde lei (322 milioane euro), în creştere cu 44% faţă de cel din 2013, iar cifra de afaceri a urcat cu 15,3%, la 4,49 miliarde lei (1,01 miliarde euro).

    Statul controlează producătorul de gaze naturale cu o participaţie de 70%. Al doilea acţionar ca mărime este Fondul Proprietatea (FP), cu 10%, în timp ce 17,68% din titluri se află în posesia unor persoane juridice, iar 2,3% în deţinerea unor persoane fizice.

  • A renunţat la jobul de director de strategie al Petrom pentru un business propriu şi un loc în consiliul de administraţie al Romgaz

    Plecarea Soranei Baciu din funcţia de director de strategie al OMV Petrom a fost una dintre surprizele anului trecut. O altă surpriză a fost vestea că pleacă înspre antreprenoriat, dar şi că a preluat o poziţie în cadrul Consiliului de Administraţie al Romgaz.

    Plecarea Soranei Baciu din zona corporatistă şi faptul că acum îşi împarte timpul între Acgenio, firma sa de consultanţă, CA al Romgaz, asociaţia de femei din business pe care o conduce (Professional Women Network Romania) sau ONG-ul European Foundation for Engaged Youth care coordonează proiecte pentru tineri are legătură atât cu “maturizarea profesională“ despre care vorbeşte, cât şi cu fap-tul că fiul său a crescut şi a plecat la facultate, dar şi cu faptul că a simţit nevoia de a face mai mult şi de a încerca să aplice cât mai mult din ceea ce a învăţat în cei 23 de ani de experienţă acumulaţi. „Aş putea spune că până acum cariera mea a urmat o traiectorie previzibilă. Absolventă de ASE (Comerţ, Relaţii Economice Internaţionale) şi ulterior McGill University (Master of Economic Policy), mi-am dez-voltat cariera în domeniul bancar (în cadrul ING – n.r.), trecând prin diferite domenii (capital markets, debt markets, comercial banking) şi ocupând diferite funcţii, până la cea de vicepreşedinte al unei bănci de nişă, la a cărei înfiinţare am contribuit (Porsche Bank – n.r.).

    Apoi, dând curs unei oportunităţi profesionale poate unice în carieră, am trecut în energie, pentru a par-ticipa la transformarea unei companii recent privatizate (OMV Petrom – n.r.)“, sintetizează Sorana Ba-ciu, rezumând succint şi planurile de viitor: „Vreau să îmi folosesc expertiza şi experienţa acumulată în companii multinaţionale pentru a ajuta companiile locale să îşi dezvolte afacerile în mod sustenabil“, dar şi singurul principiu de la care nu vrea să se abată lucrând simultan în mai multe proiecte: „Principiul de bază pentru a mă împărţi între funcţiile în CA şi creşterea propriei firme de consultanţă este acela al lip-sei oricărui conflict de interese“.

    Cariera Soranei Baciu a început la stat. În anii ’90 a lucrat pentru Consiliul Economic de Reformă, ca expert guvernamental responsabil pentru politici sectoriale (industrie, piaţa de capital). „Am avut o şansă unică să pot participa la reconstrucţia economică a României. Dar pentru că am considerat că studiile pe care le făcusem în perioada 1987-1992 în România nu erau suficiente pentru provocările acelei perioade, am hotărât să le continuu la o universitate internaţională cu tradiţie în studii economice.

    Studiile la McGill (1995-1997) au fost o perioadă minunată din viaţa mea şi, deşi aveam un copil mic, am reuşit să absolv cu note bune şi am făcut şi un internship la Merrill Lynch la New York“, povesteşte Sorana Baciu. Întoarsă de la studii, s-a orientat către o carieră de bancher: „Studiile la McGill University mi-au oferit ocazia să intru într-un domeniu nou pentru România, cel de investment banking. După internshipul la Merrill Lynch, am decis să mă întorc în ţară, pentru că în 1997 existau mari speranţe de transformare şi de creştere economică a României. Cum nu am mai avut posibilitatea să mă întorc la Departamentul pentru Reformă, m-am orientat spre investment banking, care în România era un domeniu la început de drum.

    Am avut de ales între diferite instituţii financiare şi am ales ING Bank. Aş putea spune că nu am sim-ţit nicio diferenţă între mediul de lucru din România şi cel din New York sau Londra“, dar provocările au fost mai mari aici: la ING Sorana Baciu a pus bazele departamentului de equity research în 1997, iar, după criza din Rusia din 1998, a organizat la Londra primul roadshow de atragere a investitorilor înapoi în România. „Un alt proiect interesant la care am participat în ING a fost cel de dezvoltare a activităţii de retail banking, prin implementarea unui concept unic chiar în cadrul grupului ING, bazat pe un sistem de franciză şi tehnologie bancară avansată.

    Acum este un sistem care s-a dovedit a fi de succes şi pe care îl întâlniţi încă în office-urile ING“. Ul-terior, Sorana Baciu a participat la înfiinţarea Porsche Bank, implicându-se chiar de la „momentul zero, acela al pregătirii studiului de fezabilitate şi al obţinerii autorizării de funcţionare de la BNR, care nu a fost un proces facil, datorită noutăţii modelului de business“.

    La sfârşitul lui 2008, a preluat poziţia de director de strategie în cadrul OMV Petrom. „În afară de co-ordonarea procesului de elaborare a strategiei Petrom pentru 2009-2015 şi ulterior 2012-2021 şi dez-voltarea unei echipe de relaţii cu investitorii la standarde internaţionale, am fost şi managerul proiectului de dezvoltare şi implementare a unei culturi bazate pe performanţ̦ă. Scopul acestui proiect l-a constituit dezvoltarea bazei manageriale din companie şi crearea unei culturi organizaţionale unitare.“

    La mijlocul anului 2014, Sorana Baciu a anunţat că se retrage din funcţia executivă de la Petrom şi intră în consultanţă, la conducerea firmei sale, Acgenio. Nu dă încă multe detalii despre activitatea fir-mei, dar precizează că ţinteşte cu serviciile sale „companiile care au ajuns la un blocaj în dezvoltarea lor, fie din cauza posibilităţilor limitate de dezvoltare percepute, fie a lipsei de finanţare“.

    În ianuarie 2015, un comunicat trimis Bursei de Valori anunţa că Sorana Baciu va fi noul membru din CA al Romgaz, înlocuindu-l pe David Harris Klingensmith. Sorana Baciu povesteşte că a fost re-crutată pentru Romgaz de către Comitetul de Nominalizare şi Remunerare al Romgaz, la recoman-darea BERD şi cu susţinerea Fondului Proprietatea: „BERD căuta la acel moment o persoană capabilă care să-l înlocuiască pe David Klingensmith, care a fost 1 an membru CA şi a condus Comitetul de Audit.

    Profilul se potrivea foarte bine CV-ului meu: 1) experienţă în domeniul petrol şi gaze (7 ani la Petrom), 2) experienţă în crearea şi dezvoltarea departamentului de audit şi control intern (Porsche Bank), 3) experienţă pe partea de investors’ relations din diverse roluri şi, nu în ultimul rând, 4) motiva-ţia de a implementa bunele practici de guvernanţă corporativă pe care Romgaz şi le-a asumat prin prospect la listarea din 2013. În perioada cât am lucrat la Petrom, am colaborat foarte bine atât cu BERD, cât şi cu FP din poziţia de investitori şi mă cunoşteau ca promotor al îmbunătăţirii practicilor de guvernanţă corporativă în companiile din România“. Planurile Soranei Baciu în CA al Romgaz vizează predominant departamentul de audit, dezvoltarea strategică şi o mai bună comunicare cu investitorii instituţionali.

    Sorana Baciu nu vrea să se oprească la Romgaz în ceea ce priveşte poziţiile în consilii de adminis-traţie, ci are în plan să ocupe mai multe astfel de roluri, atât în România, cât şi în alte ţări. „Sunt într-o bază de date, Global Board Ready Women, dar şi în discuţii cu câteva firme internaţionale de executive search pentru poziţii în consilii de administraţie.“

    După 20 de ani de carieră în domeniul privat, Sorana Baciu spune că nostalgia sa referitoare la domeniul public încă o îndeamnă să se uite cu multă atenţie către companiile de stat, în ale căror performanţe crede: „Cred în schimbarea şi în îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat, s-au făcut deja câteva eforturi în acest sens, deşi nu suficiente. Din acest motiv, potenţialul acestor com-panii este încă foarte mare.

    Sunt ferm convinsă că prin implementarea, în mod real şi nu doar pe hârtie, a unor standarde de guvernanţă corporativă adecvate, performanţa companiilor de stat poate creşte exponenţial, ducând la o creştere economică sustenabilă în România. Echipe de manageri profesionişti cu roluri bine definite, dar şi clarificarea rolului şi atribuţiilor diferitelor instituţii ale statului sunt elemente critice în deblocarea potenţialului companiilor de stat. Dacă aceste condiţii ar fi întrunite, aş accepta o funcţie de conducere într-o companie de stat pe termen limitat, cu obiective clare de creştere a performan-ţei“.

    Tot de schimbarea cadrului ţine şi perspectiva de a intra în politică, o chestiune asupra căreia încă reflectează: „Nu pot spune că exclud acest lucru, pentru că doresc să contribui la dezvoltarea Romaniei, dar modul în care s-a făcut politică până acum în România m-a ţinut departe de acest domeniu“.


    “Cred în schimbarea şi în îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat. S-au făcut deja câteva eforturi în acest sens, deşi nu suficiente. Din acest motiv, potenţialul acestor companii este încă foarte mare. Sunt ferm convinsă că prin implementarea, în mod real şi nu doar pe hârtie, a unor standarde de guvernanţă corporativă adecvate, performanţa companiilor de stat poate creşte exponenţial, ducând la o creştere economică sustenabilă în România.“

    Sorana Baciu, CEO Acgenio, membru CA Romgaz
     

  • Profitul Romgaz a crescut anul trecut cu 44%, la 1,4 miliarde lei

    Evoluţia vânzărilor a fost influenţată de creşterea cantităţii gazelor proprii livrate şi a preţului, de majorarea tarifelor serviciilor de înmagazinare şi de suplimentarea cantităţii de energie electrică livrată
    şi a volumului serviciilor specifice din sectorul energiei electrice.

    Anul trecut, Romgaz a produs 5,66 miliarde metri cubi de gaze naturale şi avea (la 30 septembrie) o cotă de 47,4% din vânzările de gaze provenite din intern, celălalt mare producător din domeniu fiind OMV Petrom, din grupul austriac OMV.

  • Traian Băsescu a cumpărat aproape 3.000 de acţiuni Romgaz şi titluri de stat denominate în dolari

     Potrivit  Ziarul Financiar, portofoliul de investiţii al pre­şedintelui este cel al unui in­vestitor echilibrat, cu un profil de risc peste media populaţiei, care preferă mai degrabă investiţiile conservatoare în fonduri de obligaţiuni, spun adminis­tratorii de fonduri.

    Peste 10.000 de investitori au cum­pă­rat acţiuni Romgaz în oferta publică de­rulată de companie în toamna anului tre­cut, prin care cel mai mare produ­că­tor de gaze din România a strâns 1,7 mi­liar­de de lei de pe bursă.

    Printre investitorii în acţiunile Rom­gaz se numără şi preşedintele Tra­ian Băsescu. Potrivit declaraţiei de inte­rese pe anul 2013, preşedintele Ro­mâniei de­ţi­nea la data de 11 iunie 2014 un pachet de 2.948 de acţiuni pe care le-a cum­pă­rat cu o sumă de 87.763 lei (preţ de achi­ziţie).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul delegat pentru Energie nu este de acord să se acorde bonusuri şefilor unor companii de stat

     “În ceea ce priveşte intenţia conducerii Hidroelectrica de a majora de peste 100 de ori indemnizaţiile pentru membrii Adunării Generale a Acţionarilor din data de 30 iulie 2014, reprezentanţii Departamentului pentru Energie vor vota împotrivă. Mi se pare imoral ca la o societate în insolvenţă, care face concedieri pentru eficientizare, să vorbim despre creşterea indemnizaţiilor membrilor AGA. Nu voi fi de acord niciodată cu o astfel de măsură pentru o societate aflată în insolvenţă, aşa cum este Hidroelectrica”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, într-un comunicat.

    Nicolescu spune că nu este de acord nici cu acordarea conducerilor Romgaz şi Nuclearelectrica de bonusuri în funcţie de evoluţia la bursă a acţiunilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romgaz nu a vândut pe Bursă energie de 66 milioane lei, aşa cum intenţiona, pentru că nu a primit oferte

    Producătorul de gaze şi electricitate intenţiona să vândă între 296.163 MWh şi 361.977 MWh de electricitate pentru care cerea un preţ de 184 lei pe MWh, fără TVA.

    Valoarea totală a pachetului de energie scos la licitaţie era cuprinsă între 54,5 milioane de lei (12,4 milioane de euro) şi 66,6 milioane de lei (15,1 milioane de euro).

    Electricitatea urma să fie livrată în perioada 1 octombrie 2014-31 decembrie 2015.

    Romgaz produce electricitate în termocentrala pe gaze Iernut, judeţul Mureş. Anul trecut, compania a avut venituri de aproape 237,4 milioane de lei (53,7 milioane de euro) din vânzarea de electricitate.

    Termocentrala Iernut are o capacitate instalată de 800 MW şi a produs anul trecut aproape 1 TWh de electricitate, echivalentul a 1,3% din producţia de energie electrică la nivel naţional.

    Romgaz este controlat de stat, prin Departamentul pentru Energie.

  • Metea, Romgaz: Cantitatea de gaz care se poate exporta în Moldova este limitată de condiţiile tehnice

     Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mediaş, judeţul Sibiu, ce cantitate de gaze poate exporta România către Republica Moldova, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Către Republica Moldova cantităţile depind şi de sistemele de transport în cele două state. Acum se lucrează ca, din punct de vedere tehnic, fluxul de gaze dinspre noi spre Moldova să fie mai mare. Capacitatea este una şi cantitatea care se poate exporta în Moldova este diminuată, limitată şi de condiţiile tehnice care sunt la un anumit moment. Eu cred că Transgaz ar putea să dea un răspuns la această întrebare”, a declarat Metea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Romgaz: România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist

     Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mediaş, judeţul Sibiu, care este poziţia Romgaz faţă de gazele de şist în contextul internaţional dat de situaţia din Ucraina.

    “Romgaz, la ora asta, nu are niciun obiectiv legat de gazele de şist. Activitatea pe câmpurile tradiţionale este suficient de intensă şi programele noastre de investiţii sunt orientate spre zona aceea”, a declarat Virgil Metea.

    El a precizat însă că România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist şi “ar fi normal” să le cunoască.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Cătălin Bulboacă, la BM Storytellers: Nu trebuie să lăsăm moştenire doar imperii economice, nu asta vreau să las băiatului meu

    Iată discursul lui Adrian Cătălin Bulboacă, fondator Bulboacă şi Asociaţii, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2007 a fost un an de referinţă în viaţa mea personală şi profesională prin faptul că la 1 ianuarie am înfiinţat Bulboacă şi Asociaţii împreună cu câţiva colegi de la Linklaters. Aş ilustra efectul înfiinţării firmei la 1 ianuarie 2007 cu greutatea mea corporală la două săptămâni: la jumătatea lui ianuarie, de la 75 de kilograme ajunsesem la 71 kilograme şi jumătate. În primele două săptămâni reuşeam să mănânc doar seara pentru că ziua eram într-un proces de organizare extraordinar, a fost o nebunie.

    Mi-am dorit ca prin înfiinţarea firmei să aducem un suflu nou în industria serviciilor juridice şi acest suflu nou viza câteva aspecte esenţiale. La momentul respectiv, a face diferenţă în industria serviciilor juridice însemna o identitate corporatistă aparte, iar modul cum am conceput conducerea firmei a fost un element revoluţionar: i-am implicat din ziua 1 în structura firmei, în structura acţionariatului, pe colegii mei de la Linklaters care erau foarte tineri. Am încercat astfel o reeditare au abordării lui Microsoft la origini, gândul meu fiind să-mi implic colegii, iar responsabilizarea şi încrederea acordată acestora au produs nişte rezultate fantastice. Un alt element important a vizat clienţii pe care să-i regăsim în portofoliul nostru. Primul nostru client din ianuarie 2007 a fost Deutsche  Bank.

    Astăzi suntem 40 de avocaţi şi 17 colegi în zona de suport administrativ. Au fost şapte ani deosebiţi, în contextul în care am avut de-a face cu o perioadă în care trebuia să câştigi încrederea clienţilor şi a potenţialilor clienţi. 

    Dincolo de dorinţa de a face ceva deosebit, pe care o avem şi astăzi, cred că am mai reuşit să construim ceva foarte important în aceşti şapte ani: încrederea. Una din principalele probleme în naţiunea românească actuală este lipsa încrederii. Cu toţii, zi cu zi, manifestăm lipsa încrederii în noi înşine, în businessul nostru, în destinul acestei ţări. În general cred eu că ce am putut să construim în aceşti ani a fost şi încrederea în noi înşine, încrederea că putem face ceva deosebit.

    Asta ne-a ajutat mult în toată perioada de criză, dar şi în 2009, când, dincolo de începutul crizei, am înfruntat şi un incendiu (Bulboacă şi Asociaţii era unul dintre cei mai mari chiriaşi din Millenium Center, clădire avariată foarte grav de un incendiu în 26 iunie 2009 – n.r.). Era vineri seara şi a fost un efort extraordinar din partea colegilor, ne-am strâns cu toţii la 12 noaptea, am stat acolo până dimineaţă,  am reuşit să convingem proprietarul să ne lase să intrăm, să luăm toate bunurile firmei. În 2007, când am pornit firma, eram într-un spaţiu de 400 metri la etajul doi, dar în 2009 preluasem 1.000 metri la etajele 9 şi 10, spaţiu care arăta foarte frumos şi care ilustra creşterea noastră în doi ani, de care eram foarte mândri.

    Partenerii noştri au fost şocaţi. Eu personal în toţi aceşti ani am căutat să fac foarte mult sport şi să-mi controlez hrana ca o modalitate de a face faţă presiunii. În 2009, inclusiv în seara respectivă, făceam flotări şi mă uitam la o comedie, iar colegii mei îşi amintesc că am ajuns la locul incendiului, „pe terenul de război„, îmbrăcat cu tricoul lui Liverpool cu nr. 8, Steven Gerrard – sunt un mare fan al lui Liverpool. Am reuşit să ne mutăm în ziua respectivă şi duminică, la 48 de ore, eram funcţionali, spre regretul unor colegi competitori din piaţă.

    Piaţa avocaturii în 2014 prezintă provocări, aşa cum prezenta şi în 2007, dar din perspective diferite. În mod particular, eu cred că toată perioada de criză economică este o binecuvântare pentru că ne-a obligat să ne regândim atât viaţa profesională, cât şi pe cea spirituală. Pentru a adresa în mod specific criza economică, am lansat la sfârşitul lui 2012 ceea ce se cheamă în cadrul firmei „Project Marshall„, un proiect de reconstrucţie a firmei pentru care am angajat consultanţi externi. Cu ocazia acestui exerciţiu de reconstrucţie a strategiei firmei, am identificat  că de fapt criza economică este o criză a industriei serviciilor  în general şi nu a serviciilor juridice, iar obiectivul nostru în momentul de faţă este de a revoluţiona industria serviciilor juridice.

    Un obiectiv suplimentar este un proiect mai complex, un proiect pe care îl văd important de transmis din generaţie în generaţie, realmente din tată-n fiu, acela al reconstrucţiei identităţii naţionale a României. Principala noastră problemă, chiar de ordin economic, derivă din faptul că România nu are o percepţie corectă în economia, în istoria contemporană. Nu trebuie să lăsăm moştenire doar imperii economice, nu asta vreau să las băiatului meu. Părinţii mei au fost părinţi simpli, dar mi-au lăsat dorinţa de a face ceva de calitate.

    Am avut un profesor de română deosebit în liceu care mi-a lăsat dorinţa de a face ceva deosebit pentru această ţară. Fără a face ceva deosebit pentru această ţară, toată construcţia economică, toată legislaţia de facilităţi speciale, de infrastructură superbă reprezintă o simplă glumă – după părerea mea.
    Este concluzia mea după şapte ani de business şi după 20 de ani de profesie şi de umblat prin lume.

  • Afacerile Romgaz au crescut cu 1,5% anul trecut, însă profitul a scăzut cu 17%

     Compania a consemnat în anul 2012 o cifră de afaceri de 3,83 miliarde lei şi un câştig de aproape 1,12 miliarde lei.

    Romgaz precizează, în raportul anual preliminat transmis, joi, Bursei de Valori Bucureşti (BVB), că rezultatele financiare aferente anului trecut sunt neauditate şi întocmite conform standaredelor internaţionale de raportare financiară (IFRS).

    “Deşi preţul gazelor din producţia internă s-a majorat cu 15% faţă de preţul de livrare al anului anterior, cifra de afaceri a societăţii a crescut doar cu 1,5%, datorită diminuării cantităţilor de gaze interne şi din import livrate. Reducerea cantităţilor de gaze livrate din import se datorează atât scăderii cererii de consum pe piaţa de gaze naturale, cât şi prevederilor Ordinului ANRE nr.24/2013 (…) conform căruia producătorii de gaze naturale nu mai au obligaţia să livreze gaze în amestec intern cu import”, se arată în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro