“Am ales să sărbătorim 25 de ani de EY în România privind nu spre trecut, ci spre viitor, spre următorii ani şi spre provocările şi oportunităţile pe care le vor aduce,“ declara Bogdan Ion, country managing Partner EY România, cu ocazia evenimentului în cadrul căruia a fost lansată cartea. Firma de audit şi consultanţă a ales să marcheze 25 de ani de prezenţă pe piaţa românească prin lansarea acestei cărţi, pentru realizarea căreia a fost derulată o campanie pe parcursul mai multor luni. Ideea de la care a plecat acest proiect este că progresul poate fi generat de strategii croite plecând de la răspunsuri la întrebări esenţiale, de impact.
”Pe măsură ce campania se derula, ne-am dat seama că avem oportunitatea de a vedea mai clar ce îi preocupă pe români. Sunt, bineînţeles, teme la care fiecare dintre noi s-a gândit, precum sănătatea, educaţia, infrastructura, situaţia administraţiei publice, migraţia românilor spre Vest, provocarea digitalizării şi a schimbărilor demografice. În acelaşi timp, am primit multe întrebări care merg mai adânc. Sunt întrebări profunde, legate de noi ca oameni, de valori şi societate: Cum putem reda demnitatea unei mari părţi din populaţie, care trăieşte în sărăcie? Cum ne implicăm în transformarea ţării? Care ar fi schimbarea de mentalitate care i-ar ajuta pe români să-şi atingă potenţialul maxim? Cred sincer că sunt foarte relevante şi au nevoie de răspunsuri pe măsură. Ele ne-au confirmat că nu este o opţiune să stai deoparte, ca individ şi ca firmă care activează în România, indiferent de tipul capitalului,“ a adăugat Bogdan Ion.
Economia României s-a schimbat enorm în ultimii 27 de ani, s-au făcut multe reforme şi viaţa noastră s-a îmbunătăţit atât economic, cât şi democratic, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), prezent la eveniment. ”Multe dintre aceste rezultate bune au fost catalizate de aspiraţiile noastre de a deveni membri NATO şi UE. Sper că multe alte progrese necesare vor fi făcute cu continuitate pentru a deveni membri ai zonei euro“. Guvernatorul BNR a dat şi câteva repere: în 1991 PIB per capita al României în termenii puterii de cumpărare se situa la 26% din media EU 15, în Bulgaria la 29%, în Polonia la 32%, iar în Ungaria la 44%. În 2016 aceleaşi date arătau că România este la o medie de 54%, Bulgaria la 44%, Ungaria la 63% şi Polonia la 64%. ”Aceste date arată că am progresat, dar suntem în continuare pe penultimul loc în UE“, a adăugat Mugur Isărescu.
Joschka Fischer, fost ministru de externe şi vicecancelar al Germaniei între 1998 şi 2005, a declarat în cadrul evenimentului: ”Cea mai mare provocare pentru o ţară ca România este de a merge înainte, de a continua reformele pentru că aţi arătat că puteţi face acest lucru. Nu aveţi timp de aşteptat“.
Andy Baldwin, managing partner al EY Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa, a punctat, în cadrul aceluiaşi eveniment: ”Un sfert de secol reprezintă o perioadă lungă de timp, multe lucruri schimbându-se în această lume. În urmă cu douăzeci şi cinci de ani internetul nu reprezenta un lucru obişnuit în viaţa noastră (Google s-a lansat în 1998), iar telefoanele inteligente încă nu existau. Astăzi Facebook Messenger şi WhatsApp procesează 60 miliarde de mesaje pe zi. Schimbarea reprezintă, poate, cea mai importantă temă a zilelor noastre“.
Cartea ”25 de întrebări şi răspunsuri pentru viitorul României“ reuneşte răspunsurile oferite de către experţi recunoscuţi în domeniile lor de activitate. Cartea este un demers care ar putea constitui începutul unor politici publice de impact, dar şi al unor iniţiative private care să le ducă mai departe, către proiecte concrete. Iată câteva dintre întrebări şi răspunsuri parţiale.
Care sunt soluţiile pentru ca România să îşi rezolve problema demografică în următorii 25 de ani?
Prof. Univ. Dr. Vasile Gheţău, director, Centrul de Cercetări Demografice ”Vladimir Trebici“, Academia Română
După 28 de ani de declin demografic şi o pierdere de 3,6 milioane de cetăţeni cu reşedinţa în România, o redresare semnificativă a situaţiei demografice se află sub un mare semn de întrebare. Nu avem precedente istorice, în timp de pace, în Europa. Iar acumulările negative şi deformarea gravă a structurii pe vârste a populaţiei, de unde porneşte întregul potenţial de regenerare a celei mai importante componente – natalitatea, îşi vor etala efecte negative pe mai multe decenii prin rigidele mecanisme ale dinamicii interne a demograficului.
Din altă perspectivă, o redresare a stării demografice nu este compatibilă cu menţinerea unei migraţii externe negative atât timp cât diferenţe considerabile de venit şi standard general de viaţă se vor menţine între ţara noastră şi ţările dezvoltate.
Clasa politică nu a abordat până acum – cu responsabilitate, competenţă şi viziune pe termen lung – situaţia demografică a ţării şi perspectivele dramatice care se conturează cu mare certitudine în toate prognozele elaborate în ţară ori de instituţii internaţionale de specialitate. Singura măsură generoasă de susţinere a natalităţii a fost şi a rămas concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului. Aceasta a oprit pentru un număr de ani declinul numărului de născuţi în mediu urban, unde se află preponderent femeile salariate, împiedicând astfel o veritabilă prăbuşire a natalităţii şi atingerea unei scăderi naturale catastrofale. De această măsură pot beneficia însă doar femeile care au un venit (salariate, în cea mai mare parte), aflate preponderent în mediul urban. Depopularea, şi prin scădere naturală, şi prin migraţie internă şi externă, este dramatică în mediul rural.