În minivacanţa de 1 Iunie şi Rusalii, 8.900 de poliţişti au fost de serviciu, suplimentar faţă de efectivul curent, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În minivacanţa de 1 Iunie şi Rusalii, 8.900 de poliţişti au fost de serviciu, suplimentar faţă de efectivul curent, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Judecătorul de drepturi şi libertăţi opinează că circumstanţele personale învederate de inculpat prin apărător, constând în aceea că acesta a fost de bună – credinţă, a recunoscut în modalitatea pe care o ştie din realitate faptele reţinute în sarcina sa…, nu prezintă relevanţă juridică la acest moment procesual ci în eventualitatea în care se va stabili, la finalizarea cercetării judecătoreşti, vinovăţia sa, vor putea fi avute în vedere de instanţa de fond la momentul stabilirii pedepsei penale putând constitui totodată criteriu de individualizare judiciară a pedepsei”, se arată în motivarea de arestare a lui Florin Secureanu dată de magistraţii Tribunalului Bucureşti.
Florin Secureanu a fost arestat pentru că, printre altele, “prezintă un pericol concret şi real pentru ordinea publică”.
“Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că inculpatul lăsat în libertate prezintă un pericol concret şi real pentru ordinea publică, în condiţiile în care existenţa pericolului poate rezulta, între altele şi din însuşi pericolul social al infracţiunii lor presupus a fi fost săvârşite, de reacţia publică la comiterea unor astfel de fapte penale, coroborate cu circumstanţele personale ale inculpatului rezultate din comportamentul agresiv al acestuia faţă de subordonaţii săi în mediul în care şi–a desfăşurat activitatea profesională. Noţiunea de «pericol pentru ordinea publică» nu trebuie înţeleasă doar ca o primejdie concretă şi imediată constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică şi o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile generată de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpatul asupra căruia planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni grave, aflat într –o poziţie de conducere publică şi de mare responsabilitate poate fi cercetat în stare de libertate”, se mai arată în motivarea judecătorilor.
Cei doi cetăţeni români se numesc Augustin Chifane şi Cristina Chifane şi locuiesc în Turcia, fiind angajaţi ca lector şi respectiv asistent la Universitatea din Karabuk, au declarat surse oficiale pentru agenţia MEDIAFAX.
Cei doi au fost ridicaţi şi reţinuţi pe 13 august de autorităţile turce, acţiunea având loc în cadrul campaniei de identificare a celor care au participat la tentativă de lovitură de stat din 15 iulie, şi au fost eliberaţi marţi, 16 august, după trei zile, au precizat aceleaşi surse citate pentru MEDIAFAX.
Împotriva celor doi nu au fost formulate acuzaţii, dar la momentul eliberării le-au fost reţinute telefoanele mobile şi laptop-urile.
Cazul celor doi români este confirmat şi de Ministerul Afacerilor Externe. Într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, ministerul anunţă că misiunea diplomatică le-a pus la dispoziţie celor doi un avocat şi un traducător.
Douăzeci de suspecţi dintre cei 38 reţinuţi în cazul grupărilor din Berevoeşti acuzate că exploatau persoane au fost arestaţi, joi seara, de Tribunalul Argeş, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Tribunalul Argeş a decis, joi seara, arestarea pentru 30 de zile a douăzeci dintre suspecţi, acuzaţia fiind de constituire de grup organizat şi trafic de persoane.
Audierea celorlalţi 18 suspecţi, dintre cei 38 reţinuţi, va avea loc tot joi seara, dar de la ora 19.00, tot la Tribunalul Argeş.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
UPDATE DNA: Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, sub control judiciar în cazul retrocedărilor ilegale
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea prinţului Paul, pentru cumpărare de influenţă, spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa, din judeţul Ilfov.
Astfel, începând din anul 2006, Paul Philipe Al României i-a promis lui Remus Truică, arestat la domiciliu în acest dosar, şi asociaţilor lui din grupul infracţional (între care Robert Roşu, Andrei Marius Marcovici, Lucian Mateescu, Dan Andronic) o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe sau pe lângă judecători.
Potrivit DNA, prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri ai grupului ”au ascuns natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică”.
”În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că Paul Philipe Al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 hectare). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe Al României a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare – cumpărare, înţelegeri («înţelegerea» din 13 aprilie 2011 şi actul adiţional la aceasta)”, se arată într-un comunicat al DNA.
Conform sursei citate, în cursul anului 2008, ca urmare a unei notificări făcute de prinţul Paul, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, prinţul, urmărind obţinerea de foloase necuvenite, împreună cu Robert Roşu şi Remus Truică, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de Administraţie să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispoziţiilor legale.
”Aceasta, în condiţiile în care Paul Philippe al României cunoştea că documentaţia este incompletă şi nu sunt îndeplinite condiţiile legii pentru retrocedarea terenului. Acesta a şi participat la discuţiile din şedinţa Consiliului de Administraţie al institutului şi a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenţei sale, dar şi a unor pretenţii de daune în cazul respingerii cererii). Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008, Consiliul de Administraţie al Institutului a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar în aceeaşi zi a fost încheiat şi protocolul de predare – preluare al terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat”, arată DNA, care precizează că decizia de restituire este abuzivă, ”cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei)”.
Această sumă reprezintă, totodată, folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.
Prinţul Paul urmează să fie prezentat, sâmbătă, Curţii de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În acelaşi dosar, procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi de luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile şi pentru Gheorghe Sin, la data faptelor secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole din România, iar în prezent preşedinte al aceleiaşi instituţii, pentru complicitate la abuz în serviciu.
Astfel, în calitate de secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole, Gheorghe Sin a fost învestit ”cu soluţionarea notificării având ca obiect Ferma regală Băneasa”.
”Acesta i-a solicitat lui Paul Philippe al României dovezile din care să rezulte calitatea sa de persoană îndreptăţită, natura terenului, sens în care i s-a solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de moştenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de către alţi moştenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II – lea asupra acelui teren, dovada că terenul intră sub incidenţa Legii 10/2001, deoarece din anexele ataşate notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol şi neagricol şi nu intra sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al reconstituirii”, se rataă în comunicatul DNA.
Procurorii anticorupţie precizează că dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate acestea, prin procesul verbal din 2 septembrie 2008, membrii Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, încălcând dispoziţiile legale au recunoscut ”calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire conform Legii nr.10/2001 a lui Paul Philippe al României cu privire la Ferma regală Băneasa, iar prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008 au dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei Băneasa, în aceeaşi zi fiind încheiat şi protocolul de predare-preluare a terenului”.
Anchetatorii arată că, în primă fază, a existat opoziţia la retrocedare, deoarece urma să se renunţe la un teren pe care erau desfăşurate activităţi de cercetare care justifică obiectul de activitate al institutului.
”Mai mult, preşedintele academiei s-a opus constat cererii pe care a considerat-o lipsită de temei legal. Cu toate acestea, în 29 iulie 2008 secretarul general Gheorghe Sin a trimis institutului o adresă prin care solicita să se convoace Consiliul de Administraţie pentru a se analiza solicitarea Paul Philippe al României care să fie invitat personal la şedinţă. În aceeaşi zi i s-a comunicat lui Paul Philippe al României că s-a dat dispoziţia de convocare a consiliului pentru analizarea cererii sale. Din probele dosarului rezultă că această adresă a lui Gheorghe Sin i-a fost pretinsă lui Remus Truică de directorul institutului drept condiţie pentru admiterea cererii, în cadrul înţelegerii frauduloase dintre aceştia”, potrivit DNA.
Anchetatorii menţionează că, urmare a acestei adrese, directorul institutului a convocat Consiliul de Administraţie, şedinţa având loc în 2 septembrie 2008, fiind invitaţi prinţul Paul şi avocatul acestuia, Robert Roşu. De asemenea, a participat ca invitat şi Gheorghe Sin, aceasta fiind de altfel singura astfel de şedinţă la care acesta a participat.
”Prin poziţia avută în cadrul acestei şedinţe, de susţinere împreună cu directorul institutului a cererii de retrocedare, s-a creat falsa reprezentare pentru membrii CA că Academia agreează o astfel de decizie. Ca urmare, Consiliul de Administraţie a decis restituirea în natură a terenului vizat”, arată DNA.
Procurorii mai precizează că ”din probele dosarului rezultă că în anul 1948 Ferma Regală Băneasa era situată în extravilanul localităţii Băneasa, aşa încât nu putea face obiectul Legii nr.10/2001”.
Reţinerea prinţului Paul a avut loc la scurt timp după ce Curtea de Apel Braşov a decis, vineri, plasarea în arest la domiciliu a omului de afaceri Remus Truică şi a avocatului Robert Roşu de la Casa de avocatură Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, precum şi controlul judiciar pentru 60 de zile în cazul lui Dan Andronic, Marius Marcovici şi Claudiu Mateescu.
Prinţul Paul a fost scos încătuşat din sediul DNA Braşov, vineri, în jurul orei 17.00, şi nu a făcut niciun fel de declaraţii, fiind urcat într-o maşină a Poliţiei pentru a fi dus în arestul IPJ Braşov.
Procurorii anticorupţie au emis, vineri seară, în jurul orei 17.00, după aproape şapte ore de audieri, ordonanţă de reţinere, pe 24 de ore pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, pe numele prinţului Paul, care a venit la DNA, în cursul dimineţii, însoţit doar de către avocatul său, nu şi de prinţesa Lia, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Înainte să intre în sediul DNA Braşov, prinţul Paul a fost întrebat de către jurnalişti dacă se simte bine, însă el nu a răspuns, ci a făcut doar un gest prin care a transmis că nu prea bine.
Reţinerea acestuia a avut loc la scurt timp după ce Curtea de Apel Braşov a decis plasarea în arest la domiciliu a omului de afaceri Remus Truică şi a avocatului Robert Roşu, precum şi controlul judiciar pentru 60 de zile în cazul lui Dan Andronic, Marius Marcovici şi Claudiu Mateescu.
Prinţul Paul a fost scos încătuşat din sediul DNA Braşov, vineri, în jurul orei 17.00, şi nu a făcut niciun fel de declaraţii, fiind urcat într-o maşină a Poliţiei pentru a fi dus în arestul IPJ Braşov.
Prinţul Paul a ajuns la DNA Braşov, vineri, în jurul orei 10.10, la scurt timp la sediul instituţiei venind, fără să fie citat sau chemat de către procurori, şi Andrei Hrebenciuc, trimis în judecată în dosarul privind retrocedarea unor păduri, alături de tatăl său, Viorel Hrebenciuc, şi de alte persoane.
Omul de afaceri Remus Truică a declarat, vineri, înainte ca instanţa să decidă dacă îl arestează sau nu, că nu a beneficiat de niciun teren, că nu a luat niciun procent şi că nu mai ştie din 2010 ce face prinţul Paul, precizând că DNA trebuie să demonstreze acuzaţiile pe care i le aduce.
Remus Truică a spus, răspunzând unor întrebări privind acuzaţiile pe care i le aduc procurorii DNA în dosarul vizând retrocedările ilegale de terenuri, că el nu a beneficiat de niciun teren şi nici nu a primit vreo sumă din procentele care ar fi fost cerute în schimbul intervenţiilor pentru restituirea unor proprietăţi, care, conform procurorilor, ar fi fost între 50 şi 80.
Omul de afaceri a precizat că este dreptul procurorilor să formuleze orice acuzaţie, însă şi el are dreptul să se apere şi să le demonteze.
“Eu nu am intrat în posesia niciunui teren şi nu am primit nici 5, nici 1, nici 12 la sută, niciun procent. O companie a semnat un contract de cesiune de drepturi litigioase cu prinţul Paul. (…). Am fost partener minoritar (n.r. – în companie)”, a afirmat Truică.
Acesta a adăugat că din 2010 nu mai ştie ce face prinţul Paul, şi nici nu vrea să mai ştie.
Şedinţa în care Curtea de Apel Braşov a luat în discuţie propunerea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă a omului de afaceri Remus Truică, a directorului general al cotidianului Evenimentul Zilei, Dan Andronic, a avocatului Robert Roşu, a fostului consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Marius Marcovici, şi a omului de afaceri Claudiu Mateescu, director general al dezvoltatorului imobiliar Impact, s-a încheiat joi noapte, în jurul orei 2.30, după mai bine de zece ore, decizia rămânând în pronunţare.
Întrucât ordonanţele de reţinere ale celor cinci persoane vizate în acest dosar au expirat, aceştia au fost lăsaţi să plece.
Remus Truică, Dan Andronic, Robert Roşu, Marius Marcovici şi Claudiu Mateescu au fost reţinuţi, miercuri noapte, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro, iar joi după-amiază au fost prezentaţi Curţii de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a omului de afaceri Remus Truică pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, a lui Dan Cătălin Andronic, jurnalist şi consultant politic, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă, a lui Robert Mihăiţă Roşu, avocat partener în cadrul unei case de avocatură, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu, a lui Marius Andrei Marcovici, administrator al unei societăţi comerciale şi consilier, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor, dar şi a lui Claudiu Lucian Mateescu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă.
Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică, Robert Mihăiţă Roşu şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare şi traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.
La acest grup infracţional au aderat, în anul 2007, Dan Andronic şi Marius Marcovici, iar în 2011 şi Claudiu Mateescu.
Potrivit anchetatorilor, rolul lui Remus Truică în cadrul grupului a fost ”esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei, Truică cerând în schimbul traficului de influenţă între 50-80% din fiecare bun obţinut, iar prejudiciul în acest caz depăşind 135 de milioane de euro.
Conform referatului procurorilor de arestare preventivă a acestora, în acelaşi dosar al retrocedărilor ilegale mai apar miliardarul israelian Benjamin Steinmetz şi consultanţii Tal Silberstein şi Shimon Sheves, acesta din urmă fiind şeful de cabinet al fostului premier israelian Yizhak Rabin.
P:otrivit aceluiaşi referat, Benjamin Steinmetz controlează compania Beny Steinmetz Group (BSG), având o avere estimată de Forbes la 3,6 miliarde de dolari. El a intrat în afaceri, în România, în anul 2000, în domeniul imobiliar, fiind asociat cu Remus Truică.
Miercuri, procurorii DNA Braşov au făcut percheziţii la casa omului de afaceri Remus Truică, de unde au fost ridicate mai multe documente, dar şi la locuinţa şi la o casă de vacanţă a lui Dan Andronic, asociatul majoritar al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, care editeaza publicaţiile Evenimentul Zilei şi Capital, şi directorul general al cotidianului Evenimentul Zilei.
Ancheta penală a DNA Braşov vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2006 – 2015. În această cauză, procurorii au făcut nouă percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele mai multor persoane.
Prinţul Paul şi soţia sa, prinţesa Lia, au fost citaţi, miercuri, la DNA Braşov, pentru a da declaraţii în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, însă în drum spre Braşov prinţului i s-a făcut rău şi a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, fiind externat joi.
În legătură cu dosarul în care au fost citaţi să dea declaraţii, prinţesa Lia a declarat, miercuri, că este vorba despre o sesizare făcută de ea şi de prinţul Paul la DNA în urmă cu câteva săptămâni, în care au arătat că au fost ameninţaţi ei şi membri din staff-ul lor. Prinţesa Lia a precizat că au primit mai multe telefoane în care li s-a cerut să înceteze să mai dea documente în dosarul retrocedărilor.
Aceasta a susţinut că au dovezi că semnătura soţului ei care apare pe unele acte nu este, de fapt, semnătura acestuia şi că se bucură că au fost chemaţi la DNA, pentru că pot da mai multe detalii legate de sesizarea pe care au făcut-o.
Numele prinţului Paul a fost menţionat şi în dosarul în care sunt acuzaţi Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Sturdza şi Dan Bengescu, pentru retrocedare ilegală de păduri.
Dan Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prinţul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”, într-o discuţie telefonică interceptată de către procurori. Imediat după această discuţie, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, solicitându-i să-l ajute financiar pe Prinţul Paul, arătau procurorii DNA.
Într-un alt document al anchetatorilor se arăta că Viorel Hrebenciuc şi alţi inculpaţi din dosarul retrocedărilor, acceptând promisiunea unor foloase materiale, le-au promis prinţului Paul şi prinţesei Lia că vor interveni pe lângă autorităţi pentru ca aceştia să obţină mai multe terenuri şi clădiri.
Prinţul Paul şi prinţesa Lia au fost audiaţi, în 15 octombrie 2014, la DNA Braşov, nefiind puşi sub urmărire.
Anchetatorii mai arătau că, începând din 2013, folosindu-se de influenţa politică a lui Viorel Hrebenciuc, atunci deputat PSD, Dan Bengescu, Sorin Iacob şi Ioan Adam au acţionat în mod coordonat pentru a facilita dobândirea în mod injust de proprietăţi imobiliare (prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile) de către diferite persoane, printre care Paltin Gheorghe Sturdza şi Paul Lambrino.
UPDATE DNA: Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, sub control judiciar în cazul retrocedărilor ilegale
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea prinţului Paul, pentru cumpărare de influenţă, spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa, din judeţul Ilfov.
Astfel, începând din anul 2006, Paul Philipe Al României i-a promis lui Remus Truică, arestat la domiciliu în acest dosar, şi asociaţilor lui din grupul infracţional (între care Robert Roşu, Andrei Marius Marcovici, Lucian Mateescu, Dan Andronic) o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe sau pe lângă judecători.
Potrivit DNA, prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri ai grupului ”au ascuns natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică”.
”În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că Paul Philipe Al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 hectare). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe Al României a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare – cumpărare, înţelegeri («înţelegerea» din 13 aprilie 2011 şi actul adiţional la aceasta)”, se arată într-un comunicat al DNA.
Conform sursei citate, în cursul anului 2008, ca urmare a unei notificări făcute de prinţul Paul, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, prinţul, urmărind obţinerea de foloase necuvenite, împreună cu Robert Roşu şi Remus Truică, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de Administraţie să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispoziţiilor legale.
”Aceasta, în condiţiile în care Paul Philippe al României cunoştea că documentaţia este incompletă şi nu sunt îndeplinite condiţiile legii pentru retrocedarea terenului. Acesta a şi participat la discuţiile din şedinţa Consiliului de Administraţie al institutului şi a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenţei sale, dar şi a unor pretenţii de daune în cazul respingerii cererii). Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008, Consiliul de Administraţie al Institutului a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar în aceeaşi zi a fost încheiat şi protocolul de predare – preluare al terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat”, arată DNA, care precizează că decizia de restituire este abuzivă, ”cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei)”.
Această sumă reprezintă, totodată, folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.
Prinţul Paul urmează să fie prezentat, sâmbătă, Curţii de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În acelaşi dosar, procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi de luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile şi pentru Gheorghe Sin, la data faptelor secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole din România, iar în prezent preşedinte al aceleiaşi instituţii, pentru complicitate la abuz în serviciu.
Astfel, în calitate de secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole, Gheorghe Sin a fost învestit ”cu soluţionarea notificării având ca obiect Ferma regală Băneasa”.
”Acesta i-a solicitat lui Paul Philippe al României dovezile din care să rezulte calitatea sa de persoană îndreptăţită, natura terenului, sens în care i s-a solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de moştenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de către alţi moştenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II – lea asupra acelui teren, dovada că terenul intră sub incidenţa Legii 10/2001, deoarece din anexele ataşate notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol şi neagricol şi nu intra sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al reconstituirii”, se rataă în comunicatul DNA.
Procurorii anticorupţie precizează că dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate acestea, prin procesul verbal din 2 septembrie 2008, membrii Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, încălcând dispoziţiile legale au recunoscut ”calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire conform Legii nr.10/2001 a lui Paul Philippe al României cu privire la Ferma regală Băneasa, iar prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008 au dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei Băneasa, în aceeaşi zi fiind încheiat şi protocolul de predare-preluare a terenului”.
Anchetatorii arată că, în primă fază, a existat opoziţia la retrocedare, deoarece urma să se renunţe la un teren pe care erau desfăşurate activităţi de cercetare care justifică obiectul de activitate al institutului.
”Mai mult, preşedintele academiei s-a opus constat cererii pe care a considerat-o lipsită de temei legal. Cu toate acestea, în 29 iulie 2008 secretarul general Gheorghe Sin a trimis institutului o adresă prin care solicita să se convoace Consiliul de Administraţie pentru a se analiza solicitarea Paul Philippe al României care să fie invitat personal la şedinţă. În aceeaşi zi i s-a comunicat lui Paul Philippe al României că s-a dat dispoziţia de convocare a consiliului pentru analizarea cererii sale. Din probele dosarului rezultă că această adresă a lui Gheorghe Sin i-a fost pretinsă lui Remus Truică de directorul institutului drept condiţie pentru admiterea cererii, în cadrul înţelegerii frauduloase dintre aceştia”, potrivit DNA.
Anchetatorii menţionează că, urmare a acestei adrese, directorul institutului a convocat Consiliul de Administraţie, şedinţa având loc în 2 septembrie 2008, fiind invitaţi prinţul Paul şi avocatul acestuia, Robert Roşu. De asemenea, a participat ca invitat şi Gheorghe Sin, aceasta fiind de altfel singura astfel de şedinţă la care acesta a participat.
”Prin poziţia avută în cadrul acestei şedinţe, de susţinere împreună cu directorul institutului a cererii de retrocedare, s-a creat falsa reprezentare pentru membrii CA că Academia agreează o astfel de decizie. Ca urmare, Consiliul de Administraţie a decis restituirea în natură a terenului vizat”, arată DNA.
Procurorii mai precizează că ”din probele dosarului rezultă că în anul 1948 Ferma Regală Băneasa era situată în extravilanul localităţii Băneasa, aşa încât nu putea face obiectul Legii nr.10/2001”.
Reţinerea prinţului Paul a avut loc la scurt timp după ce Curtea de Apel Braşov a decis, vineri, plasarea în arest la domiciliu a omului de afaceri Remus Truică şi a avocatului Robert Roşu de la Casa de avocatură Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, precum şi controlul judiciar pentru 60 de zile în cazul lui Dan Andronic, Marius Marcovici şi Claudiu Mateescu.
Prinţul Paul a fost scos încătuşat din sediul DNA Braşov, vineri, în jurul orei 17.00, şi nu a făcut niciun fel de declaraţii, fiind urcat într-o maşină a Poliţiei pentru a fi dus în arestul IPJ Braşov.
Procurorii anticorupţie au emis, vineri seară, în jurul orei 17.00, după aproape şapte ore de audieri, ordonanţă de reţinere, pe 24 de ore pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, pe numele prinţului Paul, care a venit la DNA, în cursul dimineţii, însoţit doar de către avocatul său, nu şi de prinţesa Lia, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Înainte să intre în sediul DNA Braşov, prinţul Paul a fost întrebat de către jurnalişti dacă se simte bine, însă el nu a răspuns, ci a făcut doar un gest prin care a transmis că nu prea bine.
Reţinerea acestuia a avut loc la scurt timp după ce Curtea de Apel Braşov a decis plasarea în arest la domiciliu a omului de afaceri Remus Truică şi a avocatului Robert Roşu, precum şi controlul judiciar pentru 60 de zile în cazul lui Dan Andronic, Marius Marcovici şi Claudiu Mateescu.
Prinţul Paul a fost scos încătuşat din sediul DNA Braşov, vineri, în jurul orei 17.00, şi nu a făcut niciun fel de declaraţii, fiind urcat într-o maşină a Poliţiei pentru a fi dus în arestul IPJ Braşov.
Prinţul Paul a ajuns la DNA Braşov, vineri, în jurul orei 10.10, la scurt timp la sediul instituţiei venind, fără să fie citat sau chemat de către procurori, şi Andrei Hrebenciuc, trimis în judecată în dosarul privind retrocedarea unor păduri, alături de tatăl său, Viorel Hrebenciuc, şi de alte persoane.
Omul de afaceri Remus Truică a declarat, vineri, înainte ca instanţa să decidă dacă îl arestează sau nu, că nu a beneficiat de niciun teren, că nu a luat niciun procent şi că nu mai ştie din 2010 ce face prinţul Paul, precizând că DNA trebuie să demonstreze acuzaţiile pe care i le aduce.
Remus Truică a spus, răspunzând unor întrebări privind acuzaţiile pe care i le aduc procurorii DNA în dosarul vizând retrocedările ilegale de terenuri, că el nu a beneficiat de niciun teren şi nici nu a primit vreo sumă din procentele care ar fi fost cerute în schimbul intervenţiilor pentru restituirea unor proprietăţi, care, conform procurorilor, ar fi fost între 50 şi 80.
Omul de afaceri a precizat că este dreptul procurorilor să formuleze orice acuzaţie, însă şi el are dreptul să se apere şi să le demonteze.
“Eu nu am intrat în posesia niciunui teren şi nu am primit nici 5, nici 1, nici 12 la sută, niciun procent. O companie a semnat un contract de cesiune de drepturi litigioase cu prinţul Paul. (…). Am fost partener minoritar (n.r. – în companie)”, a afirmat Truică.
Acesta a adăugat că din 2010 nu mai ştie ce face prinţul Paul, şi nici nu vrea să mai ştie.
Şedinţa în care Curtea de Apel Braşov a luat în discuţie propunerea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă a omului de afaceri Remus Truică, a directorului general al cotidianului Evenimentul Zilei, Dan Andronic, a avocatului Robert Roşu, a fostului consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Marius Marcovici, şi a omului de afaceri Claudiu Mateescu, director general al dezvoltatorului imobiliar Impact, s-a încheiat joi noapte, în jurul orei 2.30, după mai bine de zece ore, decizia rămânând în pronunţare.
Întrucât ordonanţele de reţinere ale celor cinci persoane vizate în acest dosar au expirat, aceştia au fost lăsaţi să plece.
Remus Truică, Dan Andronic, Robert Roşu, Marius Marcovici şi Claudiu Mateescu au fost reţinuţi, miercuri noapte, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro, iar joi după-amiază au fost prezentaţi Curţii de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a omului de afaceri Remus Truică pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, a lui Dan Cătălin Andronic, jurnalist şi consultant politic, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă, a lui Robert Mihăiţă Roşu, avocat partener în cadrul unei case de avocatură, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu, a lui Marius Andrei Marcovici, administrator al unei societăţi comerciale şi consilier, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor, dar şi a lui Claudiu Lucian Mateescu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă.
Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică, Robert Mihăiţă Roşu şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare şi traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.
La acest grup infracţional au aderat, în anul 2007, Dan Andronic şi Marius Marcovici, iar în 2011 şi Claudiu Mateescu.
Potrivit anchetatorilor, rolul lui Remus Truică în cadrul grupului a fost ”esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei, Truică cerând în schimbul traficului de influenţă între 50-80% din fiecare bun obţinut, iar prejudiciul în acest caz depăşind 135 de milioane de euro.
Conform referatului procurorilor de arestare preventivă a acestora, în acelaşi dosar al retrocedărilor ilegale mai apar miliardarul israelian Benjamin Steinmetz şi consultanţii Tal Silberstein şi Shimon Sheves, acesta din urmă fiind şeful de cabinet al fostului premier israelian Yizhak Rabin.
P:otrivit aceluiaşi referat, Benjamin Steinmetz controlează compania Beny Steinmetz Group (BSG), având o avere estimată de Forbes la 3,6 miliarde de dolari. El a intrat în afaceri, în România, în anul 2000, în domeniul imobiliar, fiind asociat cu Remus Truică.
Miercuri, procurorii DNA Braşov au făcut percheziţii la casa omului de afaceri Remus Truică, de unde au fost ridicate mai multe documente, dar şi la locuinţa şi la o casă de vacanţă a lui Dan Andronic, asociatul majoritar al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, care editeaza publicaţiile Evenimentul Zilei şi Capital, şi directorul general al cotidianului Evenimentul Zilei.
Ancheta penală a DNA Braşov vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2006 – 2015. În această cauză, procurorii au făcut nouă percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele mai multor persoane.
Prinţul Paul şi soţia sa, prinţesa Lia, au fost citaţi, miercuri, la DNA Braşov, pentru a da declaraţii în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, însă în drum spre Braşov prinţului i s-a făcut rău şi a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, fiind externat joi.
În legătură cu dosarul în care au fost citaţi să dea declaraţii, prinţesa Lia a declarat, miercuri, că este vorba despre o sesizare făcută de ea şi de prinţul Paul la DNA în urmă cu câteva săptămâni, în care au arătat că au fost ameninţaţi ei şi membri din staff-ul lor. Prinţesa Lia a precizat că au primit mai multe telefoane în care li s-a cerut să înceteze să mai dea documente în dosarul retrocedărilor.
Aceasta a susţinut că au dovezi că semnătura soţului ei care apare pe unele acte nu este, de fapt, semnătura acestuia şi că se bucură că au fost chemaţi la DNA, pentru că pot da mai multe detalii legate de sesizarea pe care au făcut-o.
Numele prinţului Paul a fost menţionat şi în dosarul în care sunt acuzaţi Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Sturdza şi Dan Bengescu, pentru retrocedare ilegală de păduri.
Dan Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prinţul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”, într-o discuţie telefonică interceptată de către procurori. Imediat după această discuţie, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, solicitându-i să-l ajute financiar pe Prinţul Paul, arătau procurorii DNA.
Într-un alt document al anchetatorilor se arăta că Viorel Hrebenciuc şi alţi inculpaţi din dosarul retrocedărilor, acceptând promisiunea unor foloase materiale, le-au promis prinţului Paul şi prinţesei Lia că vor interveni pe lângă autorităţi pentru ca aceştia să obţină mai multe terenuri şi clădiri.
Prinţul Paul şi prinţesa Lia au fost audiaţi, în 15 octombrie 2014, la DNA Braşov, nefiind puşi sub urmărire.
Anchetatorii mai arătau că, începând din 2013, folosindu-se de influenţa politică a lui Viorel Hrebenciuc, atunci deputat PSD, Dan Bengescu, Sorin Iacob şi Ioan Adam au acţionat în mod coordonat pentru a facilita dobândirea în mod injust de proprietăţi imobiliare (prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile) de către diferite persoane, printre care Paltin Gheorghe Sturdza şi Paul Lambrino.
Potrivit unor surse judiciare,Vlad Moisescu şi Cosmin Berevoianu ar fi promis unor oameni că pot interveni la o persoană cu putere de decizie atât la Primăria Capitalei, cât şi la Primăria Sectorului 1.
Costin Berevoianu, fostul şef al Regiei de apă-canal a Capitalei, şi Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, dar şi fost consilier al lui Sorin Oprescu, au fost reţinuţi pentru trafic de influenţă după ce au fost audiaţi de procurorii DNA Ploieşti timp de mai multe ore, în dosarul de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, în care este vizată compania Apa Nova.
Procurorii DNA Ploieşti au ridicat, joi, documente de la Apa Nova, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, într-un dosar care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de persoane din conducerea societăţii, printre cei vizaţi în acest caz fiind şi fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu, declarau surse judiciare.
Anchetatorii fac cercetări în acest caz cu privire la infracţiuni de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, dosarul vizând fapte comise în perioada 2008-2015 de către persoane din administraţia publică locală, respectiv de la Primăria Capitalei şi de la Primăria sectorului 1, dar şi de către reprezentanţi ai Apa Nova, în urma cărora a fost crescut, în mod nejustificat, preţul serviciului de furnizare a serviciilor de apă şi canalizare în Bucureşti.
De asemenea, procurorii DNA Ploieşti fac, joi, percheziţii şi la cinci locuinţe şi sedii de firme care au legătură cu faptele vizate.
Directorul general adjunct al Apa Nova, Epsică Chiru, declara că procurorii DNA au cerut ”anumite contracte pentru perioada 2008-2015” şi a adăugat, referitor la contractul de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în Bucureşti, că acesta a fost ”făcut în toată transparenţa”.
”În ceea ce ne priveşte nu am fost anunţaţi în legătură cu nicio audiere a vreunei persoane din cadrul Apa Nova Bucureşti. Nu se fac verificări în birouri, domnii au fost invitaţi într-una din sălile de întâlniri din sediu şi aşteaptă să li se pună la dispoziţie documentele”, a afirmat Epsică Chiru.
Întrebat dacă fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu are legătură cu contractul de concesiune apă-canal, el a răspuns: ”A fost un contract de concesiune care a fost făcut în toată transparenţa, sub consultanţa International Finance Corporation, care face parte din grupul Băncii Mondiale”.
Epsică Chiru a precizat Berevoianu a fost directorul general al predecesorului Apa Nova, respectiv Regia Generală de Apă Bucureşti, şi care la vremea respectivă a fost alături de persoane din conducerea municipiului Bucureşti în Comitetul de pilotaj.
De asemenea, întrebat dacă în ultimii opt ani Berevoianu a mai avut legătură cu Apa Nova, el a spus: ”Din câte ştiu eu, numai dacă presupunem o legătură ipotetică, în sensul că dânsul a fost consilierul primarului general pentru probleme de utilităţi publice, Apa Nova fiind una dintre utilităţile publice din Bucureşti”.
Costin Berevoianu a fost şef al Regiei de apă-canal a Capitalei, înainte de concesionarea acestui serviciu către compania franceză Veolia, iar ulterior a fost consilier al primarului general Sorin Oprescu şi reprezentant în Consiliul de Administraţie al RADET.
După concesionarea serviciilor de apă şi canal, Berevoianu a ocupat funcţii de conducere în cadrul Apa Nova.
Costin Berevoianu, fostul consilier al lui Sorin Oprescu, are 13 terenuri, 11 locuinţe, un ponton la Tulcea, unde are şi casă de vacanţă, trei firme şi acţiuni de peste 350.000 de lei, iar multe dintre proprietăţi sunt deţinute împreună cu Valentin Feodorov, acţionar la Iridex Group, potrivit ultimei sale declaraţii de avere.
Vlad Moisescu este cercetat în dosarul primarului suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, aflat sub control judiciar, privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care aceştia ar fi primit “comisioane” de 10% din valoarea contractelor încheiate. În acest caz mai sunt cercetaţi consiliera personală a lui Chiliman, Ioana Costescu, şi consilierul local al Sectorului 1 Ion Brad.
Compania Apa Nova face parte din grupul Veolia şi furnizează servicii de alimentare cu apă şi canalizare în Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, între care municipiul Ploieşti.
Apa Nova a încheiat, în anul 2000, un contract de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în municipiul Bucureşti, contract valabil pe o perioadă de 25 de ani.
Potrivit site-ului companiei, acţionarii societăţii Apa Nova Bucureşti sunt Municipiul Bucureşti, care deţine 16,31% din capitalul societăţii, Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux, cu 73,69%, şi salariaţii societăţii, prin Asociaţia ESOP, cu 10%.
În urma percheziţiilor făcute luni, în Bucureşti, Brăila, Constanţa şi Vrancea, care au vizat 25 de medici şi farmacişti suspectaţi că au decontat reţete false de medicamente pentru boli incurabile, iar după introducerea cardului de sănătate au eliberat prescripţii pe numele unor copii cu handicap, procurorii DIICOT au reţinut 13 persoane, iar pe numele altor cinci au dispus măsura controlului judiciar.
Anchetatorii urmează să ridice, de la societăţile comerciale vizate, documente care pot constitui mijloace materiale de probă, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă transmis marţi.
Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au emis ordonanţe de reţinere pentru Liliana Sgîrcitu, administratorul firmei Ahmeya Pharm, prin intermediul căreia erau decontate reţetele false, Mirela Boboc, Gela Gavrilă, Mihaela Irina Mătăringa, Alina Gabriela Dragu, Andreea Baciu, Paul Creţu, Cosmin Boldeanu, Sorica Vasile, Eugenia Muja, Iolanda Ionica Serghiev, Elena Dumea şi Cozeti Niculescu.
Conform anchetatorilor, gruparea era formată din 25 de membri – reprezentanţi şi angajaţi ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL şi medici de familie sau medici specialişti din Brăila şi Constanţa. Aceştia sunt suspectaţi că în perioada 2011-2015 au decontat fraudulos sume importante de bani din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, provocând un prejudiciu de nouă milioane de lei.
Anchetatorii mai spun că membrii reţelei au întocmit şi decontat prescripţii medicale fictive pentru medicamente folosite în tratarea de boli incurabile, cu preţ de vânzare foarte ridicat, pe numele rudelor apropiate, iar după introducerea cardului de sănătate aceştia au eliberat prescripţii medicale pe numele unor copii cu handicap psihic, majoritatea aflaţi în plasament.
Membrii grupării sunt acuzaţi de înşelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum şi de constituire a unui grup infracţional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, camătă, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi luare de mită şi şantaj.
În anchetă este vizat şi Adrian Iacob, directorul Penitenciarului Focşani, unde este încarcerat Titi Sgîrcitu, patronul firmei, acesta fiind condamnat pentru infracţiuni cu violenţă, într-un alt dosar. Anchetatorii au făcut percheziţii şi la la locuinţa lui Adrian Iacob, având indicii privind comiterea unor posibile infracţiuni de corupţie, legate de un eventual transfer al deţinutului Titi Sgîrcitu din Penitenciarul Focşani într-o altă unitate.
Potrivit unor surse judiciare, SC Ahmeya Pharm SRL a fost înfiinţată în 2009, de Titi Sgîrcitu, în prezent încarcerat în Penitenciarul Focşani, administratorul firmei fiind soţia acestuia, Liliana Valentina Sgîrcitu.
Prin intermediul acestei societăţi, în complicitate cu medici şi funcţionari de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor de la cele două puncte de lucru ale societăţii, aceştia au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri, în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind la acel moment de 1,8 milioane de lei.
Surse din rândul anchetatorilor au precizat că, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, care a vizat perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2012, a rezultat că Liliana Sgîrcitu ar fi fost sprijinită de medicii specialişti oncologi Cosmin Boldeanu şi Daniela Vasile, de medicii de familie Paul Creţu şi Sorica Vasile, care ar fi eliberat scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripţii medicale fictive pentru medicamentul “Voriconazolum”. Ulterior, aceste prescripţii au fost decontate cu celeritate la Casa de Asigurări de Sănătate Brăila, prin SC Ahmeya Pharm, cu sprijinul unor angajaţi ai Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie a acestui medicament.
Liliana Sgîrcitu ar fi dezvoltat şi în judeţul Constanţa un mecanism similar de fraudare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL, deschise din 12 aprilie 2013, beneficiind şi în acest caz atât de complicitatea angajaţilor şi a unor medici şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa.
În judeţul Constanţa, activitatea era coordonată de Mirela Boboc, care, sub stricta îndrumare a Lilianei Sgîrcitu, căuta să “atragă la colaborare” atât medici care să asigure reţetele fictive, cât şi funcţionari de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Constanţa, pentru a facilita şi accelera decontarea prescripţiilor, spun surse medicale.
Astfel, în activitatea infracţională ar fi fost atraşi medicii Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă şi Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 – februarie 2015, mai multe prescripţii despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum şi Maria Bănăţeanu, asistent în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, care trebuia să faciliteze şi să intermedieze accesul la medicii dispuşi să emite reţete fictive.
Anchetatorii au probe din care rezultă că reprezentanta şi angajaţii SC Ahmeya Pharm SRL s-au înţeles cu funcţionari de la CAS Constanţa să le dea informaţii despre data şi tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societăţii, iar aceştia ar fi intervenit pentru ca firma să nu fie sancţionată contravenţional. Totodată, în urma anchetei s-a stabilit că angajaţi ai aceleiaşi instituţii coordonau activitatea unor societăţi comerciale ce activează în domeniul farmaceutic, utilizând informaţii obţinute în virtutea funcţiei, în scopul obţinerii de avantaje sau foloase pentru aceste firme, inclusiv prin folosirea abuzivă a funcţiei.
Anchetatorii au mai stabilit că decontările obţinute de SC Ahmeya Pharm SRL în baza prescripţiilor fictive s-au realizat prin introducerea în Platforma informatică din asigurările de sănătate de date informatice nereale, din reţetele fictive, fiind astfel prejudiciat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Livia Săplăcan, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că şefa Serviciului de Expertiză Medicală Brăila, Ana Boală, şi alte două cadre medicale au fost reţinute de procurorii DNA Galaţi pentru luare de mită în formă continuată.
Cele trei persoane urmează să fie prezentate Tribunalului Galaţi cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 16, respectiv 17 iunie 2015, a inculpatelor Ana Boală, medic specializat în medicina muncii, şefa Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (73 de acte materiale), Rodica Ţone, medic specializat în medicina muncii în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (72 de acte materiale) şi Cristinel Andreicuţ, medic specializat în medicina muncii în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (8 acte materiale).
Sursa citată arată că, în perioada aprilie – iunie 2015, şefa Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, Ana Boală, medic specialist de medicina muncii, având ajutorul altor cadre medicale din subordine, dar şi al altor persoane, a acordat grade de handicap în schimbul unor sume de bani (între 50 şi 500 de lei de pacient), persoanelor care nu se încadrează în diagnosticele necesare, astfel încât acestea să poată să obţină pensii de handicap.
Concret, în perioada 27 aprilie – 16 iunie 2015, Ana Boală a primit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de la 73 de pacienţi pe care i-a consultat în vederea evaluării capacităţii de muncă, diferite sume de bani (direct sau introduse printre înscrisurile aflate în dosarele medicale), produse alimentare şi nealimentare. Banii şi produsele au fost primite în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea clinică şi pentru analizarea documentelor medicale ale pacienţilor, pentru a stabili gradul de invaliditate al acestora, astfel încât aceştia să beneficieze de pensie de invaliditate ori pentru revizuire medicală sau pentru prelungirea concediului medical peste 180 de zile.
Conform sursei citate, în aceeaşi perioadă şi în acelaşi scop, Rodica Ţone a primit de la 72 de pacienţi pe care i-a consultat în vederea evaluării capacităţii de muncă diferite sume de bani (direct sau introduse printre înscrisurile aflate în dosarele medicale), produse alimentare şi nealimentare.
Marţi, inculpata Cristinel Andreicuţ a primit suma totală de 1.250 de lei, de la opt pacienţi examinaţi în ziua menţionată (între 50 şi 200 de lei de pacient), în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea clinică şi pentru analizarea documentelor medicale, în vederea obţinerii pensiei de handicap.
Tot marţi, Ana Boală a primit suma de 500 de lei de la un pacient, în scopul anterior menţionat, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, se arată în comunicatul DNA.
Procurorii DNA au făcut, marţi, percheziţii la Serviciul de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă Brăila, într-un dosar de corupţie, şefa instituţiei, dr. Ana Boala, fiind vizată de anchetă, spuneau surse judiciare.
“Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2013-2015”, se arăta într-un comunicat de presă de marţi al DNA.
Percheziţiile s-au desfăşurat în zece locaţii situate în municipiul Brăila, “din care una este sediul unei instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice”, conform sursei citate.
În acest caz, procurorii anticorupţie au beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.
De aceea a fost o surpriză pentru mine să citesc undeva despre o schimbare interesantă, zic eu. Este vorba de modul în care Google îşi angajează acum oamenii; veţi fi ţinând minte articolele pe care le întâlneai prin mai toate publicaţiile despre întrebările-capcană care sunt puse la interviul de angajare de la Google, de la forma capacelor de canal la numărul blonzilor din lume. Or’ Laszlo Bock, senior vice president of people operations la Google, vorbea despre lipsa de relevanţă a punctajelor obţinute în şcoli sau la teste, care nu prezic mare lucru despre evoluţia ulterioară a angajatului.
Mai mult, Bock vorbea despre o creştere a numărului de angajaţi fără studii superioare la Google, care sunt acum 14% din total. Sigur, spune senior vice president, studiile şi rezultatele bune la teste nu fac rău, iar aptitudinile de programare şi cunoştinţele matematice sunt, pentru zona tehnică, ceva absolut necesar. Dar pentru orice fel de slujbă, primul lucru la care se uită acum angajatorii companiei este abilitatea cognitivă (nu IQ-ul, să fim înţeleşi), capacitatea de a învăţa, puterea de a procesa lucrurile rapid, din zbor, ştiinţa de a combina părticele disparate de informaţie.
În continuare pe lista companiei se află leadershipul, şi nu într-o abordare tradiţională; vor colaborare cu echipa sau tăria de a preda conducerea cuiva mai potrivit într-un moment critic. Şi asta nu este totul. Vor modestie şi implicare. Simţ al responsabilităţii, al comuniunii cu echipa, ce poate face echipa în întregul ei, ştiinţa de a contribui fără să îţi însuşeşti merite. Modestia de a admite că mai ai de învăţat. Mulţi oameni comit o eroare de atribuire, zice senior vice president: dacă lucrurile merg bine este din cauză că sunt un geniu, dar dacă merg rău, este din cauza unui alt idiot.
Pe scurt, Bock spune că excepţionalitatea fiinţei umane nu ţine cont musai de pregătire, ci trebuie descoperită şi pusă la lucru.Mi se pare o reţetă interesantă, într-o lume cu apucături din ce în ce mai hedoniste şi care uită de fleacuri burgheze precum cumpătarea, prudenţa, munca tenace, o idee bună şi o marfă folositoare celorlalţi. Credem că banii rezolvă totul, şi uităm de alte atribute menite să mişte societatea – credinţa în valorile enumerate mai sus, manierele, statutul.
Ne lipseşte o autodefinire a conştiinţei de sine. Aplaudăm comportamente haotice sau deviante, fără o ordine şi o segmentare de obiceiuri, năzuinţe şi aspiraţii. Acesta este şi unul din motivele pentru care a devenit aproape o modă să ne văităm: când nu prea ştii ce-ţi doreşti şi cum să ajungi acolo, nici nu ştii când să fii mulţumit că ţi-ai atins obiectivul.

Puterea de a deosebi între modestie şi forma capacului de canal.
Tabloul pe care vi-l prezint este un autoportret al Laviniei Fontana, prima pictoriţă recunoscută a lumii, prima femeie care a pictat nuduri feminine şi mamă a 11 copii, dintre care a îngropat, din păcate, opt. Autoportretul, una din capodoperele sale, a fost realizat pentru contele Zappi din Imola, socrul ei, dar înainte de mariaj. Puteţi deosebi mesajul ascuns al tabloului: în partea dreaptă, sus, se vede şevaletul care acoperă cumva lada de zestre din colţ. Lavinia îi spunea contelui că este bogată, dar nu în valori lumeşti, ci în talente; era, dacă vreţi, un soi de interviu de angajare.