Tag: retail

  • Un alt fel de export

    Compania germană Tarent, cu o experienţă de peste 20 de ani în dezvoltare software şi cu clienţi precum Rewe, Deutsche Telekom, Deutsche Post, Billa sau Bosch, a preluat în portofoliul său o serie de soluţii software, axate pe managementul preţurilor, dezvoltate de firma românească eSolutions. În plus, compania germană a preluat recent şi modelul de business pe care eSolutions îl foloseşte pentru divizia sa de „academie”, axată pe traininguri specializate pe diferite tehnologii. Tarent a intrat în acţionariatul firmei româneşti în 2012, iar în prezent compania germană deţine 50% din acţionariatul lor; fondatorii businessului românesc precizează însă că tot ce ţine de management a rămas în România.
    „În 2012, atunci când am încheiat toată partea juridică şi am devenit «căsătoriţi» cu acte în regulă, Tarent era într-un proces de transformare şi îşi dorea o serie de produse pe care să le furnizeze pe piaţa germană; aproape toate produsele noastre importante pentru industria de retail – şi partea de consultanţă, dar şi produsele de management al preţurilor – au fost puse în vârful portofoliului lor de produse”, povesteşte Marian Simpetru, managing partner la eSolutions Grup.
    El, împreună cu Ionuţ Comşa şi cu un alt partener care a părăsit între timp firma, au înfiinţat eSolutions Grup în 2001 cu ambiţia, spun ei, de a face soluţii software de business mai bune decât ceea ce era atunci pe piaţă. „Am pornit ca trei programatori cu un vis foarte mare, care s-a dovedit a fi un «American dream» împlinit: am reuşit să trecem cu bine peste perioada de criză. Am reuşit să creştem în mod organic. Dacă la început am avut o echipă mică, sub 10 persoane, acum am ajuns la peste 110 angajaţi”, a descris Ionuţ Comşa evoluţia companiei.
    Cei doi antreprenori povestesc că au pornit la drum fără mult capital, în contextul în care la începutul anilor 2000 finanţarea era greu de obţinut – efervescenţa start-up-urilor în IT de acum – cu programe dedicate (incubatoare şi acceleratoare de start-up-uri), prin intermediul cărora se pot obţine de la câteva sute de mii de euro la milioane de euro pentru idei noi promiţătoare – nu exista pe atunci. 
    „Dezvoltăm software folosind tehnologii open source (software al cărui cod-sursă este publicat sub licenţa dezvoltatorului care le permite utilizatorilor să studieze, să schimbe şi să distribuie softul către oricine şi cu orice scop – n. red.), care în acea perioadă nu erau uşor acceptate în zona companiilor, însă a fost un pariu câştigător”, îşi aminteşte Comşa. „Acum aproape toate marile softuri sunt cu licenţă open source. Inclusiv gigantul american Microsoft contribuie şi dezvoltă zona de open source.”
    eSolutions a folosit încă de la început limbaje de programare alternative precum Java, care în prezent este cel mai utilizat limbaj de programare. Compania a avut noroc să fie implicată în proiecte mari din poziţia de subcontractor, care i-a permis să îşi dezvolte capabilităţile tehnice. „Nucleul echipei de programatori, care a fost extins constant, a avut parte de provocări intelectuale şi tehnice, plus motivaţie ca să evolueze. Iar pentru că am avut o retenţie foarte bună de personal, am reuşit să menţinem în cadrul companiei toate aceste cunoştinţe noi şi capabilităţi tehnice”, a subliniat Ionuţ Comşa. Astfel, dezvoltarea propriilor soluţii software, în paralel cu soluţiile dezvoltate în regim outsourcing, a venit în mod natural, eSolutions începând să lucreze la produse sub marca proprie încă din 2010.
    „Atunci am dezvoltat soluţiile noastre pentru managementul preţurilor, însă am avut şi înainte încercări cu o serie de produse mai mici. Am fost printre primii din România care am dezvoltat aplicaţii pentru iOS (sistemul de operare mobil de la Apple). Plus o serie de aplicaţii-ajutor sau unelte pentru industria de retail online de la acea vreme”, a punctat Marian Simpetru. El a adăugat că s-au gândit mereu să aibă propriile produse fiindcă au înţeles că businessul de outsourcing este bun pentru că finanţează compania, însă nu te poţi baza doar pe el în condiţiile în care nu va funcţiona la nesfârşit.
    eSolutions Grup a avut anul trecut afaceri de 3,1 milioane euro, în creştere faţă de 2017, când afacerile s-au situat la 2,3 milioane euro, circa 60-70% din acestea provenind din businessul de outsourcing. „Am crescut sănătos, în mod organic. Practic, 97% dintre clienţii noştri activează în mediul privat”, a subliniat Ionuţ Comşa. Circa 65% dintre clienţii eSolution sunt din România, printre aceştia numărându-se jucători mari din diferite industrii precum Carrefour, Altex, Regina Maria, OMV, Orange, Renault sau Crowne Plaza.
    „În cazul Carrefour am contribuit la realizarea platformei lor de market-place şi lucrăm în continuare pentru aceasta. Am dezvoltat sistemul de management al depozitelor şi suntem, în acelaşi timp, furnizorul lor pentru soluţiile de management al preţurilor şi le oferim şi partea de consultanţă pentru platforma de big data”, au menţionat cei doi fondatori ai eSolutions Grup.
    Dintre clienţii străini, printre cei mai mari sunt Deutsche Telekom şi grupul german de retail Rewe, la care au avut acces prin intermediul partenerului din Germania.
    „Cel mai nou client din străinatate este un start-up din Marea Britanie pentru care dezvoltăm o soluţie de cyber compliance – risc de management aplicat pentru securitatea informatică. Cu o astfel de soluţie pot fi gestionate inclusiv cerinţe de GDPR (regulamentul privind prelucrarea datelor cu caracter personal)”, a explicat Ionuţ Comşa.
    De asemenea, un alt client important din străinătate este compania israeliană RedSea – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de acvaristică marină la nivel global, care foloseşte o soluţie de tip IoT (Internet of Things) dezvoltată de eSolutions. Mai exact, soluţia este compusă dintr-o serie de dispozitive IoT ce măsoară diverşi parametri din acvariu – temperatură, lumină, substanţe chimice, sare ş.a.m.d., iar datele colectate sunt transmise în cloud şi analizate apoi pentru luarea deciziilor necesare. În prezent, unul din produsele lansate de RedSea cu ajutorul soluţiei dezvoltate de eSolutions este o lampă inteligentă pentru acvarii care poate fi controlată din aplicaţia de mobil. „Lampa este doar primul produs. Soluţia poate fi folosite şi pentru alte dispozitive – pompe de dozare, pompe de valuri ş.a.m.d.”, a precizat Marian Simpetru.
    Care sunt însă soluţiile software dezvoltate de eSolutions sub brandul propriu? Rupio şi Copio sunt două dintre soluţiile de management al preţurilor dezvoltate de companie care au fost preluate şi în portofoliul companiei germane Tarent. Rupio le oferă retailerilor capacitatea de a-şi implementa în mod automat politica de preţuri în funcţie de criterii configurabile şi de condiţiile dinamice din piaţă, precum costuri, competiţie sau obiective, în timp ce Copio le permite comercianţilor să monitorizeze preţurile produselor din portofoliile online ale competitorilor de retail şi oferă funcţionalităţi de analiză a datelor, de realizare a graficelor şi de raportare comparativă faţă de competiţie.
    Compania locală are de asemenea o altă soluţie dedicată retailerilor care aduce experienţa cumpărăturilor online în magazinele fizice, aceasta oferind informaţii despre produse, locaţia din raft şi oferte speciale, pe mobil sau integrat pe cărucioare smart. eSolutions a dezvoltat şi o soluţie pentru managementul reaprovizionării stocurilor prin formulare de comandă inteligente, folosind un sistem complex de reguli pentru vânzări, stocuri, promoţii şi termene de livrare, precum şi o soluţie pentru recomandări şi predicţie bazată pe machine learning destinat sectoarelor de retail, logistică şi aprovizionare.
    În plus, firma locală are în portofoliu de soluţii proprii şi o aplicaţie web care transformă managementul întâlnirilor şi al sălilor de şedinţă într-o experienţă cursivă şi eficientă, afişând informaţiile în timp real şi o aplicaţie mobilă prin intermediul căreia vizitatorii îşi anunţă sosirea şi sunt îndrumaţi către departamentul relevant sau către sala de discuţii potrivită. Acestora li se adaugă şi o soluţie care centralizează conţinutul astfel încă să poată fi administrat şi livrat într-o manieră eficientă şi simultană către interfeţe grafice diferite.
    În prezent, eSolutions are în dezvoltare o soluţie de predicţii şi recomandări pentru retailerii online. Practic, soluţia va recomanda clienţilor produse similare dintr-un magazin online. „Este o soluţie care necesită algoritmi speciali, o putere mare de calcul, inteligenţă artificială, machine learning ş.a.m.d.”, a precizat Ionuţ Comşa.
    În prezent, din echipa de 110 persoane a eSolutions, 80 sunt programatori, iar compania are în plan să mai recruteze anul acesta încă 20 de specialişti în IT, în special specialişti în big data şi programatori în Java. Totodată, eSolutions Grup mizează pe creşterea businessului la o cifră de afaceri de 4,4 milioane de euro anul acesta. 


    Business complementar

    Pe lângă divizia de dezvoltare software, eSolutions a creat începând din 2008 şi o academie IT, o divizie prin intermediul căreia oferă cursuri şi traininguri de tehnologie companiilor care vor ca angajaţii lor să fie specializaţi în tehnologii de ultimă oră. Spre exemplu, eSolutions oferă cursuri de big data, machine learning sau inteligenţă artificială, curricula fiind ajustată pentru fiecare client în parte. „Am selectat din tehnologiile noi pentru care nu exista experienţă în România. Noi am lucrat însă cu ele prin intermediul partenerului din Germania. Trainerii noştri sunt persoane cu experienţă practică în tehnologiile pe care le predau”, au spus cei doi antreprenori. De-a lungul timpului, eSolutions a avut cursuri de formare în peste 50 de tehnologii, trainerii cu care colaborează susţinând aproximativ 17.000 de ore de curs. În total, au fost instruite aproape 3.000 de persoane, în principal oamenii tehnici din centrele mari de tech ale companiilor care activează în România. Până acum, academia eSolutions a avut circa 20 de clienţi, printre care se numără companii mari precum Carrefour, Metro Systems, Thales, Vodafone, Credit Europe Bank, eMAG, Stefanini, Rompetrol, Orange, ING şi Deutsche Bank.
    Cursurile oferite de eSolutions durează circa 8 ore timp de 3-5 zile, iar o grupă nu poate avea mai mult de 12-14 cursanţi, potrivit informaţiilor companiei.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Cornelia Nicolae, retail sales manager { Eastern Europe Stefanel }

    •   Coordonează operaţiunile Stefanel din România, Turcia, Polonia, Germania şi Austria.
    •   Are o experienţă de peste 15 ani în retailul vestimentar, înainte de Stefanel lucrând în cadrul Lee Cooper şi BSB Fashion.
    •   Principala regulă după care se ghidează în carieră este aceea potrivit căreia exemplul personal face diferenţa în cadrul unei echipe, dar spune că la fel de important este să cultivi respectul pe toate palierele businessului, faţă de furnizori şi, mai ales, faţă de clienţi, şi să munceşti din greu, să te lupţi pentru ce vrei şi să ai încredere în tine.
    •   Consideră că pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este nevoie de pasiune şi experienţă, dar la fel de important este să iei lucrurile pas cu pas, să munceşti, să evoluezi, să înveţi limbi străine, să îţi şlefuieşti intuiţia şi priceperea, să creşti ca lider.
    •   Îi sfătuieşte pe cei care vor să înceapă o carieră în acest domeniu să înceapă de jos, să se angajeze într-un magazin de fashion şi să crească pas cu pas, aceasta fiind calea de a şti dacă domeniul acesta li se potriveşte şi de a vedea dacă pot creşte şi învăţa. 

    Cifră de afaceri (2018): 26 mil. lei
    Număr de angajaţi: 70 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Andreea Pîrvu, CFO { Flanco Retail }

    •   A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucuresti şi deţine o diplomă de master în audit şi servicii de management financiar din partea aceleiaşi instituţii.
    •   Face parte din echipa Flanco Retail de peste opt ani iar departamentul pe care îl conduce în prezent are o echipă de 30 de specialişti.
    •   Etica, moralitatea, respectul şi fair play-ul sunt valorile fundamentale după care se ghidează atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională şi spune că este esenţial să ne găsim puterea de a transforma în oportunităţi ceea ce iniţial poate părea o problemă sau chiar o ameninţare.
    •   Crede că pentru a reuşi în orice domeniu, inclusiv în cel financiar, ai nevoie de foarte multă determinare şi ambiţie şi că trebuie să fii flexibil şi deschis către schimbare, consecvent, să ai capacitatea de a te adapta momentului, situaţiei şi dinamicii mediului în care îţi desfăşori activitatea, iar în timp, pe măsură ce vei ajunge la o cunoaştere profundă a domeniului de activitate, vei câştiga şi competenţa, autoritatea şi credibilitatea, fără de care nu poţi spune că ai un succes deplin. 

    Cifră de afaceri (2018): 1,07 mld. lei
    Profit (2018): 21 mil. lei
    Număr de angajaţi: >1.500

  • Se întâmplă şi la ei: Celebrul lanţ de retail Sears aflat în pragul falimentului acuză propriul acţionar şi pe actualul ministru american de Finanţe că au sifonat miliarde de dolari prin companie

    Lanţul de retail Sears, care acum se bate în pragul falimentului, îi dă în judecată pe Eddie Lampert şi fondul său de investiţii de tip hedge fund ESL Investments şi pe Steve Mnuchin, fostul şef al fondului şi actual ministru de Finanţe al Statelor Unite, acuzându-i că ar fi sifonat active de miliarde de dolari prin intermediul retailerului, grăbindu-i sfârşitul, potrivit Wall Street Journal.

    Procesul a fost intentat de reorganizatorul judiciar al Sears care gestionează ce a mai rămas din celebrul retailer american.

    Cei doi sunt acuzaţi că i-ar fi forţat pe executivii Sears să lanseze proiecţii şi estimări extrem de pozitive în perioada 2011-2014, deşi compania a acumulat datorii de 7 miliarde dolari în acest timp.

    Pe fondul proiecţiilor extrem de favorabile dar deloc realiste, cei doi şefi au putut să transfere active în valoare de 2 miliarde de dolari pe numele lui Lampert şi a altor şefi din Sears.

    Pe lângă Lampert şi Mnuchin – care este astăzi secretarul Trezoreriei – printre acuzaţi se mai numără Kunal Kamlani, actual executiv în cadrul Sears şi Bruce Berkowitz de la Fairholme Capital Management, unul dintre cei mai mari acţionari şi creditori ai Sears.

     

  • 100 cele mai puternice femei din business: Gabriela Mateescu, director executiv dezvoltare vânzări şi service, retail { Raiffeisen Bank }

    •   Gabriela Mateescu lucrează la Raiffeisen Bank încă din anul 2000, iar în 2012 a preluat funcţia actuală.
    •   Timp de patru ani, între 1992 şi 1996, a fost lector la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi.
    •   A absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice, instituţie de învăţământ unde a obţinut, în 1999, şi titlul de doctor în economie.

    Active totale (2017): 36,1 mld. lei
    Profit (2017): 491 mil. lei

  • 100 cele mai puternice femei din business: Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking { Banca Transilvania }

    •   Parcursul Gabrielei Nistor în cadrul Băncii Transilvania a început în urmă cu 25 de ani, iniţial ca ofiţer de credite la Cluj-Napoca.
    •   A avansat apoi, pas cu pas, ca şef serviciu marketing (1995), director direcţia carduri (1999), director vânzări carduri şi dezvoltare produse (2003), director retail banking (2005) şi director executiv retail banking (2008); din 2007 este şi membru în consiliul de administraţie al băncii.
    •   Înainte de a-şi dezvolta cariera în domeniul bancar a lucrat în cadrul primăriei din Cluj-Napoca, ca economist la Petrom şi în cadrul Maratex.

    Active totale (2017): 59,3 mld. lei

    Profit (2017): 1,18 mld. lei

  • 100 cele mai puternice femei din business: Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte retail & private banking { BCR }

    •   Dana Dima are o experienţă de peste 20 de ani în banking, alăturându-se grupului BCR încă din anul 2013.
    •   Este absolventă a Universităţii Politehnica Bucureşti şi deţine mai multe diplome post-universitare.
    •   Crede că cel mai important în business este să ştii să generezi celor din jur încredere.

    Active totale (2017): 67,73 mld. lei
    Profit (2017): 570,3 mil. lei

  • C&W Echinox: Stocul de retail modern din Bucureşti este mai mare decât cel din Transilvania şi dublu faţă de cel din Moldova

    O a patra regiune analizată este cea de Sud (16 judeţe, fără Bucureşti – Ilfov), unde stocul de retail modern se ridică la 735.000 de metri pătraţi, astfel că suprafaţa cumulată a mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale la nivel naţional se situează la 3,71 milioane de metri pătraţi, determinând o densitate de 191 de metri pătraţi/1.000 de locuitori.

    Ţinând cont de proiectele aflate în prezent în construcţie, livrările de spaţii comerciale vor accelera în acest an spre nivelul de 140.000 de metri pătraţi, Sibiul, Timişoara şi Bucureştiul urmând să atragă 70% din livrări. La Sibiu vor fi livrate mallul Festival Centrum şi extinderea proiectului Shopping City Sibiu, în Timişoara va fi extins proiectul Iulius Mall, în timp ce în Bucureşti sunt aşteptate extinderile proiectelor Colosseum şi Veranda. Spaţii comerciale moderne noi vor fi livrate şi în Zalău, unde este planificată inaugurarea proiectului Zalău Value Center, dar şi în Satu Mare şi Buzău, unde vor fi extinse proiecte existente.

    Cei mai activi dezvoltatori vor fi şi în acest an NEPI Rockcastle, Iulius Group şi Prime Kapital, trei din cei mai mari dezvoltatori şi proprietari de spaţii comerciale din piaţa locală.

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 104.000 de metri pătraţi, în timp ce în Bucureşti nu a fost finalizat niciun nou proiect de retail.

    La nivel de oraş, localităţile cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (1.014 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/ 1.000 de locuitori în Craiova şi 692 mp/ 1.000 de locuitori în Timişoara.

    Rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 3% la 2%, în timp ce la nivel regional aceasta se situează în jurul valorilor de 4% în zonele de sud şi de est şi 6% în partea central-vestică a ţării. Este, astfel, de aşteptat ca rata de neocupare scăzută din cadrul centrelor comerciale dominante sa pună presiune pe nivelul chiriilor.

    „Anul acesta vor fi livrate cu 40% mai multe spaţii comerciale moderne comparativ cu 2018, iar anul viitor ne aşteptăm la o creştere a livrărilor de 60% faţă de 2019, dacă toate termenele de inaugurare anunţate vor fi respectate. În următoarea perioadă, vom vedea inaugurarea unor centre comerciale noi ȋn Sibiu şi Braşov, ȋn timp ce restul dezvoltărilor vor fi reprezentate de extinderi ale unor scheme existente sau proiecte situate ȋn oraşe secundare şi terţiare”, a spus Bogdan Marcu, partener, Retail Agency.

  • Flanco, afaceri de peste 1 miliard de lei în 2018

    La finalul lui 2018, reţeaua de magazine Flanco număra 135 de unităţi, cu o suprafaţă totală de vânzare de peste 70.000 mp. Cifra a fost atinsă în urma a 18 deschideri şi a 8 închideri desfăşurate pe parcursul anului, completate de 13 magazine reamenajate potrivit conceptului nou lansat, Simplu-Uşor-Sigur, care şi-a propus să ofere o experienţă de cumpărare mai bună şi mai facilă clienţilor Flanco.

    Prezent în 95 de oraşe ale ţării, cu 8 oraşe mai mult decât în 2017, retailerul s-a concentrat pe tipurile de spaţii care şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului – magazine amenajate în galerii comerciale şi parcuri de retail (40%), urmate de magazinele stradale (40%), restul de 20% fiind reprezentat de magazinele din centre comerciale, în special în marile oraşe. O altă premieră marcată de retailer în 2018 o reprezintă deschiderea primului outlet electro-IT din retailul autohton – magazinul Flanco Mihai Bravu din capitală.

    Online-ul, şi mai cu seamă canalul de mobile, ocupă o pondere tot mai mare din totalul vânzărilor. 70% din traficul online provine din mobile, iar vânzările generate de pe dispozitive mobile au crescut cu 58% faţă de 2017. La succesul vânzărilor online a contribuit şi serviciul de creditare, care poate fi accesat direct pe flanco.ro, cu o creştere spectaculoasă, de 74%.

    Valoarea investiţiilor companiei a crescut cu 25% faţă de anul 2017, până la un total de 10 milioane de lei. Două treimi din această sumă au mers către reţeaua de magazine, iar restul s-a împărţit în mod egal între investiţiile în infrastructura IT şi în programele HR.

    Investiţiile şi programele implementate de retailer la nivelul resurselor umane s-au tradus, în 2018, printr-o îmbunătăţire cu 20% a retenţiei de personal, retenţie care se află de altfel pe un trend ascendent de la an la an. Veniturile angajaţilor au crescut, în medie, cu 14% faţă de anul anterior, iar 85% din echipa din magazine a accesat bonusul lunar.

    Printre programele derulate se numără migrarea eforturilor de training către e-learning, cu rezultate foarte bune – 98% dintre angajaţi au fost activi în platforma de e-learning, fiecare parcurgând, în medie, 9 cursuri, care au însumat peste 14.500 de ore de training. Un alt element de noutate îl reprezintă campaniile de recrutare pentru persoane cu dizabilităţi desfăşurate de retailer, care au avut drept rezultat integrarea a 20 de oameni în organigrama companiei.

    Pentru 2019, Flanco îşi propune un ritm de creştere de 12% şi o extindere a reţelei cu alte 20 de magazine, pregătind investiţii în valoare de 12 milioane lei. 

  • Lanţurile de retail au zdrobit micii comercianţi. Analiză ZF: Marile reţele de retail au acaparat în 20 de ani 60% din piaţa de consum a României şi nu se opresc aici

    Românii cheltuie anual 20 mld. euro pe alimente şi alte bu­nuri de larg consum, din care 62% sunt lăsaţi la ca­sele de marcat ale maga­zi­nelor moderne, în frunte cu hiper­mar­keturile şi supermarke­tu­rile. Cei 70.000 de chioşcari îşi împart restul de 38% din bani, arată datele pe 2018 oferite de compania de cercetare de piaţă GfK.

    Prin comparaţie, în 2013 exista un raport echilibrat între modern şi tradiţional, iar în ur­mă cu circa un deceniu, balanţa înclina în sens invers. Mai exact, micii comercianţi erau ma­jo­ritari cu circa 60% cotă de piaţă, conform celor mai recente date ale ZF.

    Reţelele străine au început dezvoltarea în România acum două decenii, dar au accelerat ex­pansiunea după 2005 când mai multe nu­me mari şi-au făcut intrarea pe pia­ţă. Apoi, an de an au fost des­chise zeci şi ul­terior sute de maga­zi­ne mo­derne care au mâncat trep­tat din cota de piaţă a micilor co­mer­cianţi. Doar pentru acest an sunt pla­ni­ficate circa 300 de noi uni­tăţi – în special pe suprafaţă mică – ceea ce ar duce universul de co­merţ mo­dern spre 3.000 de unităţi operate de zece reţele străine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro