BusinessMagazin

Tag: restaurare

  • Au vândut tot ce aveau şi au cumpărat o barcă pentru a face înconjurul lumii. Ce s-a întâmplat a doua zi poate fi subiect de film

    Aşa că au început să strângă bani, şi după doi ani de planificare au vândut tot ce aveau. În aprilie anul trecut ei au cumpărat o barcă Columbia, din 1969, pe care au plătit 5.000 de dolari; aceeaşi sumă i-a costat, ulterior, să restaureze ambarcaţiunea.

    Cei doi nu aveau niciun fel de experienţă în navigare, dar tatăl bărbatului i-a ajutat să parcurgă distanţa dintre Alabama şi Panama City. Astfel, ei au învăţat bazele meseriei.

    Tanner Broadwell şi Nikki Walsh au ridicat ancora într-o zi de marţi, iar ziua următoare au trecut pe lângă Clearwater Beach şi s-au îndreptat către strâmtoarea John’s Pass, unde voiau să înnopteze.

    Din acel moment, lucrurile au început să meargă prost.

    Era în jur de 8.45 seara când cei doi au navigat într-un port necunoscut, pe vreme rea, pe întuneric şi cu ceaţă.

    Nu a trecut mult timp până ce barca a atins o stâncă, iar cala s-a umplut de apă; cei doi au scăpat nevătămaţi, dar toate lucrurile lor au fost distruse.

    Cei doi au rămas fără nimic, dar mai mulţi dintre cei care au citit povestea lor au pornit o campanie de crowdfunding care a atras, până în prezent, peste 10.000 de dolari.

  • Antichităţile nu sunt ceea ce par a fi

    Piese de mobilier, de gresie sau faianţă noi-nouţe intră în ateliere unde capătă o nouă identitate, care le face să pară găsite într-o depozit de vechituri sau recuperate dintr-o clădire veche.

    Ele nu ajung la cei care nu şi-ar permite să plătească pentru antichităţi veritabile, ci la sedii de companii, restaurante sau clienţi cu bugete generoase, datorită faptului că în acest mod se pot asigura cantităţi mai mari dintr-un produs, spre deosebire de cazul în care se caută piese de mobilier sau elemente decorative vechi.

  • Cum reuşeste acest tânar să facă sute de mii de euro din nişte lucruri pe care alţii le aruncă la gunoi

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Cum reuşeste acest tânar să facă sute de mii de euro din nişte lucruri pe care alţii le aruncă la gunoi

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Tânărul de 29 de ani care câştigă 180.000 de euro restaurând mobilier. Anul acesta are obiectiv atingerea milionului de euro

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Donald Trump susţine că democraţia trebuie restaurată în Venezuela în curând

    În cadrul unei întâlniri cu mai mulţi lideri latino-americani, la New York, Trump a spus că poporul venezuelean se confruntă cu foamete, iar ţara lor “se prăbuşeşte”, deşi a “fost una dintre ţările cele mai bogate”.

    Statele Unite au aplicat sancţiuni financiare împotriva Venezuelei, ţara care furnizează 10% din petrolul pe care îl consumă SUA, iar Donald Trump a precizat că guvernul său este pregătit să ia măsuri suplimentare dacă Nicolas Maduro continuă pe calea unei guvernări autoritare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NEPI Rockcastle anunţă finalizarea Aviatorilor 8, proiectul imobiliar exclusivist, de 37 de milioane de euro

    Ansamblul reprezintă o îmbinare unică şi inovatoare între arhitectura veche şi cea modernă, fiind compus din recent restaurata Vilă Oromolu, o clădire de birouri cu design avangardist şi o piaţetă deschisă publicului larg. General Electric, Fitbit şi Philip Morris se numără printre chiriaşii celui mai modern complex de birouri din România.

    Proiectul beneficiază de o amplasare centrală, în Piaţa Victoriei, la intersecţia Bulevardului Aviatorilor cu strada Paris. Aviatorilor 8 redă Bucureştiului o clădire istorică – Vila Oromolu, construită în 1927 pentru guvernatorul Băncii Naţionale, Mihai Oromolu, după planurile renumitului arhitect Petre Antonescu. Îmbinând stilurile neoclasic, baroc şi art nouveau, clădirea este considerată o bijuterie arhitecturală.

    Proiectul cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 7.700 mp încorporează, totodată, o construcţie ultramodernă, dispusă pe patru niveluri. Clădirea de clasă A beneficiază de tehnologie de ultimă generaţie, cu un grad de funcţionalitate de cel mai înalt nivel şi elemente estetice remarcabile. Faţada dublu curbată a construcţiei, semnată de unicul producător din lume, CRICURSA, creează un efect spectaculos, reflectând somptuoasa Vilă Oromolu, pentru a o pune încă o dată în evidenţă. Sistemul avansat de management al clădirii de birouri, care permite utilizatorilor săi controlul deplin asupra climei, iluminatului şi ambientului în general, dar şi utilizarea soluţiilor integrate de tehnologie, precum minimizarea consumului de iluminat şi cel a climatizării, fac din Aviatorilor 8 cel mai sustenabil complex de birouri din România.

    „Aviatorilor 8 este un proiect imobiliar revoluţionar pentru piaţa locală, ce va asigura chiriaşilor săi cel mai modern mediu de lucru din România, oferind, în acelaşi timp, comunităţii un spaţiu avangardist de petrecere a timpului liber. Suntem nerăbdători să inaugurăm un proiect care alătură unui monument de importanţă istorică o clădire ultramodernă de birouri, ca o declaraţie puternică în favoarea convieţuirii armonioase dintre vechi şi nou, istorie şi inovaţie.”, a declarat Iulian Rusu, Leasing Manager NEPI Rockcastle.

    Printre caracteristicile premium ale construcţiei se numără şi cele trei lifturi Schindler de mare viteză, opţiunile de încărcare a automobilelor electrice, duşurile şi vestiarele disponibile chiriaşilor la fiecare nivel al parcării, un generator avansat de electricitate, un sistem ultra-sofisticat de încălzire/răcire a aerului, precum şi opţiuni de acces la servicii de concierge pentru chiriaşi şi pentru vizitatorii lor. Cele 202 locuri de parcare de care beneficiază clădirea, amplasate pe 3 niveluri subterane reprezintă cea mai bună raţie de locuri de parcare/mp de office din Bucureşti. Din acestea, 42 de locuri, aflate la nivelul -1, vor fi puse la dispoziţia publicului, cu plată.

    Parterul clădirii este dedicat serviciilor, vizitatorii putând găsi aici o ofertă exclusivistă de restaurante şi cafenele pentru gusturi rafinate. Acestea sunt deschise publicului şi beneficiază de terase în piaţeta idilică aflată în faţa clădirii de birouri. Restaurantele Osteria Gioia şi Japanos, cofetăria French Revolution şi cafenelele Doncafe şi Manufaktura vor fi disponibile tuturor, angajaţi şi vizitatori deopotrivă. Tot la parter va fi găzduită şi clinica dentară Ava Smile Clinique, cu servicii şi tenhologie moderne.

    Chiriaşii proiectului Aviatorilor 8 au început deja să-şi ocupe spaţiile în cadrul ansamblului de birouri, urmând ca în toamna acestui an toate spaţiile să fie funcţionale.

    „Pentru că scopul nostru este să transformăm România într-un hub cheie pentru General Electric în Europa Centrala şi de Est, intenţionăm să angajăm aproximativ 100 de specialişti IT de top în anul următor, pentru a completa astfel forţa existentă de lucru, care numără în prezent 150 de angajaţi. Faptul că ne desfăşurăm activitatea în cea mai sustenabilă şi high-tech clădire de birouri din ţară va fi un atu major în intenţia noastră de a atrage cei mai talentaţi specialişti din România şi din regiune.”, a declarat Silviu Cretean, Senior Services Director al GE’s Global Delivery Center în Bucureşti.

     

  • NEPI Rockcastle anunţă finalizarea Aviatorilor 8, proiectul imobiliar exclusivist, de 37 de milioane de euro

    Ansamblul reprezintă o îmbinare unică şi inovatoare între arhitectura veche şi cea modernă, fiind compus din recent restaurata Vilă Oromolu, o clădire de birouri cu design avangardist şi o piaţetă deschisă publicului larg. General Electric, Fitbit şi Philip Morris se numără printre chiriaşii celui mai modern complex de birouri din România.

    Proiectul beneficiază de o amplasare centrală, în Piaţa Victoriei, la intersecţia Bulevardului Aviatorilor cu strada Paris. Aviatorilor 8 redă Bucureştiului o clădire istorică – Vila Oromolu, construită în 1927 pentru guvernatorul Băncii Naţionale, Mihai Oromolu, după planurile renumitului arhitect Petre Antonescu. Îmbinând stilurile neoclasic, baroc şi art nouveau, clădirea este considerată o bijuterie arhitecturală.

    Proiectul cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 7.700 mp încorporează, totodată, o construcţie ultramodernă, dispusă pe patru niveluri. Clădirea de clasă A beneficiază de tehnologie de ultimă generaţie, cu un grad de funcţionalitate de cel mai înalt nivel şi elemente estetice remarcabile. Faţada dublu curbată a construcţiei, semnată de unicul producător din lume, CRICURSA, creează un efect spectaculos, reflectând somptuoasa Vilă Oromolu, pentru a o pune încă o dată în evidenţă. Sistemul avansat de management al clădirii de birouri, care permite utilizatorilor săi controlul deplin asupra climei, iluminatului şi ambientului în general, dar şi utilizarea soluţiilor integrate de tehnologie, precum minimizarea consumului de iluminat şi cel a climatizării, fac din Aviatorilor 8 cel mai sustenabil complex de birouri din România.

    „Aviatorilor 8 este un proiect imobiliar revoluţionar pentru piaţa locală, ce va asigura chiriaşilor săi cel mai modern mediu de lucru din România, oferind, în acelaşi timp, comunităţii un spaţiu avangardist de petrecere a timpului liber. Suntem nerăbdători să inaugurăm un proiect care alătură unui monument de importanţă istorică o clădire ultramodernă de birouri, ca o declaraţie puternică în favoarea convieţuirii armonioase dintre vechi şi nou, istorie şi inovaţie.”, a declarat Iulian Rusu, Leasing Manager NEPI Rockcastle.

    Printre caracteristicile premium ale construcţiei se numără şi cele trei lifturi Schindler de mare viteză, opţiunile de încărcare a automobilelor electrice, duşurile şi vestiarele disponibile chiriaşilor la fiecare nivel al parcării, un generator avansat de electricitate, un sistem ultra-sofisticat de încălzire/răcire a aerului, precum şi opţiuni de acces la servicii de concierge pentru chiriaşi şi pentru vizitatorii lor. Cele 202 locuri de parcare de care beneficiază clădirea, amplasate pe 3 niveluri subterane reprezintă cea mai bună raţie de locuri de parcare/mp de office din Bucureşti. Din acestea, 42 de locuri, aflate la nivelul -1, vor fi puse la dispoziţia publicului, cu plată.

    Parterul clădirii este dedicat serviciilor, vizitatorii putând găsi aici o ofertă exclusivistă de restaurante şi cafenele pentru gusturi rafinate. Acestea sunt deschise publicului şi beneficiază de terase în piaţeta idilică aflată în faţa clădirii de birouri. Restaurantele Osteria Gioia şi Japanos, cofetăria French Revolution şi cafenelele Doncafe şi Manufaktura vor fi disponibile tuturor, angajaţi şi vizitatori deopotrivă. Tot la parter va fi găzduită şi clinica dentară Ava Smile Clinique, cu servicii şi tenhologie moderne.

    Chiriaşii proiectului Aviatorilor 8 au început deja să-şi ocupe spaţiile în cadrul ansamblului de birouri, urmând ca în toamna acestui an toate spaţiile să fie funcţionale.

    „Pentru că scopul nostru este să transformăm România într-un hub cheie pentru General Electric în Europa Centrala şi de Est, intenţionăm să angajăm aproximativ 100 de specialişti IT de top în anul următor, pentru a completa astfel forţa existentă de lucru, care numără în prezent 150 de angajaţi. Faptul că ne desfăşurăm activitatea în cea mai sustenabilă şi high-tech clădire de birouri din ţară va fi un atu major în intenţia noastră de a atrage cei mai talentaţi specialişti din România şi din regiune.”, a declarat Silviu Cretean, Senior Services Director al GE’s Global Delivery Center în Bucureşti.

     

  • Tărâmul Cetăţilor din România! O altă cetatea a fost restaurată şi arată superb

    Pe Facebook, Consiliul Judetean Brasov a scris: „Comuna Feldioara are toate şansele să suscite interesul turiştilor de pretutindeni, prin cetatea care o străjuieşte. Lucrările realizate în cadrul proiectului „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” au fost recepţionate astăzi, în prezenţa beneficiarului (Primăria Feldioara), a reprezentanţilor constructorului (SC Euras SRL Satu Mare), precum şi a Consiliului Judeţean Braşov (iniţiatorul şi finanţatorul proiectului).

    Au fost prezenţi Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov, Sorin Taus, primarul din Feldioara, echipa de la Direcţia Tehnică a CJ coordonată de Mircia Gherghe, alături de şeful de şantier şi alţi reprezentanţi ai constructorului.

    Începute în anul 2013, când forul judeţean a preluat în totalitate administrarea realizării acestui proiect, amplele lucrări au transformat din temelii vechiul edificiu teuton care datează din secolul al XIII-lea, redându-i măreţia de odinioară.

    „Mă bucură foarte mult că alături de celelalte cetăţi din judeţul Braşov, care deja au un număr însemnat de turişti, şi Cetatea Feldioara intră ca un reper însemnat pe această hartă turistică şi culturală. Practic, Braşovul devine judeţul cetăţilor. După reabilitarea cu fonduri europene a Cetăţii Rupea, în acest an avem o premieră:

    două monumente istorice de clasa A, Cetatea Făgăraş şi Cetatea Râşnov, vor intra într-un amplu proces de restaurare, graţie fondurilor europene accesate de cele două administraţii locale”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

    Istoric, potrivit enciclopediaromaniei.ro . Pe 22 iunie 1529 a avut loc bătălia de la Feldioara. Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).
    În contextul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand I de Austria (1526 – 1564) şi Ioan Zápolya, acesta fiind sprijinit de Imperiul Otoman şi Polonia, Petru Rareş a intervenit de mai multe ori în Transilvania.