Tag: restaurante

  • Surpriză majoră: De unde vin majoritatea produsele folosite în restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell

    Grupul de restaurante Sphera Franchise – care deţine franciza brandurilor KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell pe piaţa din România şi pe cea a KFC în anumite zone din Italia şi în Republica Moldova – cumpără apro­ximativ 70% din ingredientele şi alimentele folosite în pre­pararea produselor de la furnizori locali. E vorba de ingre­dientele folosite în localurile din România.

    „Peste 70% din alimentele şi din ingredientele grupului provin de pe piaţa din România, inclusiv categorii importante precum carne, brânză şi legume“, conform oficialilor Sphera.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Topul celor mai bune restaurante româneşti. Cine este bucătarul şef al anului

    Ghidul francez Gault & Millau, care a intrat oficial pe piaţa locală anul trecut cu un prim ghid al celor mai bine cotate restaurante din România a lansat acum o a doua ediţie ce cuprinde 275 de restaurante şi localuri pop din mai multe oraşe din ţară. În această primăvară compania a lansat şi un ghid al celor mai bune vinuri româneşti.

    Restaurantele evaluate au primit un scor cuprins între 0 şi 20 de puncte. Doar cele cu peste 10 puncte au fos incluse în ghid, iar în funcţie de nota obţinută, fiecare local primeşte între zero şi 5 bonete. Astfel, între 10 şi 10,5 sunt zero bonete, între 11 şi 12,5 apare prima bonetă. Pentru două bonete restaurantele au între 13 şi 14,5 puncte, iar apoi între 15 şi 16,5 numărul de bonete ajunge la trei. Ce sare de acest nivel – între 17 şi 18,5 puncte – este echivalentul a paru bonete, iar cum maximul (20 de puncte) e doar pentru zei, cinci bonete primesc localurile cu un punctaj între 19 şi 19,5 puncte.

    În România, maximul de bonete a fost trei, nivel primit de doar patru restaurante. Astfel, bucătarul şef al anului a fos Alexandru Dumitru de la Bistro Ateneu cu 15,5 puncte. Imediat după s-au situat la egalitate alte patru localuri – Paul Oppenkamp (the Artist), Andrei Chelaru (Fragment), Radu CM Ionescu (Kaiamo) şi Roland Suciu (Baracca) cu 15 puncte fiecare. Chefii Fragment, Kaiamo şI Baracca au primit titlul de marii bucătari de mâine. În total, peste 90 de restaurante din România au primit cel puţin o bonetă Gault & Millau, adică minimum 11 puncte.

     

    Cine a fost premiat la Gala Gault Millau 2019:

    Bucătarul şef al anului: Alexandru Dumitru, Bistro Ateneu (15,5 puncte)

    Marii bucătari de mâine:

    Andrei Chelaru, Fragment (15 puncte)

    Radu CM Ionescu, Kaiamo (15 puncte)

    Roland Suciu, Baracca (15 puncte)

    Femeia bucătar a anului: Oana Irina Coantă, Bistro de l’Arte (12,5 puncte)

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fraţii Comăniciu, fondatorii Delaco, pariază pe o reţea de restaurante fast-food extinsă în cinci oraşe. Bazele lanţului de restaurante Cartofisserie au fost puse în 2017

    În prezent, datele de pe site-ul Cartofis­serie arată că reţeaua de res­taurante a ajuns în cinci oraşe şi anume Bucureşti, Braşov,  Ploieşti, Cluj şi Timişoara. Aceeaşi sursă arată că Carto­fisserie are 13 unităţi, din care şapte în Bucureşti. Meniul restau­rantelor include cartofi prăjiţi, mai multe tipuri de carne, sosuri şi băuturi. Compania avea în 2018 un număr mediu de 56 de salariaţi şi o pierdere netă de 1,1 mil. lei. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Imperiul construit de faimosul bucătar Jamie Oliver, în pragul FALIMENTULUI. 1.300 de oameni pot rămâne fără un loc de muncă

    Conducerea celor 23 de unităţi, alături de cea a restaurantelor Fifteen şi Barbecoa, a fost cedată companiei de consultanţă KPMG, şi circa 1.300 de angajaţi riscă să rămână fără un loc de muncă.

    „Sunt profund întristat de acest rezultat şi aş dori să mulţumesc tuturor, personalului şi furnizorilor noştri, care şi-au pus inimile şi sufletele în această afacere de peste un deceniu. Înţeleg cât de dificil este acest lucru pentru toţi cei afectaţi. Aş dori, de asemenea, să mulţumesc tuturor clienţilor care ne-au sprijinit în ultimul deceniu, a fost o adevărată plăcere să vă servim”, a spus Oliver.

    Grupul a pornit în căutarea cumpărătorilor în ultimele luni, după ce Oliver a decis să vândă, în contextul concurenţei acerbe din piaţă, reprezentată de lanţuri de restaurant precum Carluccio, Byron Burger şi Gourmet Burger Kitchen.

    Noua administraţie preia controlul după ce vânzările companiei au scăzut cu aproape 11% anul trecut, la 101 milioane de lire sterline, închizând 12 restaurante şi concediind aproape 600 de angajaţi. Lanţul a fost salvat de la faliment doar cu o investiţie a lui Oliver de 13 milioane de lire sterline, pentru a menţine restaurantele pe linia de plutire.

    Oliver a devenit cunoscut după ce un echipaj de televiziune l-a văzut în timp ce lucra la River Cafe din Hammersmith în 1997. De aici, el a ajuns să aibă primul show de televiziune – The Naked Chef (Bucătarul dezbrăcat). De atunci a construit un imperiu din apariţii la TV, deschiderea celebrelor restaurante şi din publicarea cărţilor de bucate.

    În 2015 însă, Oliver a închis ultima unitate a Recipease – lanţul său de magazine de gastronomie – iar ultimul dintre cele patru restaurante Union Jacks au avut acelaşi destin doi ani mai târziu. În octombrie 2017, revista sa, Jamie, a încetat să fie publicată după aproape 10 ani. Imperiul lui Jamie Oliver a înregistrat anul trecut o pierdere de aproape 20 de milioane de lire sterline, iar lanţul său de restaurante a fost forţat să închidă o duzină de magazine în februarie. KPMG a refuzat să comenteze.

  • Care este cel mai bun restaurant din România, potrivit ghidului Gault & Millau – VIDEO

    Locul 1. MAIZE
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 15; NUMĂR DE BONETE: 3

    Locul 2. KANE
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 14,5; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 3. THE ARTIST
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 14,5; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 4. LA VINURI
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 14; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 5. LE BISTROT FRANCAIS
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 14; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 6. BARACCA
    ORAŞ: CLUJ-NAPOCA; SCOR: 14; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 7. JOSEPH
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 13,5; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 8. ATRA
    ORAŞ: TEŞILA; SCOR: 13,5; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 9. L’ATELIER – HOTEL EPOQUE
    ORAŞ: BUCUREŞTI; SCOR: 13; NUMĂR DE BONETE: 2

    Locul 10. CABINET DE VIN & COQUETTE
    ORAŞ: CLUJ-NAPOCA; SCOR: 13; NUMĂR DE BONETE: 2

    SURSA: GAULT & MILLAU

  • Clienţii McDonald’s vor fi serviţi cu ajutorul inteligenţei artificiale: Lanţul de restaurante anunţă că implementează sisteme de inteligenţă artificială

    Tehnologia dezvoltată de Dynamic Yield, un start-up israelian, are capacitatea de a schimba meniul în funcţie de condiţii meteorologice, oră sau trafic.
     
    Există informaţii conform cărora McDonald’s va plăti 300 de milioane de dolari pentru achiziţionarea firmei.
     
    De asemenea, recunoaşterea plăcii de înmatriculare a vehiculelor va permite clienţilor care accesează restaurantele prin spaţiile drive-through să beneficieze de comenzile obişnuite.
     
    Tehnologia Dynamic Yield ar permite inteligenţei artificiale să determine ce produse sunt promovate, de exemplu sugerând în mod automat îngheţată McFlurry în zilele călduroase sau spunând clienţilor care dintre articole se dovedesc deja a fi populare la acel restaurant, în ziua respectivă.
     
  • Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al McDonald’s, deschide 13 noi restaurante în 2019

    Inaugurările sunt parte a unei investiţii de 64 de milioane de euro dedicată atingerii pragului de 176 de restaurante în România, Ţările Baltice, Grecia, şi Malta până în 2021.

    În România, Premier Capital a avut un an foarte bun, a deschis patru restaurante doar în decembrie anul trecut şi un total de opt în intervalul ianuarie 2018 – ianuarie 2019. Din cele 8 restaurante locale, patru sunt restaurante complexe, adică dispun de cafenele McCafé şi oferă servicii McDrive. Alte trei restaurante au fost deschize de Premier Capital, unul în Lituania şi două în Grecia, toate trei cu posibilitate de comanda prin drive-thru. Compania a marcat astfel 11 deschideri înr-un an şi a ajuns la un total de 147 de unităţi operate în prezent pe cele şase pieţe. Familia McDonald’s numără acum 8.200 de angajaţi.

    Programul de modernizare al Premier Capital a continuat în 2018 cu 22 de proiecte de remodelare finalizate în Estonia, Lituania, Letonia, Grecia şi România. Restaurantele renovate dispun de cele mai noi inovaţii McDonald’s cu kiosk-uri pentru comandare, o configuraţie actualizată a bucătăriei şi caracteristici îmbunătăţite, precum servirea la masă şi camerele de petrecere modernizate. Programul de modernizare a fost finalizat în Estonia, Letonia şi Lituania şi se aşteaptă să fie complet îndeplinit şi în România, Grecia şi Malta până la finalul anului 2020.

  • Ce investiţii în tehnologie face McDonald’s – VIDEO

    “Avem self ordering kiosk-uri unde te duci şi practic interacţionezi cu o tabletă digitală. De asemenea am început implementarea în restaurant a servirii la masă, care este foarte tehnologizată. Evident că la început, ne-am pus aceste întrebări, facem aceste investiţii foarte mari. Venim cu lucruri foarte deosebite cum o să îmbrăţişeze? Angajaţii au  îmbrăţişat imediat tehnologia, pentru că această dependenţă de tehnologie pe care o au angajaţii zilei de azi este foarte plăcută. Ce am constatat este că le stă mult mai uşor să înveţe din mediul digital, urmăresc mult mai uşor orice informaţie pe care le-o pui pe site, pe aplicaţia de mobil, orice este tehnologizat. Chiar ne gandim când ne uităm la manualele sau la documentele pe care trebuie să le parcurgă în format fizic, deja au reacţia că sunt atât de multe. Pentru noi îmbrăţişarea tehnologiei a fost foarte bine primită. Ce va fi în viitor? Încercăm să ne asigurăm că vom oferi întâi pregătirea necesară, le vom arăta care sunt beneficiile, vor simţi că le este mai uşor în acest fel şi credem că absolut totul va fi în regulă. Deci până acum tehnologia a fost foarte bine îmbrăţişată.”

     

  • Trei români au lansat un nou tip de local. După mai puţin de doi ani au afaceri anuale de 3,5 milioane de euro

    Alin Negulescu, cu peste 15 ani de carieră în HoReCa, Jean Sasu, care a lucrat 10 ani în domeniul financiar, şi Alexandru Nanu, cu experienţă în media şi organizarea de evenimente, sunt antreprenorii care au lansat conceptul pentru cel mai nou loc de distracţie al clienţilor cu venituri cel puţin medii din Bucureşti. Restaurantele Nuba şi Nuba Summer Vibes din nordul Bucureştiului au fost deschise de cei trei antreprenori în urma unor investiţii de 900.000 de euro – primul restaurant Nuba a fost inaugurat în noiembrie 2015 pe strada Grigore Gafencu, iar Nuba Summer Vibes a fost deschis în vara anului trecut, pe malul lacului Herăstrău.

    Acestea au generat în 2016 o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, de zece ori mai mare faţă de cele trei luni de activitate din 2015, când compania opera un singur restaurant. Pentru anul în curs, antreprenorii previzionează o creştere de 20% a încasărilor pentru unităţile existente, dar planurile lor pe anul acesta includ şi deschiderea unei cafenele în Piaţa Dorobanţi – o investiţie de 300.000 de euro. Până la finalul anului trecut, cele două unităţi au avut peste 50.000 de clienţi pe parcursul celor 14 luni de activitate.

    Clienţii Nuba au între 25 şi 45 de ani, venituri peste medie, studii superioare, la care se adaugă „gusturile culinare şi aşteptările ridicate în ce priveşte serviciile din ţară şi din străinătate“, potrivit reprezentanţilor companiei. „Am ales acest segment de business datorită pasiunii pentru viaţa de noapte a Bucureştiului. Fiind clienţi fideli ai localurilor de acest tip şi observând piaţa, ne-am dorit să aducem un plus acesteia (…). Astfel, prin specificul restaurantului şi petrecerile desfăşurate în incinta acestuia joia, vinerea şi sâmbăta, dorim să atragem cât mai mulţi clienţi din ţară, dar şi din afara graniţelor”, spune Jean Sasu, managing partner al Nuba. În cadrul restaurantelor lucrează în prezent 85 de angajaţi şi colaboratori, urmând ca acest număr să crească cu aproximativ 30% în următorul an. Până în 2020, pronosticurile companiei arată că numarul total de angajaţi şi colaboratori se va dubla.

    Alin Negulescu şi-a început activitatea în HoReCa în 2002, cu un concept de cafenea, restaurant şi club, dispuse pe trei niveluri în aceeaşi clădire, operate sub numele de Tempo. „Piaţa nu era la fel de evoluată ca acum; clientela este mult mai rafinată în prezent, atunci era un pionierat. A fost o oportunitate de business pe care am speculat-o ca şi acum, dar lucrurile au evoluat mult între timp”, descrie Negulescu experienţa de început. După Tempo, care s-a închis între timp, a avut activităţi în zona de imobiliare, chiar în perioada de boom, iar în 2008 a deschis restaurantul Argentine, din centrul comercial Băneasa Shopping City.

    „A fost punctul de plecare pentru toate afacerile pe care le-am început ulterior. Mi-a oferit toată experienţa şi şcoala necesară pentru a creşte şi a ajunge, după 9 ani, la Nuba.” Antreprenorul observă că nu au existat mari sincope în HoReCa, chiar şi pe timp de criză. „Tendinţa de consum a existat dintotdeauna, nu s-a înregistrat o scădere, ci doar pe anumite segmente – cum ar fi cele premium în ceea ce priveşte restaurantele, pe care s-a simţit un regres în ultimii ani. Dar şi consumatorul s-a schimbat considerabil, călătorind mai mult, astfel că cerinţele în ceea ce priveşte meniul, nevoile de consum au evoluat. Altele erau pretenţiile de atunci, comparativ cu cele de acum.” Unul dintre lucrurile care nu au evoluat este turismul: „Turismul este zero, avem handicap în ce priveşte HoReCa pe turism. Dacă ne raportăm la alte capitale, vedem că turiştii fac 30‑40% din încasările restaurantelor, iar la noi cred că acest tip de client reprezintă 5%, este vorba mai ales de turism de business.”

    În prezent, Negulescu deţine în portofoliu, pe lângă unităţile Nuba,  restaurantul Argentine şi cafeneaua Bourbon Cafe din centrul comercial Băneasa, restaurantul de pe litoral Breeze; iar în curând îşi va mai adăuga în un spaţiu cu specific grecesc. Antreprenorul nu oferă detalii referitoare la valoarea acestor afaceri, dar se declară încântat de rezultatele obţinute. „Sunt foarte mulţumit de rezultatele financiare ale fiecărui business pe care îl am, toate sunt pe profit, nu m-a interesat şi nu sunt interesat să le fac o evaluare fiindcă nu sunt interesat să le vând.” Spune că va lua în calcul vânzarea când va ajunge la pragul de 30 de  locaţii. „În prezent, ne concentrăm pe acest proiect, şi vom face acest lucru în doi-trei ani, apoi probabil următoarele afaceri vor fi derivate din Nuba; în prezent vrem să întărim brandul şi să îl popularizăm.”

    În atingerea acestui obiectiv, colaborează cu Jean Sasu şi Alexandru Nanu, care sunt şi ei acţionari egali în business. Cei doi i-au devenit asociaţi după ce au stabilit că au un ţel comun; ei au încercat să deschidă o afacere similară în 2013. „Credeam că putem să aducem o îmbunătăţire pe piaţa evenimentelor de noapte”, spune Sasu. Nanu a lucrat timp de opt ani pe zona de evenimente şi media, iar Sasu a avut o carieră de 10 ani în domeniul financiar: prima slujbă, la 20 de ani, a fost de casier, iar în cinci ani a evoluat până la funcţia de director de sucursală, la mai multe bănci, printre care Marfin Bank şi Volksbank; „pe lângă toate astea, am şi petrecut, în fiecare seară, am testat piaţa vreme de 10 ani”, glumeşte Sasu. Nu au avut succes cu primul proiect – „voiam să facem un concept similar Nuba, dar nu am avut noroc să începem în locaţia în care ne doream. Nu am renunţat la idee, dar aşteptam momentul oportun”. Acesta s-a dovedit a fi cel în care l-au cunoscut pe Alin Negulescu, care intrase în cercul lor de prieteni.

  • Lanţul de restaurante La Mama, două decenii de activitate pe piaţa locală

    Businessul a fost fondat în februarie 1999, când a fost deschisă prima locaţie, ajungând astăzi la şase restaurante al căror prag l-au trecut aproape 15 milioane de clienţi, sub conducerea proprietarului, Cătălin Mahu.Povestea businessului a pornit de la dorinţa antreprenorului de a mânca bine şi pe săturate, ca la mama acasă, într-o atmosferă primitoare. 

    De-a lungul celor 20 de ani de activitate, una dintre principalele provocări a fost lipsa forţei de muncă, spune executivul businessului. De altfel, potrivit patronatelor din industrie, deficitul forţei de muncă din Horeca se ridică astăzi la minimum 100.000 de angajaţi. ,,În ultimii 10 ani, în care noi am operat două restaurante pe litoral, am reuşit să angajăm într-un sezon întreg maximum 10 oameni. De aceea, la fiecare început de vară am plecat din Bucureşti cu o echipă formată din cei 100 de oameni de care era nevoie ca să acoperim buna desfăşurare a întregii activităţi. Nereuşind să angajăm în ritmul în care ne era nouă necesar, am realizat că o soluţie mai bună ar fi să renunţăm la cele două restaurante care cumulau o cifră de afaceri de 700.000 de euro. Ştiam că fără o echipă constantă vom avea variaţii ale produselor şi serviciilor, iar clientul ne va sancţiona”, a declarat Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama. După 20 de ani de activitate, Cătălin Mahu apreciază că resursa umană rămâne una dintre cele mai importante provocări din domeniu.

    Afacerea urmează să se extindă şi prin alte locaţii în ţară şi chiar în afara graniţelor, în Bucureşti fiind însă din ce în ce mai greu să găsească spaţii comerciale adecvate, adaugă el.