BusinessMagazin

Tag: reglementare

  • Iohannis atacă la CCR legea care modifică OUG de înfiinţare a ANCOM

    Potrivit sursei citate, şeful statului consideră că legea adoptată de Parlament în data de 27 decembrie 2017 (Legea privind aprobarea OUG nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din OUG nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.) conţine o serie de reglementări noi faţă de ordonanţa aprobată, după o procedură care contravine principiului bicameralismului, şi apreciază că au fost încălcate mai multe dispoziţii din Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: CRESC preţurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Cum va arata factura pentru un CONSUM mediu

    Creşterea preţurilor se aplică începând cu 10 ianuarie 2018.

    Preţul gazelor naturale din producţia internă se stabileşte în mod liber pe piată şi constituie componenta principală a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale (CUG) şi, implicit, a preţurilor finale la consumatorii casnici. Valoarea CUG pentru perioada 1 aprilie 2017- 31 martie 2018, de 81,48 lei/MWh, a fost aprobată în şedinţa Comitetului de Reglementare al ANRE din data de 30 martie 2017.

    Ulterior, furnizorii au solicitat creşterea acestei valori din cauza creşterii preţurilor cu achiziţia gazelor naturale din producţia internă, cu valori cuprinse între 0,8-1,1 bani/kwh.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este o sumă colosală: Vedetele reţelelor de socializare, în vizorul autorităţilor pentru încălcarea reglementărilor privind publicitatea

    “Liderii de opinie, inclusiv vedetele de pe reţelele de socializare online vizate de acţiuni de lobby ale brandurilor din domeniul modei şi industriei produselor de lux pentru numărul mare de persoane care îi urmăresc pe Internet, au atras un nou public – autorităţile de reglementare. Aceste staruri le oferă fanilor de pe Instagram, Facebook şi de pe alte platforme online ceea ce ar părea a fi secvenţe din vieţile lor zilnice, în care sunt inserate mărci ale unor produse, dar uneori fără a dezvălui că au fost plătite de companii în lichidităţi, bunuri ori servicii”, comentează publicaţia The Wall Street Journal într-un material cu titlul “Starurile din mediile de socializare online întorc privirile … autorităţilor de reglementare, care afirmă că recompensele financiare acordate liderilor de opinie – chiar şi cele făcute fără solicitări explicite – riscă să fie considerate activităţi asociate publicităţii neautorizate”.

    Autorităţile din Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi alte ţări au început să verifice mediile de socializare online pentru a depista persoane care încalcă reglementările în domeniul publicităţii.

    Comisia Federală pentru Comerţ din SUA a trimis în septembrie 21 de scrisori de notificare adresate unor lideri de opinie din domeniul online, cerându-le să dezvăluie orice aranjament financiar cu branduri menţionate în postările de pe platforma Instagram. Supermodelul Naomi Campbell, actriţele Shay Mitchell şi Lucy Hale, bloggeri şi personalităţi ale emisiunilor televizate de tip “reality” se numără printre persoanele contactate de autorităţile americane.

    “Există extrem de multe aranjamente de promovare. Unele persoane dezvăluie înţelegerile în mod adecvat, altele nu”, afirmă Michael Ostheimer, un reprezentant al Comisiei Federale pentru Comerţ din SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Noi SCUMPIRI anunţate de la 1 octombrie

    În urma analizei, „a rezultat o creştere medie, la nivel naţional, a tarifelor CPC cu 0,03 lei/kWh, faţă de creşterea medie cu 0,1 lei/kWh care ar fi rezultat conform propunerilor furnizorilor de ultimă instanţă (FUI), se arată într-un comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    „Având ȋn vedere că tarifele CPC propuse de FUI pentru trimestrul IV 2017 nu au respectat prevederile Metodologiei de stabilire a tarifelor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor finali, aprobată cu Ordinul ANRE nr. 92/2015, depăşind limitele prevăzute de aceasta, Comitetul de reglementare al ANRE le-a avizat, dar cu modificări”, precizează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se SCUMPESC GAZELE. Majorarea intră în vigoare de la 1 octombrie

    Preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului, a declarat, marţi, Emil Calotă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prezent la Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
     
    “Propunerile pe care le avem în acest moment în mapă, şi pe care colegii mei din Comitetul de reglementare probabil le-au discutat, arată că, pentru trimestrul IV, pentru consumatorii din categoria B1, cei casnici, creşterea medie va fi în jur de 6%”, a subliniat Emil Calotă.

     

     

  • Se SCUMPESC GAZELE. Majorarea intră în vigoare de la 1 octombrie

    Preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului, a declarat, marţi, Emil Calotă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prezent la Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
     
    “Propunerile pe care le avem în acest moment în mapă, şi pe care colegii mei din Comitetul de reglementare probabil le-au discutat, arată că, pentru trimestrul IV, pentru consumatorii din categoria B1, cei casnici, creşterea medie va fi în jur de 6%”, a subliniat Emil Calotă.

     

     

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote în loc de cărbune

    Un oraş din China foloseşte bancnote în loc de cărbune la o centrală electrică locală, notează BBC.

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Camera Consultanţilor Fiscali, îngrijorată de problemele pe care le va genera plata defalcată a TVA

    Potrivit noilor reglementari, cu excepţia persoanelor fizice, orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, va fi obligată să facă plata facturilor primite pentru cumpărări în contul de TVA indicat de furnizor. Sistemul ar urma să se aplice opţional de la data de 1 octombrie 2017 şi obligatoriu de la data de 1 ianuarie 2018.

    “Ca profesionişti în domeniul fiscal, înţelegem pe deplin şi sprijinim preocupările guvernanţilor în a găsi soluţii eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale, iar mediul de afaceri, la rândul său, a susţinut întotdeauna necesitatea reducerii evaziunii fiscale pentru a se asigura un climat economic echitabil, firmele corecte fiind dezavantajate din punct de vedere concurenţial de către firmele care fraudează. Totuşi, această nouă ordonanţă, aşa cum am semnalat în numeroase rânduri, conţine măsuri disproporţionate faţă de scopul urmărit, cu consecinţe grave asupra activităţii firmelor oneste. Camera Consultanţilor Fiscali, ca participant activ la toate întâlnirile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice în procesul de dezbatere a acestui act normativ, înţelege că din raţiuni de ordin bugetar acest act normativ a fost aprobat foarte rapid, cu toate că au rămas încă aspecte pentru care nu s-au găsit soluţii. Salutăm totuşi faptul că Guvernul României a decis ca aplicarea sistemului să fie opţională de la 1 octombrie 2017, pentru a lăsa timpul necesar persoanelor impozabile, care vor avea obligaţia să aplice sistemul de la data de 1 ianuarie 2018, să încerce să-şi adapteze şi să-şi organizeze evidenţele pentru a se conforma noilor prevederi, precum şi pentru ca autorităţile fiscale să înţeleagă pe deplin consecinţele aplicării în practică a acestui nou mecanism”, se arată într-un comunicat al Camerei Consultanţilor Fiscali.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Investiţiile în securitatea informatică sunt impulsionate în principal de cerinţele de reglementare

    În schimb, companiile care sunt active pe pieţe puternic reglementate, aşa cum este sectorul financiar spre exemplu, sunt de obicei mai bine pregătite pentru a face faţă unor ameninţări cibernetice.

    Aproape 60% dintre companiile intervievate aveau în plan să majoreze bugetul de securitate informatică în următorul an financiar, iar 20% mizau pe menţinerea bugetului la nivelul actual, în vreme ce 23% dintre companii nu aveau încă o idee clară despre bugetul viitor.

    Având în vedere că 40% dintre companiile româneşti intervievate au arătat că nu au o strategie de securitate informatică formal adoptată, în vreme ce doar 10% au atins nivelul necesar de maturitate organizaţională în care strategia este definită, implementată şi optimizată, sondajul arată că securitatea informatică este un subiect încă nu pe deplin înţeles şi susţinut la nivelul Consiliilor de Administraţie ale companiilor.

    Expertiza de securitate informatică este de asemenea limitată, ca urmare a faptului că organizaţiile din România se bazează în continuare preponderent pe resursele interne, inerent limitate. Acest lucru este o caracteristică a pieţelor emergente, în vreme ce organizaţiile mai mature din economiile dezvoltate se bazează mai mult pe furnizori specializaţi de servicii de securitate informatică. Pe măsură ce companiile din România se dezvoltă şi se confruntă cu ameninţări de securitate informatică din ce în ce mai sofisticate, precum şi cu cerinţe de reglementare din ce în ce mai stricte, este probabil să vedem tot mai multe companii să adreseze aceste provocări apelând la serviciile unor firme specializate de securitate informatică, sau să exploreze beneficiile oferite de serviciile de cloud computing.

    În ceea ce priveşte provocările de securitate informatică, 87% dintre respondenţi au declarat că sunt preocupaţi de scurgerile de date, 73% sunt îngrijoraţi de atacurile de tip malware (inclusiv ransomware), 70% de potenţialele întreruperi ale activităţii companiei ca urmare a unor incidente de securitate informatică, iar 70% sunt preocupaţi să asigure protecţia organizaţiei de atacurile ţintite.

    În privinţa factorilor care pot avea un impact pozitiv asupra securităţii informatice a organizaţiilor, marea majoritate a respondenţilor s-a concentrat pe creşterea nivelului de conştientizare în rândul angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice (inclusiv prin programe de training), şi de asemenea pe creşterea nivelul de înţelegere şi de sprijin al consiliilor de administraţie pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Un alt factor pozitiv este considerat aplicarea cerinţelor cadrului de reglementare specific (77%). Acest lucru ar putea să reflecte cerinţele de reglementare tot mai stricte cu care se confruntă organizaţiile, îndeosebi pe pieţele puternic reglementate.

    Nevoia de a angaja resurse adiţionale (67%) şi de a face schimb de informaţii şi de bune practici cu alţi jucători din domeniu (57%) au fost de asemenea invocate de către o bună parte dintre respondenţi ca fiind factori importanţi sau foarte importanţi pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Acest lucru pare să reflecte faptul că echipele de securitate informatică din companiile româneşti se confruntă cu un deficit de personal specializat, precum şi speranţa că se poate învăţa din experienţa altor organizaţii.

    Cei mai mulţi respondenţi ar prefera să investească în sisteme de data backup şi data recovery (20%), în îmbunătăţirea accesului pentru sistemele de management al accesului la reţelele informatice (19%), în soluţii de prevenţie a scurgerilor de date (16%). Acest lucru poate să reflecte preferinţa respondenţilor de a investi în domenii care au un impact major şi rapid în situaţia lor de securitate informatică, sistemul de protecţie şi acces la date.

  • ING sparge toate recordurile. Anunţul făcut astăzi de bancă

    Costurile de risc s-au majorat, ajungând la 27 milioane de lei, de la 19 milioane de lei raportate în primele trei luni ale lui 2016, în urma creşterii volumului de credite. Rata creditelor neperformante continuă să rămână sub media pieţei şi, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, a scăzut cu 0,9 puncte procentuale, până la nivelul de 3,7%. Profitul brut atinge 120 milioane de lei, cu 22 milioane de lei mai mult faţă de finalul lunii martie 2016, datorită creşterii veniturilor (+52 milioane de lei), dar şi a unui bun control al costurilor operaţionale şi de risc.

    Portofoliul de credite a ajuns 18,5 miliarde de lei la finalul lui martie 2017, o creştere de 28% pe parcursul ultimelor 12 luni. Principalii factori de creştere au fost creditele pentru persoane fizice şi companii mari. În cazul creditelor pentru persoane fizice, trendul pozitiv s-a resimţit şi în primele trei luni ale lui 2017, ducând ING la o cotă de piaţă în creditare de 8%, de la 6,3% în martie 2016. Creditele în RON au crescut cu 45% comparativ cu primul trimestru din 2016, apropiindu-se de nivelul de 13 miliarde RON. Portofoliul de credite este bine echilibrat între segmentele persoane fizice şi juridice. Împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 33%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Fondurile atrase de la clienţi au ajuns la 23 miliarde RON, cu 20% mai mult faţă de martie 2016, astfel încât ING a atins o cotă de piaţă de 8% pentru depozite, de la 7,3% în martie 2016.

    „Începutul lui 2017 a continuat creşterea organică pe care ING a raportat-o şi în utimii ani, cu o cotă de piaţă care creşte constant atât în segmentul creditării, cât şi al depozitelor, cu un portofoliu bine echilibrat şi o atenţie sporită pe dezvoltarea serviciilor digitale şi pe inovaţie. Obiectivul nostru rămâne să construim banca digitală a viitorului. Astăzi, 30% dintre clienţii activi care folosesc servicii bancare digitale au ales ING, iar aceştia realizează 51% dintre tranzacţiile digitale bancare în România”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    În ultimele 12 luni, ING a atras mai mult de 125.000 noi clienţi activi, o creştere netă de 14% comparativ cu nivelul raportat în martie 2016. Numărul clienţilor care îşi încasează în prezent venituri recurente într-un cont ING a crescut cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând aproape 600.000 de persoane.

    Adaptându-se constant la aşteptările clienţilor şi la stilului lor de viaţă, oferta ING CardComplet aduce mai mult confort şi mai multe beneficii – comisioane zero la retrageri de numerar, de la orice ATM, din orice loc din lume, pentru cei care îşi încasează salariul la ING şi care fac cel puţin o plată pe lună, cu cardul sau prin Home’Bank. Iar pentru a face mai uşoară utilizarea aplicaţiei ING Home’Bank pentru mobil, au fost lansate în 2017 opţiunea de a alege un nume de utilizator personalizat şi autentificarea prin amprentă digitală.