BusinessMagazin

Tag: registrul comertului

  • Antreprenorii debutanţi au înfiinţat peste 32.000 de SRL-D până la finele lunii iulie. Cele mai multe firme s-au înregistrat în Bucureşti

    Soldul firmelor de tip SRL-Debutant, tip de afacere lansată pe piaţa locală în 2011 ca urmare a unui program naţional de finanţare a start-up-urilor, a ajuns în luna iulie a acestui an la 32.550 entităţi, cu peste 838 mai mult faţă de luna precedentă, arată datele de la Registrul Comerţului.

    Din total, cele mai multe firme debutante s-au înregistrat în Bucureşti (4.424 societăţi), Capitala fiind urmată de Cluj (3.810 societăţi) şi de Timiş cu 2.017 societăţi.

    Pe ultimele locuri se situează Covasna (119 societăţi), Călăraşi (131 societăţi) şi Caraş-Severin (164 societăţi), conform datelor de la Registrul Comerţului.

  • Registrul comerţului va face parte din sistemul de interconectare a registrelor din statele UE

    Sistemul de interconectare a registrelor comerţului va fi constituit din registrele comerţului din toate statele membre ale UE şi platforma centrală europeană. Acesta va deveni funcţional la 17 iulie 2017, dar, până la această dată, statele membre şi Comisia Europeană urmează să întreprindă demersurile legislative şi administrative necesare pentru operaţionalizarea sistemului.

    “Interconetarea are scopul să contribuie la stimularea competitivităţii întreprinderilor europene, prin reducerea sarcinilor administrative şi creşterea certitudinii juridice şi a transparenţei mediului de afaceri”, arată Guvernul.

    Conform proiectului de act normativ, punctul de acces electronic la sistemul de interconectare va fi, la nivel european, portalul european e-Justiţie (e-Justice), iar, la nivel naţional, va fi registrul central al comerţului, ţinut de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

    Prin sistemul de interconectare a registrelor comerţului, registrul central al comerţului va pune la dispoziţia publicului documentele şi informaţiile referitoare la operatorii economici înregistraţi în registrul comerţului din România, dar şi în alte state membre.

    Următoarele informaţii vor fi disponibile gratuit, prin sistemul de interconectare, pe pagina de internet a ONRC sau pe portalul de servicii online al acestuia: denumirea şi forma juridică a persoanei înregistrate în registrul comerţului, sediul social/profesional al persoanei înregistrate în registrul comerţului şi statul membru în care este înmatriculată, numărul de ordine din registrul comerţului al persoanei înmatriculate/înregistrate, identificatorul unic la nivel european şi codul unic de înregistrare fiscal, starea firmei.

    ONRC va asigura interoperabililatea registrului central al comerţului şi a registrelor teritoriale cu sistemul european, documentele şi informaţiile fiind disponibile în format standard de mesaj, accesibile prin mijloace electronice, cu respectarea standardelor de securitate pentru transmisia şi schimbul de date.

    Pentru identificare, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerţului din statele membre prin sistemul de interconectare, persoanele fizice şi juridice înregistrate în registrul comerţului vor avea şi un identificator unic la nivel european EUID, care include elementul de identificare al României, elementul de identificare al registrului naţional, numărul persoanei din registrul respectiv şi, dacă este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare. Structura identificatorului unic la nivel european (EUID) va fi aprobată prin ordin al ministrului Justiţiei.

    Potrivit proiectului de lege, ONRC va publica pe pagina sa de internet şi pe portalul de servicii online şi va transmite spre publicare pe portalul european e-Justiţie informaţii actualizate privind legislaţia naţională în ceea ce priveşte publicitatea şi opozabilitatea faţă de terţi a acetelor, faptelor şi menţiunilor persoanelor supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului. Aceste dispoziţii se preconizează a intra în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial.

    De asemenea, se prevede a fi de imediată aplicare dispoziţiile ce instituie un termen maxim al procedurii de înregistrare în registrul comerţului şi de publicare în Monitorul Oficial al României (21 zile de la depunerea cererii la registrul comerţului), instituţiile publice implicate în procedură fiind cele care sunt ţinute a-şi îmbunătăţi procedurile interne pentru ca acest termen să poată fi respectat.

    Totodată, proiectul de lege include şi alte modificări ce vizează, în principal, îmbunătăţirea mecanismelor legale de dizolvare, lichidare şi radiere, inclusiv prin corelarea cu dispoziţiile Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, facilitându-se soluţionarea cu celeritate a cererilor care privesc aceste proceduri, transferul competenţei de prelungire a perioadei de lichidare voluntară de la tribunal la oficiul registrului comerţului, aceasta fiind de natură să reducă/să simplifice formalităţile de lichidare, precum şi de a degreva instanţele judecătoreşti, radierea, din oficiu, de către registrul comerţului a societăţilor aflate în lichidare (voluntară) de mai mult de 7 ani.

    Platforma centrală europeană este o platformă informatică pe care sunt stocate informaţiile cu titlu gratuit care vor fi puse la dispoziţie de toate registrele comerţului din statele membre UE şi prin care se realizează interconectarea registrelor europene ale comerţului. Tot ce se află stocat pe această platformă va fi deschis publicului prin punctul de acces e-Justiţie (e-Justice).

    Această platformă este realizată de către Comisia Europeană şi finanţată din bugetul general al Uniunii Europene.

  • Ai un SRL-D? Vezi dacă nu îţi pierzi D-ul de la 1 ianuarie şi ce trebuie să faci

    Reprezentanţii acestor societăţi trebuie să facă demersurile necesare pentru schimbarea sintagmei SRL-D în SRL sau să opteze pentru altă formă juridică.

    Conform legii, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, societatea respectivă are obligaţia să procedeze la schimbarea denumirii potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, reprezentantul societăţii se va prezenta la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde şi-a declarat sediul social, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la data la care se împlinesc 3 ani de la înmatricularea societăţii, în vederea schimbării denumirii.

    Mai multe informaţii privind documentele necesare acestei modificări se găsesc la www.onrc.ro, secţiunea menţiuni/persoane juridice/modificarea denumirii.

    Lista societăţilor care îşi pierd calitatea de microîntreprindere S.R.L.-D. la 31 decembrie 2014 este disponibilă la adresa http://www.onrc.ro/index.php/ro/microintreprindere-debutanta.

  • Harta pe judeţe a celor mai mari companii din România

    Statul mai are cea mai mare companie în doar trei dintre cele 42 de judeţe ale României, în timp ce grupurile străine au pus stăpânire pe 32 de teritorii administrative, iar capitalul privat românesc dă şapte „campioni locali“, reiese dintr-o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Cele mai mari firme din fiecare judeţ al României au realizat anul trecut afaceri cumulate de aproape 26 de miliarde de euro, în creştere cu 4%, şi au dat de lucru la 131.000 de persoane, având 1.000 de angajaţi în plus faţă de anul precedent, reiese din datele cen­tralizate de Registrul Comerţului.

    În cifra de afaceri totală a societăţilor înregistrate în România, de circa 250 de miliarde de euro în 2013, aceste firme au avut o pondere de peste 10%, dar o serie de judeţe depind într-o proporţie covârşitoare de o singură companie care generează direct chiar şi 40% din cifra de afaceri.

    Cele mai clare exemple sunt judeţele Argeş, unde Automobile Dacia a avut anul trecut o cifră de afaceri de 4,1 mld. euro, echivalentul a 42,4% din rulajul judeţului, şi Gorj, judeţ dominat de Complexul Energetic Oltenia, a cărui cifră de afaceri are o pondere de 39,2% din rulajul total. Ţinând cont şi de activităţile fur­nizorilor de componente şi servicii care depind de contractele cu Dacia şi Com­plexul Energetic Oltenia, eco­nomia Argeşului şi cea a Gorjului pro­babil depind într-o proporţie de peste 50% de aceste companii.

    Alte judeţe în care o singură com­panie are o pondere de peste 20% din cifra de afa­ceri sunt Constanţa (Rom­petrol Rafinare – 26,5%), Sălaj (Sil­cotub – 25,2%), Dolj (Ford România – 23,9%) şi Mureş (E.ON Energie Ro­mânia – 20,7%).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Numărul fimelor care au intrat în insolvenţă în primul trimestru a scăzut cu aproape 10%

     În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele trei luni ale anului – 1.182 (în creştere cu 23,13% faţă de 2013), 453 (cu 27,97% mai multe decât în primul trimestru al anului trecut), respectiv 354 firme (+39,37%).

    La nivel naţional, în 26 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procentaje de la 1,35% la 75,66%.

    În Călăraşi, Neamţ şi Giurgiu au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în primul trimestru – 27, 36 şi, respectiv, 37 cazuri.

    Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 1.801 intrând în insolvenţă, în scădere de la 1.853 în 2013, dar şi cele din construcţii – 736, comparativ cu 876 în primul trimestru al anului trecut, şi din industria prelucrătoare – 517, în scădere de la 619.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Registrul Comerţului eliberează de joi certificate constatatoare online

     Certificatele constatatoare eliberate de ONRC cuprind informaţii privind starea la zi a unei companii, informaţii esenţiale de natură statutară, financiară şi a domeniului de activitate. Aceste certificate sunt necesare, şi, de multe ori obligatorii, în a demonstra legitimitatea companiei şi în desfăşurarea activităţilor autorizate.

    Serviciul este disponibil de joi, 10 aprilie, iar eliberarea documentelor cu semnătură electronică se face în mod automat, fără intervenţia operatorului de date, 24/24 ore, 7/7 zile. Plata se realizează electronic, prin utilizarea unui card bancar, solicitantul obţinând o factură electronică.

    “Eliberarea certificatelor constatatoare şi a furnizărilor de informaţii în format electronic, prin noul serviciu InfoCert, se înscrie în cadrul preocupărilor de simplificare a formalităţilor la ONRC, astfel încât să venim în sprijinul beneficiarilor noştri cu servicii competitive. Serviciul InfoCert este o soluţie pentru reducerea costurilor şi a timpilor de aşteptare pentru solicitanţi, şi, totodată, un instrument prin care dorim să încurajăm şi să facilităm utilizarea, de către instituţiile publice, a documentelor care au ataşată semnătura electronică extinsă”, a declarat Silvia – Claudia Mihalcea, director general al ONRC,.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conducerea interimară a Camerei de Comerţ: Toţi preşedinţii Camerei au dorit ONRC, nu doar Vlasov

     “Nu numai preşedintele Vlasov a dorit revenirea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ, toţi preşedinţii au dorit, în condiţiile în care s-a uitat că Registrul Comerţului a fost înfiinţat de camerele de comerţ, la nivelul anilor ’90. În anul 2002, după 12 ani, a venit o decizie prin care Registrul a trecut la Ministerul Justiţiei”, a declarat vineri Mihai Daraban, preşedinte interimar al CCIR.

    El a arătat că nu patrimoniul ONRC este miza, ci baza de date pe care o are instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul fimelor care au intrat în insolvenţă în ianuarie a scăzut cu aproape 15%, la 2.054

     În Bucureşti, Bihor şi Mureş au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în prima lună a anului – 360 (în creştere cu 52,5% faţă de 2013), 195 (cu 58,5% mai multe decât în prima lună a anului trecut), respectiv 150 firme (+206%). La nivel naţional, în 29 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procente de la 6% la 87%. În Călăraşi şi Suceava au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în luna ianuarie – 8, respectiv 11 cazuri.

    Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 849 intrând în insolvenţă, faţă de 798 în 2013, dar şi cele din construcţii – 279, comparativ cu 349 în ianuarie anul trecut şi din industria prelucrătoare – 253, în scădere de la 279.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza cerne fără milă firmele din comerţ

    Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe anul trecut, cu 3.759 (în creştere cu 5,44% faţă de 2012), respectiv 1.826 (plus 39,5%), urmate de Galaţi cu 1.509 (plus 18%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi – 217 de cazuri – şi Olt – 244 de cazuri în acest an.

    Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, cu 10.436 intrate în insolvenţă, în creştere de la 9.329 în 2012, dar şi cele din construcţii – 3.889 (faţă de 6.152 în 2012), hoteluri şi restaurante – 3.418 (faţă de 3.168 în 2012) – şi industria prelucrătoare – 3.162 (faţă de 2.983 în 2012). De altfel, aceste domenii au fost cele mai afectate de problemele legate de lichidităţi de la declanşarea crizei financiare.

    În aceeaşi perioadă au fost înfiinţate 124.816 firme noi, cu 0,63% mai puţine comparativ cu intervalul similar al anului 2012. Cele mai multe firme au fost înfiinţate în comerţ (36.000) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (22.000). La sfârşitul lunii decembrie erau active circa un milion de firme.

  • Numărul insolvenţelor a crescut cu 9% faţă de 2012

     În primele 11 luni ale anului 2012 s-au înregistrat 24.833 firme intrate în insolvenţă la nivelul întregii ţări, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

    În luna noiembrie au intrat în insolvenţă 3.576 de firme, faţă de 3.323 în octombrie, dar mai mult decât dublul celor care au ajuns în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile în luna septembrie (1.536).

    Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, cu 3.368 (în creştere cu 1,02% faţă de 2012), respectiv 1.649 (+36,39%), urmate de Galaţi cu 1.431 (+27%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi – 202 de cazuri şi Caraş-Severin – 220 de cazuri în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro