BusinessMagazin

Tag: registru

  • Diaspora a uitat de scandalul de la alegeri: doar 5.627 dintre românii din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că până luni, 29 august, s-au înscris în registrul electoral 7.512 români din diaspora, dintre care 5.627 au optat pentru votul prin corespondenţă, iar restul de 1.885 pentru votul în secţiile de votare.

    Singura localitate din străinătate unde a fost atins pragul minim de 100 de alegători înscrişi în Registrul electoral necesar pentru organizarea unei noi secţii de votare este Soroca, din Republica Moldova, în care s-au înscris înregistrat 115 cetăţeni români cu drept de vot. În aceeaşi ţară, foarte aproape de îndeplinirea acestei condiţii este localitatea Căuşeni, unde s-au înscris în Registrul electoral 95 de alegători.

    Cererile de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă au fost depuse în 38 de ţări, iar cele cu opţiunea pentru votul în secţiile de votare au fost depuse în 31 de ţări.

    AEP face apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sau la o secţie de votare din apropierea locuinţei.

  • Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

    Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

    Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor  legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

    În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

    Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

    Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

    Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

    Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

    ”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

    Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

    Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.

    ”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.

     

  • Registrul Comerţului eliberează de joi certificate constatatoare online

     Certificatele constatatoare eliberate de ONRC cuprind informaţii privind starea la zi a unei companii, informaţii esenţiale de natură statutară, financiară şi a domeniului de activitate. Aceste certificate sunt necesare, şi, de multe ori obligatorii, în a demonstra legitimitatea companiei şi în desfăşurarea activităţilor autorizate.

    Serviciul este disponibil de joi, 10 aprilie, iar eliberarea documentelor cu semnătură electronică se face în mod automat, fără intervenţia operatorului de date, 24/24 ore, 7/7 zile. Plata se realizează electronic, prin utilizarea unui card bancar, solicitantul obţinând o factură electronică.

    “Eliberarea certificatelor constatatoare şi a furnizărilor de informaţii în format electronic, prin noul serviciu InfoCert, se înscrie în cadrul preocupărilor de simplificare a formalităţilor la ONRC, astfel încât să venim în sprijinul beneficiarilor noştri cu servicii competitive. Serviciul InfoCert este o soluţie pentru reducerea costurilor şi a timpilor de aşteptare pentru solicitanţi, şi, totodată, un instrument prin care dorim să încurajăm şi să facilităm utilizarea, de către instituţiile publice, a documentelor care au ataşată semnătura electronică extinsă”, a declarat Silvia – Claudia Mihalcea, director general al ONRC,.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Laura Florea către Bogdan Ciucă: Legea lobby-ului ne scoate din piaţă, nu ne mai ajutaţi!

     Laura Florea a declarat, la finalul la conferinţei “Mediafax Talks about Lobby”, că legea lobby-ului aflată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se referă la o categorie foarte restrânsă, cea a lobby-iştilor de meserie, iar motivaţia parlamentarilor este că doresc să aducă un sprijin, pentru ca oamenii să îşi facă mai bine datoria pe acest domeniu, însă de fapt nu este decât o reglementare a profesiei, fără a pune problema intereselor tuturor celor care se ocupă cu influenţarea deciziiilor.

    “Domnule preşedinte, cu tot respectul, vă rugăm, nu ne ajutaţi, ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de acest ajutor. Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că această lege, în această formă, în care definiţia lobby-iştilor este una restrânsă, cărora le faceţi un cod profesional, un Barou al lobby-iştilor, pe noi ne scoate din piaţă. Aş vrea să reţineţi această concluzie foarte dură: noi, în câteva luni, noi dispărem din piaţă ori intrăm în subteran”, a spus aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proprietarii de domenii “.ro” vor plăti o taxă anuală de reînnoire

    “Taxa anuală de înregistrare şi reînnoire a unui nume de domeniu «.ro» se stabileşte, la propunerea Registrului, prin ordin al ministrului pentru societatea informaţională. Data de la care se va percepe această taxă pentru numele de domenii nou înregistrate este data de publicare a ordinului în Monitorul Oficial. Pentru numele de domenii existente înregistratorii au obligaţia reînnoirii acestora în termen de maximum trei luni de la data publicării ordinului în Monitorul Oficial”, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern privind înregistrarea domeniilor “.ro”.

    În prezent, costul pentru un domeniu “.ro” este 51,26 dolari, plus TVA, conform datelor disponibile pe http://www.rotld.ro/.

    Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, prin introducerea taxei pe perioadă determinată (anuală) RoTLD va beneficia de informaţii actualizate în ceea ce priveşte domeniile active, domeniile folosite şi cele nefolosite, şi va putea debloca domeniile achiziţionate şi nefolosite în vederea punerii la dispoziţia utilizatorilor a dreptului de folosinţă a numelor respective.

    “Ca urmare a analizei tendinţelor şi practicilor pe pieţele internaţionale şi luand in considerare cheltuielile cu mentenanţa, costurile pentru asigurarea securităţii datelor, investiţiile necesare pentru echipamente dedicate şi teste de penetrare, cheltuielile de întreţinere cu baza de date pusă în serviciul public în vederea interogării datelor (Whois), s-a concluzionat că în acest moment este necesară schimbarea politicii în domeniul înregistrării numelor de domenii în România prin introducerea taxei pe perioada determinata (taxa anuală)”, se mai spune în nota de fundamentare.

    Potrivit proiectului de act normativ, numele de domenii “.ro” sunt înregistrate pentru o perioadă determinată de mimin un an, care ulterior poate fi prelungită prin reînnoire. Perioada maximă pentru care se poate face înregistrarea sau reînnoirea unui nume de domeniu .ro este de doi ani.

  • Proprietarii de domenii “.ro” vor plăti o taxă anuală de reînnoire

    “Taxa anuală de înregistrare şi reînnoire a unui nume de domeniu «.ro» se stabileşte, la propunerea Registrului, prin ordin al ministrului pentru societatea informaţională. Data de la care se va percepe această taxă pentru numele de domenii nou înregistrate este data de publicare a ordinului în Monitorul Oficial. Pentru numele de domenii existente înregistratorii au obligaţia reînnoirii acestora în termen de maximum trei luni de la data publicării ordinului în Monitorul Oficial”, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern privind înregistrarea domeniilor “.ro”.

    În prezent, costul pentru un domeniu “.ro” este 51,26 dolari, plus TVA, conform datelor disponibile pe http://www.rotld.ro/.

    Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, prin introducerea taxei pe perioadă determinată (anuală) RoTLD va beneficia de informaţii actualizate în ceea ce priveşte domeniile active, domeniile folosite şi cele nefolosite, şi va putea debloca domeniile achiziţionate şi nefolosite în vederea punerii la dispoziţia utilizatorilor a dreptului de folosinţă a numelor respective.

    “Ca urmare a analizei tendinţelor şi practicilor pe pieţele internaţionale şi luand in considerare cheltuielile cu mentenanţa, costurile pentru asigurarea securităţii datelor, investiţiile necesare pentru echipamente dedicate şi teste de penetrare, cheltuielile de întreţinere cu baza de date pusă în serviciul public în vederea interogării datelor (Whois), s-a concluzionat că în acest moment este necesară schimbarea politicii în domeniul înregistrării numelor de domenii în România prin introducerea taxei pe perioada determinata (taxa anuală)”, se mai spune în nota de fundamentare.

    Potrivit proiectului de act normativ, numele de domenii “.ro” sunt înregistrate pentru o perioadă determinată de mimin un an, care ulterior poate fi prelungită prin reînnoire. Perioada maximă pentru care se poate face înregistrarea sau reînnoirea unui nume de domeniu .ro este de doi ani.

  • Primăria Capitalei vrea să dea 3,5 milioane de euro pentru inventarierea spaţiilor verzi private

     Contractul de servicii pentru “Inventarierea spaţiilor verzi private şi actualizarea registrului spaţiilor verzi al Municipiului Bucuresti” are în vedere contractarea unor servicii de arhitectură, inginerie, amenajare urbană şi arhitectură peisagistică, dar şi a unor servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică.

    Valoarea estimată a contractului este de 16.124.000 de lei (aproximativ 3,5 milioane de euro) fără TVA, care vor asiguraţi din bugetul local, se precizează în anunţ.

    Durata contractului este de doi ani de la data atribuirii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Controale în şcolile din Capitală: Elevii pot fi puşi de profesori să arate ce au în genţi sau buzunare, dacă sunt suspiciuni

     Inspectorul şcolar general Constantin Trăistaru a spus că, în urma dialogului avut cu reprezentanţii Poliţiei, a primit un îndrumar, comunicând conducerilor şcolilor că fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a parcurge acel document şi de a insera în Regulamentul de ordine internă unele prevederi.

    “Scopul a fost de a se asigura un cadru legal”, a precizat Trăistaru.

    El a adăugat că a primit Îndrumarul de la “comisarul şef Obadă” şi l-a postat pe site-ul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru informarea unităţilor de învăţământ.

    “Îndrumarul pentru întocmirea Regulamentului de ordine interioară” prevede că Regulamentul şcolar va include un capitol special dedicat siguranţei şcolare şi climatului şcolar optim şi că şcoala va păstra un registru al incidentelor în care se specifică încălcările regulilor de către elevi şi măsurile care au fost luate de şcoală în cadrul Protocolului de Acţiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înscrierea Alianţei FC-PNŢCD în registrul partidelor a fost respinsă. Ungureanu: Eroare tehnică

     Preşedintele Forţei Civice, Mihai-Răzvan Ungureanu, a făcut, marţi, “câteva declaraţii cu privire la hotărârea Tribunalului Bucureşti de a respinge înscrierea alianţei politice Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr în Registrul Partidelor Politice”, potrivit unui comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

    “Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr este şi va ramâne o construcţie politică vie, în plină activitate. Nu ne împiedicăm de chestiuni procedurale – vor fi clarificate toate chestiunile care au determinat decizia de astăzi a Tribunalului Bucureşti şi în cel mai scurt timp posibil alianţa dintre Forţa Civică şi Partidul Naţional Tărănesc Creştin Democrat va fi consfinţită şi oficial (…) Vrem să fie extrem de limpede – alianţa noastră nu a fost contestată de nimeni, nu există motive pentru un astfel de demers. Este pur şi simplu vorba despre unele formalităţi care au fost omise, despre o eroare tehnică”, a precizat liderul Forţei Civice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Protest al Andreei Paul în Parlament faţă de creşterea preţurilor/Hrebenciuc: V-aţi uşurat, doamnă?

     Marţi, înainte de şedinţa de plen a Camerei, mai muţi democrat-liberali, coorodnaţi de liderul de grup Mircea Toader, au instalat pe holul Camerei Deputaţilor un banner de 9 metri pătraţi pe care era inscripţionată piramida alimentară şi procentele cu care s-au majorat produsele alimentare sub guvernarea USL.

    “Mâncăm mai scump sub guvernarea USL. Niciun leu în plus la salariul mediu net al românilor sub USL”, era mesajul inscripţionat pe bannerul pe care Mircea Toader şi doi democrat-liberali s-au stăduit să îl monteze nu mai puţin de 25 de minute.

    După amplasarea bannerului a venit pe hol deputatul PDL Andreea Paul, care a ţinut în faţa camerelor de luat vederi o miniconferinţă de presă pe subiectul majorării preţurilor la produsele alimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro