BusinessMagazin

Tag: regionalizare

  • Dragnea: Ghemul de putere care este acum la Bucureşti trebuie să fie rupt

     “În ceea ce priveşte descentralizarea, ghemul de putere care este acum la Bucureşti, pe care îl ştim cu toţii, pe care îl simţim cu toţii, trebuie să fie rupt. Nu se va pune problema niciodată ca un proces de regionalizare să pună sub semnul întrebării caracterul naţional al statului român. Nu trebuie să ne fie frică de lucrul ăsta, pentru că transferul de competenţă către autorităţile locale înseamnă, de fapt, să ducem puterea mai aproape de oameni”, a spus Dragnea.

    El a arătat că instituţiile judeţene ale căror conduceri sunt numite de la Bucureşti nu vor fi interesate de percepţia cetăţenilor asupra serviciilor pe care le oferă şi a pledat pentru trecerea acestor instituţii în subordinea primăriilor sau a Consiliilor Judeţene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vicepreşedinte PC: Vrem o regionalizare care să devină un motor al economiei, nu pur politică sau etnică

     “PC susţine un asemenea proiect de regionalizare, care este extrem de important, avem contacte cu electoratul care ne ridică semne de întrebare. Noi nu avem semnale că sunt asemenea criterii etnice sau de interese de grup în proiectul guvernului, dar regionalizarea creează emoţii în rândul populaţiei”, a spus Ciucă, la o conferinţă de presă.

    Bogdan Ciucă a arătat că ar trebui o dezbatere “extrem de aşezată pentru ca această regionalizare să fie în beneficiul populaţiei, nu al unor interese de grup”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • N-aveţi un manual de limba maghiară?

    Ministrul de interne, Mircea Duşa, a reacţionat mai mult în glumă, declarându-se curios dacă mai poate intra în Harghita fără paşaport. Declaraţii precum a lui Raduly Robert, cu care şeful UDMR, Kelemen Hunor, s-a declarat deja solidar, au însă un singur context: proiectul de regionalizare iniţiat de USL şi care nu convine UDMR şi partidului secuilor fiindcă separă judeţele locuite de maghiari în regiuni diferite.

    Borbely Laszlo, vicele UDMR, a ameninţat deja că dacă “pe calea dialogului” nu se ajunge la o înţelegere cu Guvernul, atunci e posibil ca politicienii maghiari să-şi scoată în stradă conaţionalii din judeţele respective. Aceasta e cea mai importantă declaraţie politică de până acum din partea maghiarilor în privinţa regionalizării, bătând de departe atât îndemnurile oficialilor de la Budapesta referitoare la respectarea drepturilor secuilor de a folosi un steag propriu, cât şi înfierările retorice ale lui Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, după care “Ceauşescu a fost mai generos că a ţinut împreună judeţele maghiare secuieşti. De data aceasta se face o încercare de dezbinare a judeţelor maghiare”.

  • De-acum avem ce vorbi tot anul

    Atât Antonescu, cât şi co-liderul USL, Victor Ponta, au dat asigurări în această săptămână că noua Constituţie nu va răpi poporului dreptul de a-şi alege preşedintele, aşa cum sugerase Traian Băsescu anterior, nu va suprapune alegerile prezidenţiale cu cele parlamentare şi nici nu va reduce rolul şefului statului la cel al unei marionete controlate total de parlament.

    Noua lege fundamentală doar va limita dreptul preşedintelui de a refuza numirea unui premier preferat de majoritatea parlamentară “numai fiindcă i se pare că ar fi vreun animal sau porc – măcar să trecem în Constituţie că nu pot fi desemnaţi pisicii, porcii şi alte animale” (gluma îi aparţine lui Ponta şi face aluzie la faimoasa zicere a lui Băsescu despre desemnarea lui ca premier).

    Mai important însă în planul noii Constituţii este planul de regionalizare, care în viziunea USL urmează să reîmpartă ţara, până cel târziu în luna decembrie, în opt regiuni administrative concepute ca autorităţi de management capabile să devină parteneri direcţi cu CE, în urma descentralizării competenţelor la nivel ministerial către regiuni şi judeţe, după modelul actualelor regiuni de dezvoltare.

    Ideea a fost deja criticată aspru de UDMR, care cere în continuare 16 regiuni, dintre care una să includă neapărat toate judeţele din secuime, cu populaţie maghiară majoritară (Mureş, Harghita şi Covasna). Cum e puţin probabil că UDMR va ajunge să aprobe un model de regionalizare pe care îl percepe drept inadecvat pentru interesele comunităţii maghiare, disputele privind regionalizarea, încă mai mult decât cele privind atribuţiile preşedintelui şi ale parlamentului, au deci şanse să domine scena politică pe tot parcursul anului.

  • Cât durează perioada de graţie pentru actuala guvernare

    La întrebarea “Câte procente credeţi că ar avea USL dacă ar fi organizate acum alegeri parlamentare?”, s-au înmulţit evident estimările care creditează USL cu peste 50% din voturi. Totuşi, întrebaţi care va fi evoluţia USL în sondaje pe parcursul anului, respondenţii declară acum în proporţie mai mare că USL va scădea (23% în 2011 – 29% în 2013), anticipând o erodare a guvernării.

    Majoritatea celor chestionaţi sunt de părere că PDL va scădea în sondaje – 50% (2011) şi 40% (2013). Cât despre UDMR, PRM, UNPR şi PNŢCD, oamenii tind mai degrabă să afirme că acestea vor rămâne la fel în ceea ce priveşte preferinţele reflectate în sondaje.

    Peste jumătate dintre cei chestionaţi (51%) cred că liderul USL, Crin Antonescu, are şanse să devină preşedintele României. Peste jumătate cred că numărul parlamentarilor nu va fi redus, iar 68% dintre respondenţi cred că Parlamentul va continua să funcţioneze cu două Camere. Majoritatea respondenţilor (52%) nu cred că în 2013 se va realiza împărţirea pe regiuni a României, dar, comparativ cu 2011, creşte proporţia celor care cred că acest lucru se va produce.

    Sondajul a fost realizat realizat la 10 ianuarie prin metoda CATI, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional şi are o marjă de eroare de +/-2,6%.

  • Udrea: Politicieni din toate partidele ţin subdezvoltate Harghita şi Covasna, din interes electoral

    Mult timp, politicienii partidelor de la Bucureşti au lăsat comunicarea cu etnicii maghiari sau germani din Ţinutul Secuiesc aproape exclusiv în sarcina UDMR, preocupându-se destul de puţin de problemele oamenilor de aici. Ceea ce uneori a mărit distanţele dintre români şi maghiari, creând o barieră artificială. “Încă de acum trei ani, de când am venit prima dată în calitate de ministru în Harghita şi Covasna, am putut să constat că situaţia din zonă şi nevoile acestor oameni sunt de aceeaşi natură ca ale românilor din restul ţării, în special cele economice şi sociale”, scrie Elena Udrea pe blogul său.

    Ea menţionează că este vorba despre problema locurilor de muncă (poate chiar mai acut), problema lipsei de infrastructură care duce la un standard de viaţă scăzut, în special în zonele rurale, grijile cu încălzirea pe perioada de iarnă, preocupări privind viitorul copiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anchetarea lui Borbely impinge UDMR in bratele USL

    Situatia ministrului Borbely, numarul 2 in ierarhia UDMR,
    ameninta sa se incurce daca, asa dupa cum s-a tot speculat in ciuda
    negatiilor venite de la politicieni, procurorii vor inainta catre
    Parlament o solicitare de incepere a unei anchete judiciare pentru
    presupuse fapte de coruptie.

    Desi s-a dorit doar un semn al functionarii justitiei – domeniul
    fierbinte al acestor zile, in care e prezentat si raportul Comisiei
    Europene -, ancheta asupra lui Borbely a coincis cu decizia
    reprezentantilor UDMR de a reinnoda firul discutiilor cu opozitia.
    S-au nascut astfel lungi ipoteze cu privire la soliditatea
    coalitiei, care ar trebui in septembrie sa treaca prin Parlament o
    noua formula executiva, rezultata in urma remanierii.

    Desi UDMR nu a fost niciodata adepta gesturilor brutale, semnalul
    transmis public de aceasta deschidere spre USL reprezinta un
    avertisment pe care premierul Emil Boc a parut deocamdata sa-l
    ignore. Urmatoarea mutare, asadar, ar trebui sa vina dinspre tabara
    PDL, nefiind exclusa nici o interventie cu subtext a presedintelui
    Traian Basescu in acest sensibil dosar.

  • Procesul de reorganizare se amana. UDMR a respins in coalitie toate propunerile PDL

    In sedinta de luni a coalitiei, liderii UDMR au respins toate
    propunerile PDL privind reorganizarea administrativ-teritoriala. In
    aceste conditii, liderii coalitiei au decis ca acest proces sa fie
    amanat. Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara, sambata, la
    finalul sedintei CRU a UDMR, ca Uniunea sustine amanarea reformei
    administrative pentru toamna acestui an sau inceputul lui 2012 si a
    exprimat dezacordul UDMR pentru transformarea actualelor regiuni de
    dezvoltare in judete.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balet politic la varf: de la desfiintarea judetelor la regele Mihai si mai departe la deconcentrate

    Pe de o parte, presedintele isi regleaza astfel in mod public
    conturile cu Casa Regala, cu care avea o relatie tensionata de
    culise de mai multa vreme; pe de alta parte, a reusit sa trimita in
    plan secundar, cel putin pentru cateva zile, subiectul
    reorganizarii administrative, tocmai cand acesta ameninta sa devina
    mai periculos pentru actuala putere.

    Potrivit propunerilor prezidentiale, reorganizarea cu opt
    mega-judete ar fi urmat sa se completeze cu alte doua judete mici –
    actualele Harghita si Covasna. De raspunsul – negativ – al UDMR,
    deja exprimat in cursul zilei de sambata, nu mai depinde insa
    stabilitatea coalitiei guvernamentale, ci insasi reorganizarea,
    dupa ce Basescu s-a declarat adeptul renuntarii la ideea pe care el
    insusi a lansat-o public, daca UDMR nu va fi de acord cu varianta
    de compromis.

    In schimb, ar urma sa ne delectam acum cu o noua tema, cea a
    reformarii institutiilor deconcentrate, pe care presedintele ar
    putea-o anunta chiar in discursul programat pentru luni, 27 iunie,
    in fata Parlamentului.

    E de asteptat ca disputa din coalitie sa continue, inclusiv prin
    atragerea de noi personaje, pentru ca algoritmul dupa care au fost
    impartite functiile la nivel local risca sa nu poata fi respectat
    odata cu reducerea de posturi si chiar institutii.

    Este sigur insa ca guvernul Emil Boc are sustinerea presedintelui
    pentru acest tip de discutii, dupa ce propunerea opozitiei de a
    numi un premier tehnocrat care sa pregateasca alegeri anticipate a
    fost respinsa de Traian Basescu la consultarile de saptamana
    trecuta de la Cotroceni.

  • Sever Voinescu: PDL n-a propus UDMR nicio “zona speciala” formata din Harghita si Covasna

    “Nu va exista niciun judet care sa contina doar actualele judete
    Covasna si Harghita. PDL nu a facut o asemenea propunere”, a
    declarat Voinescu la Realitatea TV.

    Vicepremierul Marko Bela declarase cu cateva ore in urma, la
    televiziunea maghiara din Ardeal, ca “desi PDL tine la ideea
    judetelor mari, in acest moment ar fi dispusi sa accepte o solutie
    separata pentru Secuime, ceea ce ar insemna ca, si daca ar fi opt
    judete, cele doua judete secuiesti Harghita si Covasna si-ar pastra
    in continuare statutul”, a transmis
    Mediafax    .

    Declaratia lui Marko Bela a fost ulterior explicata pentru

    Gandul     de alte surse din UDMR, care au sustinut ca oferta
    presedintelui Traian Basescu catre maghiari, la consultarile de la
    Cotroceni, a fost ca reorganizarea teritoriului sa aiba loc cu noua
    judete, din care unul sa fie format din Harghita si Covasna.

    “Statutul special” al actualelor judete secuiesti ar fi rezultat,
    asadar, din dimensiunea disproportionat de mica a viitorului judet
    Harghita-Covasna in raport cu celelalte opt, ceea ce ar crea
    discriminari pozitive la atragerea fondurilor europene si la
    impartirea bugetului.

    Ulterior, senatorul Gyorgy Frunda a declarat la Realitatea TV ca
    singura propunere primita de UDMR a fost crearea a opt judete mari
    (regiuni) plus cele doua judete mici Harghita si Covasna, separate
    intre ele asa cum sunt si acum.

    Frunda a precizat insa ca UDMR nu poate fi multumita atata vreme
    cat nu se rezolva cele doua probleme ale maghiarilor: pe de o
    parte, gruparea tuturor secuilor intr-un judet mare care sa includa
    Harghita, Covasna si Muresul, respectiv gruparea in alt judet mare
    a maghiarilor din judetele Satu-Mare, Bihor si Salaj. O astfel de
    reorganizare administrativ-teritoriala a judetelor nu ar urma sa
    fie insotita insa de niciun fel de autonomie speciala sau statut
    juridic special, a subliniat Frunda.

    Miercuri seara, presedintele Traian Basescu a confirmat la B1 TV
    ca la consultarile de la Cotroceni le-a comunicat reprezentantilor
    UDMR ca “varianta 8 + 2 este maximul pe care il puteti obtine”,
    respectiv opt judete mari (regiuni create prin desfiintarea
    actualelor judete) plus judetele Harghita si Covasna separate,
    pastrate in forma actuala.