Nu este o glumă: casa poate fi împachetată, împreună cu mobila de rigoare, şi urcată într-un camion.
Creatorii Ten Fold speră să revoluţioneze astfel piaţa imobiliară din Marea Britanie; unitatea poate fi folosită ca locuinţă, spaţiu de birouri şi spaţii de urgenţă pentru refugiaţi.
Inventatorul David Martyn, de 58 de ani, spune că a lucrat alături de echipa sa timp de 7 ani la proiect, cheltuind aproape 4 milioane de lire sterline pe dezvoltarea şi patentarea proiectului.
Nu este o glumă: casa poate fi împachetată, împreună cu mobila de rigoare, şi urcată într-un camion.
Creatorii Ten Fold speră să revoluţioneze astfel piaţa imobiliară din Marea Britanie; unitatea poate fi folosită ca locuinţă, spaţiu de birouri şi spaţii de urgenţă pentru refugiaţi.
Inventatorul David Martyn, de 58 de ani, spune că a lucrat alături de echipa sa timp de 7 ani la proiect, cheltuind aproape 4 milioane de lire sterline pe dezvoltarea şi patentarea proiectului.
Milan Chovanec a precizat că Guvernul de la Praga a aprobat propunerea de a nu mai accepta imigranţi întrucât “programul nu funcţionează”, iar “situaţia de securitate s-a înrăutăţit”.
Cehia ar trebui să primească aproximativ 2.600 de refugiaţi până în luna septembrie. Până în prezent, a acceptat doar 12, toţi din Grecia
Aproximativ 600.000 de persoane se află în zone care nu au fost încă recucerite de forţele irakiene, în vestul oraşului Mosul, dintre care 400.000 în zona veche, a explicat prin telefon Bruno Geddo, din Irak, presei de la Geneva.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Aud foarte des în Europa: nu lega politica privind migraţia de terorism, însă este imposibil să nu faci această legătură”, a declarat joi premierul polonez pentru postul de televiziune N24.
La începutul acestei săptămâni, în cursul unei vizite la Varşovia, Dimitris Avramopoulos, comisarul UE pentru Migraţie şi Afaceri Interne, a cerut statelor europene să ajute ţările UE care se confruntă cu problema influxului de refugiaţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În timp ce Turcia se îndreaptă spre prima scădere economică din 2009 încoace, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a început să facă ameninţări fără precedent împotriva Europei, în vremuri în care în UE creşte anxietatea politică din cauza avansului populismului de dreapta în Austria, Germania şi Franţa. Spre sfidarea UE, Erdogan a sugerat chiar mai mult de atât după lovitura de stat eşuată din iulie şi care permite partidului de guvernământ să înlăture din sistem, prin mii de arestări, opoziţia.
Vedeţi mai jos declaraţiile STUPEFIANTE ale lui Erdogan
Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.
Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .
Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra.
Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.
Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .
Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra.
Fotografia a devenit un simbol al deciziei sale de a permite unui număr de peste 1 milion de refugiaţi să primească azil în Germania.
Acest selfie l-a transformat pe Modamani în ţinta conspiraţiilor de extremă dreaptă. Prin povestiri false sau fotografii falsificate a fost asociat cu atentatul terorist din martie 2016 de la Bruxelles, iar apoi cu atacul din piaţa de Crăciun din Berlin. Aşa că el cere acum explicaţii mesagerului- Facebook. Un proces aflat pe rol are scopul de a determina compania să acţioneze mai rapid, chiar preventiv, pentru a elimina orice fel de material de acest tip.
În esenţă, reţeaua socială este o companie de media şi, prin urmare, este răspunzătoare de conţinutul publicat. Procesul marchează cea mai recentă încercare de a determina compania Facebook să fie mai responsabilă de creştere semnificativă a ştirilor false ce sunt propagate prin intermediul său. Compania a promis să ia măsuri pentru a combate problemei, afirmând, în acelaşi timp, că reţeaua socială este doar o platformă pentru schimbul de informaţii, nu una generatoare de conţinut.
În cazul lui Modamani, prin acest proces se încearcă obligarea companiei Facebook nu numai de a şterge falsurile şi postările ilegale raportate de utilizatori, ci şi să adopte filtre speciale de căutare în reţea a postărilor ce fac referiri la acel conţinut, care să fie şterse ulterior.
“Niciun membru al administraţiei Trump nu a făcut public vreum document care să indice care au fost circumstanţele“ a declarat Nancy Skinner, democrată care nu are încredere în Trump.
Partidul republican a numit atacul „tactică ieftină de batjocură“.
În luna august, Donald Trump a anunţat o conferinţă de presă pentru a vorbi despre acest subiect, dar această conferinţă nu a mai avut loc.