BusinessMagazin

Tag: reforma

  • Primul guvern de tehnocraţi, prima lună de probleme

    Ideea unui guvern de tehnocraţi a fost vehiculată de multe ori în România:de fiecare dată când un guvern performează sub aşteptări, prima soluţie este cea a unui guvern de specialişti neafiliaţi politic. De fiecare dată când membrii executivului au fost implicaţi într-un scandal, dată fiind apartenenţa lor politică, soluţia oferită este cea a unui guvern de tehnocraţi.

    Acesta a fost cazul şi în luna noiembrie, după ce Victor Ponta şi-a depus mandatul în urma tragediei din clubul Colectiv. Deşi PSD a cerut să rămână la guvernare, prin vocea lui Liviu Dragnea, preşedintele Iohannis a decis să îl nominalizeze ca premier pe Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Ştirea a fost primită bine de români, care au văzut în Cioloş un profesionist neafiliat politic.
    Şi presa internaţională a primit bine vestea noului învestirii noului guvern, titrând că acesta vine pe fondul unor ample mişcări sociale. „România are un nou guvern de tehnocraţi proeuropeni“, au scris cei de la Agenţia France Presse, în vreme ce AFP a notat că „parlamentul României a acordat votul de învestitură guvernului fostului comisar european Dacian Cioloş, care are un an la dispoziţie pentru a-şi demonstra abilităţile în faţa cetăţenilor încă şocaţi de tragedia produsă într-un club de noapte, pe fondul corupţiei endemice“. Şi Bloomberg a amintit că este primul guvern tehnocrat al României.

    „Parlamentul României a acordat votul de încredere primului cabinet tehnocrat al ţării, condus de premierul Dacian Cioloş“, subliniază Bloomberg. „Predecesorul premierului Dacian Cioloş, Victor Ponta (de stânga), a demisionat pe 4 noiembrie, cedând furiei publice după incendiul într-un club de noapte soldat cu 56 de morţi, eveniment care a declanşat o campanie de proteste sub sloganul «corupţia ucide». Ponta este acuzat de fals în înscrisuri şi spălare de bani“, au comentat cei de la Reuters.

    Primele probleme pentru premierul Dacian Cioloş au apărut însă chiar de la momentul propunerilor sale pentru miniştri. Cioloş a decis să nu îl mai includă în cabinetul său pe Andrei Baciu, de 29 de ani, pe care îl propusese pentru postul de ministru al sănătăţii, decizia fiind luată în urma controverselor apărute în spaţiul public. Mai exact, după anunţul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu, pe Facebook au început să circule fotografii în care viitorul ministru apărea în lenjerie intimă, ca model. De asemenea, medici şi manageri de spitale s-au declarat contrariaţi la aflarea veştii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al sănătăţii, motivând că acesta nu are nici pregătirea şi nici experienţa necesare pentru a conduce o instituţie publică de dimensiunea şi cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar.

    Nu a fost singura nominalizare retrasă, premierul luând aceeaşi decizie şi în cazul Ministerului justiţiei: „Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul justiţiei din guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu“, a scris Cioloş pe contul său de Facebook. Motivul a fost prestaţia slabă a Cristinei Guseth din timpul audierilor parlamentare, când a ezitat la mai multe întrebări referitoare la sistemul de imunităţi.
    Programul de guvernare prezentat în faţa Parlamentului s-a concentrat, în mare parte, pe rezolvarea problemelor pe termen scurt. „În ceea ce priveşte politicile şi domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării”, notează documentul. Guvernul condus de Cioloş a luat în calcul şi faptul că în 2016 vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar acest lucru duce, în mod tradiţional, la creşterea cheltuielilor; astfel, în programul de guvernare, unul dintre obiective este „evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral”.

    Numeroase controverse în mediul online au fost stârnite şi de prima fotografie de grup a guvernului, una dintre critici vizând faptul că doamnele care deţin funcţii de ministru au fost aşezate pe rândurile din spate. Premierul s-a declarat deranjat de fotografia de grup, dar a precizat că acesta a fost protocolul. Cioloş a adăugat că fotografia de grup a miniştrilor va fi refăcută. „Cu prima ocazie cu care îi voi avea pe toţi miniştrii la şedinţa de guvern, o să refacem poza şi, dincolo de orice regulă de protocol, o să-mi asum eu această responsabilitate să punem doamnele în faţă, pentru că oamenii care au făcut aceste observaţii au avut dreptate“, a spus el.

    Primul test al guvernului, realizarea bugetului pe 2016, a reprezentat un nou moment delicat. După ce în primă fază a anunţat căbiserica nu va mai primi fonduri suplimentare din vistieria statului, atrăgând o reacţie de aprobare din partea societăţii civile, Dacian Cioloş a discutat la telefon cu patriarhul Daniel, dându-i asigurări că salariile preoţilor vor creşte şi că statul va sprijini investiţiile importante ale Bisericii. Finanţele mai arată că guvernul finanţează în continuare lăcaşurile de cult româneşti de peste graniţe, doar Schitul Prodromu de la Muntele Athos urmând să primească 1,3 milioane lei.

    Guvernul Cioloş a programat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiţi în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 miliarde euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creştere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace. Mizând pe o creştere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la buget, rămânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilităţii, de 2,95% din PIB pe standardul european de contabilitate ESA, şi 2,8% din PIB pe lichidităţi.

    Prima lună de activitate a guvernului de tehnocraţi nu a fost, deci, lipsită de stângăcii sau decizii bizare. Provocările încep însă abia acum pentru Dacian Cioloş şi ceilalţi specialişti din cel de-al 17-lea guvern al României.
     

  • România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

    Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

    Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

    Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

    Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

    România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

    Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

    Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.

  • Asigurările de sănătate aşteaptă reformă

    “Estimăm că piaţa asigurărilor private de sănătate va continua să crească cel puţin în acelaşi ritm şi anul acesta, motivul principal fiind faptul ca beneficiile de tip medical se află în topul celor mai apreciate de către angajaţi. În acelaşi timp, asigurările de sănătate câştigă tot mai mult teren în faţa abonamentelor medicale“, explică Daniela Bărbieru, sales leader Mercer Marsh Benefits pentru Austria/CEE, motivele pentru care piaţa asigurărilor de sănătate va înregistra creşteri de două cifre şi anul acesta.

    Marsh România a intermediat anul trecut contracte de asigurări de sănătate pentru cei aproximativ 20.000 de angajaţi ai Petrom, ce au contribuit la creşterea cu 40% a pieţei asigurărilor medicale, până la aproximativ 28 de milioane de euro, potrivit ZF. Asigurările de sănătate (clasa B2) au generat un volum de prime brute subscrise în valoare de 38,77 milioane lei la finalul trimestrului III din 2014, în creştere cu 45% faţă de sfârşitul anului, potrivit datelor centralizate de ASF. Totuşi, piaţa asigurărilor de sănătate ocupă o pondere mică în piaţa serviciilor medi-cale private care însumează aproximativ 600 milioane de euro.

    Scenariile de evoluţie demografică, cererea din ce în ce mai mare de servicii medicale sau incidenţa anumitor categorii de boli accentuează presiunile asupra sistemului public şi scot la iveală nevoia redefinirii domeniului sănătăţii în ansamblul său, observă Marius Popescu, director general al NN Asigurări de Viaţă, ce a anunţat extinderea pe acest segment de anul acesta, printr-un produs de asigurare de sănătate individual care să răspundă atât nevoilor pacienţilor, cât şi contextului de piaţa.

    Extinderea pe o astfel de piaţă este opor-tună pentru NN, compania lider pe segmentul asigurărilor de viaţă, care are o cotă de piaţă de 37% (cu prime de aproape 614 milioane de lei în 2014) şi care a acumulat experienţă în zona sănătăţii prin asigurările suplimentare de sănătate oferite clienţilor de asigurări de viaţă. „Deja subfinanţat şi fără perspective de creştere a finanţării din cauza rigorilor politicii fiscale, sistemul public de sănătate din România îşi poate găsi ca principal aliat industria de asigurări private de sănătate“, explică Marius Popescu.

    Cheltuielile cu sănătatea în România sunt mult sub cele înregistrate în alte ţări – 5,11% din PIB, comparativ cu 6,7% din PIB în Polonia, 9,11% din PIB în Grecia, 11,16% din PIB în Franţa – cifre la nivelul anului 2012. Pe termen scurt, dezvoltarea mai accelerată a asigurărilor private de sănătate, determinată de acordarea unui anumit nivel al deductibili-tăţilor fiscale, s-ar traduce prin direc-ţionarea pacienţilor din sistemul de stat către cel privat, reducându-se astfel cheltuielile din sistemul public de sănătate. Directorul general al NN a observat că românii au început să înţeleagă necesitatea unui comportament individual de economisire pentru a beneficia de protecţie financiară pentru probleme viitoare de sănătate, piaţa înregistrând în ultimii cinci ani o rată medie anuală de creştere de 22%, potrivit unei estimări făcute de Popescu pe baza datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Pentru anul acesta, Popescu previzionează o creştere de 15%.

    Creşterea segmentului de abonamente medicale este explicabilă, după aproape două decenii de dezvoltare a sistemu-lui privat de sănătate şi de educare a pacienţilor şi a viitorilor pacienţi care au testat diverse servicii private şi au văzut pe pielea lor diferenţele faţă de sistemul public. „În mod firesc, disponibilitatea a fost mai ridicată pentru produsele cele mai simple, care oferă servicii de bază, acoperă nevoi imediate şi evidente“. Astfel, în timp ce aproximativ 93% din populaţie este asigurată în sistemul public, doar 2% dintre români au abonament la o clinică privată plătit integral sau parţial de anga-jator şi tot 2% deţin o asigurare privată de sănătate, potrivit unui studiu realizat de GfK România. Reticenţa românilor în ce priveşte planificarea financiară pe termen lung se simte în toată piaţa asigurărilor şi are legătură cu obişnuinţa românilor de a nu privi dincolo de momentul imediat, dar şi de amprenta culturală ce ne face să considerăm că „altcineva trebuie să aibă grijă de noi în situaţia în care ni se va întâmpla ceva“, spune Popescu.

    În plus, regimul fiscal de care beneficiază asigurările de sănătate a influenţat evoluţia acestora, în prezent doar asigurările facultative de sănătate încheiate de angajatori pentru salariaţi beneficiind de deductibilitate, într-o limită de 250 de euro pe an pentru un angajat. „Mă aştept ca, treptat, aceste lucruri să se schimbe, pe măsură ce factorii limitativi vor dispărea, iar asigurările de sănătate să devină un instrument fi-nanciar uzual pentru tot mai mulţi români, ca mijloc de a avea acces la acoperiri mai variate şi complexe decât cele pe care le oferă abonamentele medicale“, spune Popescu. Schimbările despre care vorbeşte ar fi o extindere a nivelului de deductibilităţi fiscale pentru primele subscrise la asigurările private de sănătate, dar şi mărirea limitei de deductibilitate de la 650 de euro, limită la care se află în noul cod fiscal, la 800 de euro, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, dat fiind faptul că un produs de asigurare de sănătate relevant pentru clienţi costă în jur de 400-450 de euro anual, dar se pot dubla sau chiar tripla pentru asigurări de sănătate cu beneficii şi servicii complexe.

    Până atunci, piaţa asigurărilor de sănătate este dirijată de achiziţiile făcute de companii din sectoarele în care piaţa muncii este foarte competitivă (IT, telecom, oil & gas/energetic) şi unde permanent este nevoie de îmbunătăţiri şi de ex-tinderi ale pachetelor de beneficii pentru angajaţi, potrivit Danielei Bărbieru: „Companiile cu foarte mulţi angajaţi, dar care sunt în acelaşi timp vizibile în piaţă datorită obiectului de activitate şi numelui, deschid «apetitul» şi pentru alte companii din industria lor, cum s-a întâmplat şi în cazul Dacia şi Petrom anul trecut. În ce priveşte dezvoltarea serviciilor medicale actuale, acestea sunt apreciate de angajaţi şi semnalează accesarea unor domenii noi precum consilierea psi-hologică, alimentaţia sănătoasă, îngrijirea stomatologică, tratamentul privat al unor afecţiuni medicale grave. De aseme-nea, pentru asigurările private de sănătate mai există loc de noi jucători în piaţă, care să vină cu produse competitive, cu facilităţi, şi care să investească la rândul lor în dezvoltarea sistemului privat de sănătate“.

  • A devenit antreprenoare după aproape două decenii petrecute la Porsche Bank, ING şi Petrom

    Cariera Soranei Baciu a început la stat. În anii ’90 a lucrat pentru Consiliul Economic de Reformă, ca expert guverna-mental responsabil pentru politici sectoriale (industrie, piaţa de capital).

    „Am avut o şansă unică să pot participa la reconstrucţia economică a României. Dar pentru că am considerat că studiile pe care le făcusem în perioada 1987-1992 în România nu erau suficiente pentru provocările acelei perioade, am hotărât să le continuu la o universitate internaţională cu tradiţie în studii economice. Studiile la McGill (1995-1997) au fost o perioadă minunată din viaţa mea şi, deşi cu un copil mic, am reuşit să absolv cu note bune şi am făcut şi un internship la Merrill Lynch la New York“, povesteşte Sorana Baciu.

    Întoarsă de la studii, s-a orientat către o carieră de bancher: a fost vicepreşedinte al Porsche Bank şi CFO al Porsche Finance Group, iar anterior a lucrat pentru ING Bank, atât la Bucureşti, cât şi la Londra. La sfârşitul lui 2008, a preluat poziţia de director de strategie în cadrul OMV Petrom.

    „În afară de coordonarea procesului de elaborare a strategiei Petrom pentru 2009-2015 şi ulterior 2012-2021 şi dezvoltarea unei echipe de relaţii cu investi-torii la standarde internaţionale, am fost şi managerul proiectului de dezvoltare şi implementare a unei culturi bazate pe performanţă. Scopul acestui proiect l-a constituit dezvoltarea bazei manageriale din companie şi crearea unei culturi organizaţionale unitare.“

    La mijlocul anului 2014, Sorana Baciu a anunţat că se retrage din funcţia executivă de la Petrom şi intră în consultanţă, la conducerea firmei sale, Acgenio.

  • Cinci foşti selecţioneri ai Angliei cer reformarea Premier League, pentru a le oferi şanse tinerilor englezi

    “Dacă nu va fi făcută o reformă, Anglia riscă să coboare mai mult în ierarhia mondială. Câştigarea unei Cupe Mondiale va fi un obiectiv din ce în ce mai greu de îndeplinit”, au susţinut cei cinci, într-o scrisoare deschisă, publicată de Daily Telegraph şi citată de L’Equipe.

    “Astăzi, doar 32 de la sută dintre fotbaliştii din Premier League sunt englezi, faţă de 70 la sută în urmă cu 20 de ani. Această situaţie nu poate continua. Numărul tinerilor englezi care evoluează în elită descreşte şi reprezintă o mare problemă pentru echipa naţională”, au afirmat ei.

    “În 2014, numai 23 de englezi au jucat în Liga Campionilor, faţă de 78 de spanioli, 55 de germani şi încă 51 de brazilieni. Trebuie să schimbăm ceva”, au mai scris cei cinci tehnicieni.

    FA se pregăteşte să reducă numărul străinilor din loturile echipelor din Permier League, de 17 la 13, până în 2020. Însă managerul formaţiei Arsenal Londra, Arsene Wenger, este de părere că această măsură nu va avea rezultate. “Nici înainte să înceapă afluxul de străini în Premier League, Anglia nu a câştigat nimic”, a spus el.

    Anglia a câştigat o singură ediţie a Cupei Mondiale, în 1966, când a găzduit competiţia.

  • Reforma FMI nu va fi ratificată de Congresul SUA în acest an

    Legea finanţelor pe care Congresul trebuie să o voteze în zilele următoare şi care reprezintă ultima şansă pentru susţinătorii FMI, nu conţine articolele care ar fi ratificat reforma. Textul a fost dezvăluit marţi seara de comisiile parlamentare specializate.

    Christine Lagarde, directoarea FMI, a cerut Congresului în octombrie să adopte reforma, susţinută de administraţia Barack Obama dar faţă de care republicanii sunt ostili. Aceştia vor controla cele două camere ale Congresului începând din ianuarie.

    FMI, contactat de AFP, nu a comentat informaţiile.

    Din 2012, Executivul american încearcă să convingă republicanii din Congres să aprobe textul, care consolidează importanţa ţărilor emergente în cadrul FMI şi dublează resursele sale permanente.

    În lipsa unei acţiuni a Congresului, Fondul a promis să prezinte în 2015 un “plan B” ale cărui contururi rămân însă vagi şi care ar putea necesita noi tratative între cele 188 de ţări membre.

  • Istoria banilor: de la reforma monetară britanică la crizele financiare ale secolului XX

    Elizabeth I începe în 1560 o reformă monetară menită să cureţe sistemul de multele tipuri de monede care circulau. Acţiunea s-a derulat sub supravegherea lui Thomas Gresham, care a devenit celebru atât printr-o lege (“Moneda rea alungă din circulaţie moneda bună”), cât şi prin faptul că a întemeiat bursa londoneză – Royal Exchange. Apar tot mai multe bănci (Amsterdam, Bank of Middelburg, Hamburg Girobank, Bank of Nuremburg) dar şi companii importante – London East India, Dutch East India, Dutch West India, şi în general este o perioadă de efervescenţă care premite aurarilor britanici să evolueze în bancheri. De altfel certificatele de depozit emise de aceştia capătă, după 1600, putere de circulaţie, fiind acceptate şi recunoscute în tranzacţiile comerciale. 

    Poate un anacronism (pentru acea vreme) sau poate nu: tutunul devine monedă în Virginia! Tot în coloniile americane mai are loc o premieră, pentru că în 1690, Massachusetts Bay emite în mod oficial bani de hârtie, folosiţi pentru a-i plăti pe soldaţii care au efectuat o expediţie în Quebec.
    În 1694 şi 1695 sunt fondate Bank of England şi respectiv Bank of Scotland. În 1698 monedele mai reprezentau mai puţin de jumătate din banii aflaţi în circulaţie în Anglia, restul fiind hârtii de valoare. Au loc şi falimente spectaculoase – Darien Company în Scoţia, a cărei cădere a grăbit unirea cu Anglia în 1707, Mississippi Company şi South Sea Company,  două companii care au încercat să speculeze bogăţiile Amercii şi ale Indiilor, dar care au eşuat.

    Benjamin Franklin nu s-a mulţumit să dea lumii paratrăsnetul, pentru că în 1729 scrie “Modest Enquiry into the Nature and Necessity of a Paper Currency”, operă care îi asigură un contract cu Pennsylvania Land Bank pentru o emisiune de hârtii de valoare.

    Mai târziu, Franklin nu a convins Parlamentul britanic să permită americanilor să folosescă banii de hârtie. Franklin şi-a găsit un susţinător în persoana lui Adam Smith, care în “Averea naţiunilor” vorbeşte despre beneficiile banilor de hârtie. Şi nu numai….

    Pentru că pe bătrânul continent începuse revoluţia industrială şi nebunia capitalismului modern: căi ferate, maşini cu aburi, fabrici şi nori de fum, revoluţia americană, crize bancare, dezvoltări fără precedent şi eşecuri răsunătoare, inflaţie şi dispute economice şi politice, totul pe fondul sonor al clinchetului banilor. În perioada 1860 – 1921, numărul băncilor americane a crescut de 19 ori, ajungând la 30.000.

    Economistul american John Kenneth Galbraith a rezumat secole de dezvoltare monetară în câteva cuvinte: “Banii sunt o creaţie unică. Sunt egali cu dragostea, fiind cea mai mare sursă de bucurie pentru om. Şi sunt egali cu moartea prin grijile pe care le iscă”.

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Predoiu: Modificarea legii educaţiei pune pe butuci toată reforma învăţământului

     “Analiza celor 97 de modificări promovate de premierul Ponta arată că este o garanţie că România nu va putea evolua şi nu se va putea dezvolta câtă vreme acest premier al mafiei din educaţie va rămâne în funcţie. Este o modificare care de fapt pune pe butuci toată reforma învăţământului şi care ne arată o optică nu numai stângistă, nu numai socialistă, ci de fapt arată o optică mafiotică asupra sistemului de învăţământ. Sistemul de învăţământ este luat prizonier de o casă care îl are ca exponent pe domnul Ponta”, a afirmat Predoiu înainte de şedinţa BPN al PDL.

    El crede că Ecaterina Andronescu este “mândră” pentru că “a reuşit să-şi impună toate interesele de grup”.

    “Cred că doamna Andronescu este mândră, a reuşit să-şi impună toate interesele de grup pe care a eşuat să le impună în guvernul PDL-PSD timp de nouă luni de zile, dar iată că în fruntea ţării avem un premier care nu este numai lipsit de talent, de aptitudini, este lipsit şi de orice formă de conştiinţă pentru viitorul acestei ţări”, a adăugat Predoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială împrumută România cu 1 mld. euro pentru politici de dezvoltare şi reforma sanitară

     Cele două acorduri de împrumut au fost semnate marţi de ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, şi Elisabetta Capannelli, manager de ţară Biroul Băncii Mondiale din România.

    “Cele două împrumuturi se circumscriu noii strategii de parteneriat de ţară pentru România a Băncii Mondiale, potrivit căreia banca urmează să acorde României, în perioada 2014 – 2017, asistenţă financiară de până la 1 miliard euro anual în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, în conformitate cu Programul de convergenţă şi Programul naţional de reformă, precum şi în vederea dezvoltării capacităţii de a aborda aspecte instituţionale şi sociale necesare pentru atingerea standardelor UE”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro