Tag: redeschidere

  • Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-şi deschidă mai multe magazine

    Ideea a apărut în urmă cu şapte ani, pornind de la observaţia că la vremea respectivă bucureştenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, aşa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenţei în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural şi într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem şi noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deţine împreună cu soţul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăţilor de a închiria un spaţiu în condiţii acceptabile au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea.

    Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori şi o nouă locaţie. În prezent, Tartelier are cinci acţionari – Irina şi Ştefan Gheorghiu, Andrei Pitiş, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România şi în prezent CEO al Orange Moldova, şi Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ştefan Gheorghiu are background în ştiinţe – fizică, chimie industrială, inginerie – şi a lucrat 10 ani în cercetare în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa, iar soţia sa este de profesie jurnalist, cu experienţă de lucru şi management în presa publică şi privată.

    Iniţial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activităţii lor. În anii petrecuţi în străinătate, cei doi au explorat cultura şi tradiţiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie şi patiserie şi cofetărie; au cunoscut morari şi brutari de la care, spun antreprenorii, au învăţat foarte mult despre producţie şi business, iar cu unii colaborează şi în prezent. După ce s-au întors în ţară, după fiecare concediu petrecut în Franţa, aduceau câte un sac de făină în portbagajul maşinii, povesteşte Irina Gheorghiu, iar timp de câţiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiţionale de fermentaţie, diverse combinaţii de făinuri şi seminţe şi diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieşeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulţi prieteni şi am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiţia iniţială s-a desfăşurat în mai multe etape şi este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

    Principalele categorii produse şi comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci şi sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) şi oferta de prânz (sandvişuri, quiche, salate etc.). După cum arată şi numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi îşi exprimă cel mai bine talentul şi creativitatea. Astfel, Irina şi Ştefan Gheorghiu au ambiţia şi de a arăta bucureştenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiţionale româneşti. ”Noi interpretăm în mod original reţetele clasice, dar creăm în permanenţă şi altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziţionează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

    Categoriile de public ţintă includ ”young professionals“, acei oameni interesaţi de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susţin agricultura şi un stil de viaţă sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranţi alimentari sau conservanţi, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunităţii de expaţi europeni care caută în Bucureşti o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

    Pe de altă parte, piaţa în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureştiul existau doar două, trei afaceri cu pâine şi patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piaţa se maturizează şi cererea de produse de calitate creşte. Tartelierul se diferenţiază de concurenţă mai ales prin direcţia bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deşi spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ţinând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de faţă încă mai investesc în schimbări şi amenajări în magazin. Recunoaşte că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să îşi deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinaţie pentru cei interesaţi de mâncarea bună şi un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producţie. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locaţii“, completează ea.

    Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spaţiu care să permită producţia şi vânzarea în acelaşi loc. Pe de altă parte, infrastructura spaţiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puţine spaţii comerciale au curent trifazic şi o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanţiale care cad de obicei în sarcina chiriaşului, spune Irina Gheorghiu.

    ”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat şi să aibă motivaţia să-şi urmărească scopul şi ideile şi trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulţi bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai uşor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obţină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generaţia noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil şi în care cunoaşterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eşec şi să înveţe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înţeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potriveşte oricui. Unele lucruri se pot învăţa, altele ţin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci şi-au adjudecat 20% din piaţă. În industria de panificaţie cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.

  • PeliFilip asistă Ministerul Finanţelor Publice în emisiunea de euroobligaţiuni în valoare de 1 miliard de euro

    „Noua emisiune de euroobligaţiuni reflectă credibilitatea de care se bucură în acest moment pe plan extern România şi confirmă încrederea mediilor investiţionale în fundamentele economiei româneşti. Ne face plăcere să ne implicăm în proiecte de o asemenea anvergură alături de Ministerul Finanţelor Publice”, a declarat Alexandru Bîrsan, partener PeliFilip.

    Oferta a atras investitori locali, dar şi internaţionali, atât din Europa şi SUA, fiind suprasubscrisă de mai mult de două ori.

    Echipa PeliFilip care a asistat Ministerul Finanţelor Publice în acest proiect a fost coordonată de Alexandru Bîrsan, partener PeliFilip, alături de Ana Andreiana şi Monica Stătescu, avocaţi seniori şi le-a inclus pe Andreea Banică şi Ana-Maria Ghineţ, avocaţi colaboratori.PeliFilip are una dintre cele mai dinamice practici de Finanţări şi Pieţe de Capital din România. Echipa de avocaţi include specialişti cu un palmares bogat dobândit în cadrul unor tranzacţii complexe desfăşurate atât pe plan intern, cât şi internaţional.

    PeliFilip este una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii PeliFilip au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii

  • Cum arată CASCADA Bigăr după ce a fost redeschisă după o investiţie masivă. A fost declarată cea mai FRUMOASĂ din lume – FOTO

    Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la aproximativ 140.000 de euro, bani alocaţi de către Coca-Cola în cadrul unui proiect ce a avut ca scop realizarea unor lucrări de amenajare eco-turistică a zonei cascadei Bigăr.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum arată CASCADA Bigăr după ce a fost redeschisă după o investiţie masivă. A fost declarată cea mai FRUMOASĂ din lume – FOTO

    Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la aproximativ 140.000 de euro, bani alocaţi de către Coca-Cola în cadrul unui proiect ce a avut ca scop realizarea unor lucrări de amenajare eco-turistică a zonei cascadei Bigăr.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum arată CASCADA Bigăr după ce a fost redeschisă după o investiţie masivă. A fost declarată cea mai FRUMOASĂ din lume – FOTO

    Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la aproximativ 140.000 de euro, bani alocaţi de către Coca-Cola în cadrul unui proiect ce a avut ca scop realizarea unor lucrări de amenajare eco-turistică a zonei cascadei Bigăr.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cel mai mare Parc Acvatic din România s-a redeschis astăzi!

    Încă de acum 5 ani, Divertiland Water Park şi-a perfecţionat continuu serviciile şi a ridicat standardele, devenind cel mai mare operator de pe piaţa de divertisment din România. Practic, a inaugurat un concept cu totul nou pentru români, reinventând total conceptul de divertisment în aer liber, informează curierulnational.ro

    Antonis Lourezos, General Manager: „Cu toţii ştim că nu e uşor să te menţii în top şi numai continua surprindere a clienţilor noştri cu noi şi noi atracţii, alături de menţinerea unui nivel înalt de calitate a serviciilor, ne-au asigurat un loc în inima lor.

    Absolut tot ce a prins la public în aceşti ani este menţinut în agenda estivală 2017, cum ar fi, de exemplu, ofertele speciale, Kids Tuesday, Saturday Sensations, şedinţele de fitness împreună cu World Class, Spuma Party, grill-ul autentic românesc şi multe altele.

    În plus, anul acesta vom lansa o serie de workshop-uri variate pentru copii, pe care îi aşteptăm pe 18 iunie şi la Divertiland Summer Fest – locul unde îşi pot afirma talentul. În plus, cea mai recentă investiţie – piscină de dimensiuni olimpice – va sta nu numai la dispoziţia profesioniştilor, ci şi a celor care se încumetă să se ia la întrecere cu ei”.

    Los Petitos este zona dedicată copiilor, cu tobogane şi piscine făcute special pentru vârstele şi înălţimile lor. Los Turbos este zona de maximă adrenalină, zona toboganelor înalte – atracţia „de bază” fără de care niciun parc acvatic nu ar exista.

    Arena del Sol aduce nisipul auriu mai aproape de Bucureşti, pe când La Plaja reprezintă zona în care se află piscina cu valuri – o copie fidelă a mişcării organice a oceanului.

  • EXCLUSIV: Aeroportul Băneasa se redeschide pentru pasagerii din Bucureşti. Când se va întâmpla asta

    Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

    „Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

    Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

    CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

    În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

    Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

    Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

    Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.

     

  • EXCLUSIV: Aeroportul Băneasa se redeschide pentru pasagerii din Bucureşti. Când se va întâmpla asta

    Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

    „Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

    Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

    CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

    În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

    Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

    Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

    Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.

     

  • Reacţia Casei Albe cu privire la existenţa unui plan al lui Donald Trump de a redeschide închisorile CIA

    “Nu este vorba de un document al Casei Albe”, a reacţionat Sean Spicer, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, după ce agenţia Associated Press a dezvăluit că preşedintele Donald Trump a elaborat un proiect de ordonanţă executivă care prevede revizuirea metodelor de interogare a suspecţilor de terorism şi posibila redeschidere a centrelor secrete pentru detenţie administrate de CIA în afara Statelor Unite.

    Însă trei oficiali de rang înalt au confirmat că în cadrul Casei Albe a circulat un proiect de document de acest gen începând din dimineaţa zilei de 24 ianuarie.

    Preşedintele Donald Trump a reiterat miercuri că tehnicile dure de interogare a teroriştilor i se par justificate, precizând însă, într-un interviu acordat ABC News, că va ţine cont de opiniile viitorului secretar al Apărării, James Mattis, şi noului director CIA, Mike Pompeo. “Mă voi baza pe Pompeo şi Mattis şi pe grupul meu. Dacă nu vor vrea să meargă în această direcţie, este în regulă. Dacă vor vrea, voi lucra în acel sens. Vreau să fac totul în limite legale. Dar cred oare că va funcţiona? Absolut, simt că va funcţiona”, a afirmat Donald Trump.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul pentru care membri ai trupei Eagles of Death Metal nu au fost lăsaţi să intre la concertul lui Sting de la Bataclan: “Au venit, i-am dat afară – sunt lucruri care nu pot fi iertate”

    Doi dintre membrii trupei americane Eagles of Death Metal, care a susţinut un concert în sala Bataclan din Paris când jihadiştii înarmaţi ai Statului Islamic au intrat în sala de spectacole ucigând 90 de oameni anul trecut, au primit interdicţie, sâmbătă, de a intra la concertul de redeschidere a sălii.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX