BusinessMagazin

Tag: realizare

  • Cluj: 7 primari au semnat acordul de asociere pentru realizarea metroului şi a trenului metropolitan

    Potrivit unei postări, joi, pe pagina de Facebook a primarului Emil Boc, proiectul are ca obiectiv asigurarea unor servicii de mobilitate de calitate ridicată pentru populaţia zonei metropolitane, precum şi un transport eficient înspre şi dinspre Cluj-Napoca.

    „Am semnat astăzi (joi – n.a.), împreună cu primarii comunelor Gilău, Floreşti, Baciu, Apahida, Jucu şi Bonţida acordul de asociere privind realizarea în parteneriat a studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, impact asupra mediului şi evaluarea strategică adecvată pentru trenul metropolitan şi metrou. Acest proiect de investiţii reprezintă un pas semnificativ pentru dezvoltarea socio-economică a zonei metropolitane Cluj-Napoca şi are ca obiectiv asigurarea unor servicii de mobilitate de calitate ridicată pentru populaţia zonei metropolitane, precum şi un transport eficient înspre şi dinspre Cluj-Napoca”, a arătat Boc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Speranţă din cenuşă

    Acesta a ales oraşul Paradise, mistuit de incendii în noiembrie, după ce a văzut imagini pe Facebook cu ce mai rămăsese din casa unui prieten din copilărie, căruia i-a cerut permisiunea să se ducă să picteze acolo.

    A realizat astfel un portret de femeie, intitulat „Beauty Among the Ashes”, scrie CNN, după care a trecut la pictat şi alte ruine, la rugămintea altor sinistraţi care-i văzuseră lucrarea online. 

  • Transelectrica a realizat anul trecut un profit net de trei ori mai mare decât cel din 2017

    Compania a realizat un profit de exploatare în creştere cu 54% faţă de anul 2017, pe fondul diminuarii cu 13% a costurilor totale operationale (inclusiv amortizarea) compensand scaderea cu 11% a veniturilor operationale.

    Veniturile totale operaţionale realizate în anul 2018 au înregistrat o scădere de 11% comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 2,71 miliarde lei faţă de 3,06 miliarde lei în anul 2017, datorată în principal de evoluţia pieţei de echilibrare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ia naştere un fond de investiţii?

    Povestea GapMinder a început să prindă contur încă din 2016, când Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie, au realizat că pot ajuta mai mult ecosistemul local de start-up-uri decât din postura de angel investors, piaţa din România având nevoie de un fond de investiţii care să aibă impact la scară mai largă.

    „Am realizat că ne trebuie o dimensiune mult mai mare decât cea a unor angel investors pentru a putea ajunge la proiectele pe care ni le doream foarte tare şi unde expertiza noastră putea fi folosită la maximum. În decembrie 2016, a apărut un apel de proiecte lansat de EIF (European Investment Found – n. red.) şi atunci am format o echipă mai largă cu care să putem acoperi bine toate etapele din managmentul unui fond de dimensiune medie, sub 50 de milioane de euro, care include şi un bucket de accelerare. De la «deal sourcing» până la managementul portofoliului, runde de tip follow-on şi exituri şi, bineînţeles, operarea fondului”, a explicat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Capital.

    Pentru a forma echipa necesară, cei doi s-au orientat către specialişti cu experienţă cu care lucraseră în trecut, cooptându-i astfel pe Alexandru Ruff, Cristi Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor.

    „Cu Alexandru Ruff şi Cristi Dascălu lucrasem în trecut în acceleratoarele RICAP şi Sprintpoint. Cu Inti Paolucci ne cunoşteam din INSEAD Alumni Association şi ne intersectasem în proiecte de M&A. Cu Cosmin Ochişor ne cunoşteam bine din lumea start-up-urilor, el având un rol în T-Venture ce acoperea CEE, inclusiv România”, a punctat el.

    Astfel, Dan Mihăescu şi Sergiu Roşca au format echipa şi au răspuns la apel în februarie 2017, reuşind să atragă prima strângere de fonduri, în valoare totală de 26 milioane euro, în decembrie 2017. Suma a fost obţinută în mare parte prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, în regim de cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar şi de la investitori privaţi. Fondul GapMinder este înregistrat de la finalul lunii decembrie în Olanda – GapMinder Venture Partners BV, în România entitatea juridică înregistrată fiind GapMinder Investor Advisors SRL, din acţionariatul acesteia făcând parte toţi cei şase membri ai echipei – Sergiu Roşca şi Dan Mihăescu cu o participaţie de 29% fiecare, Alexandru Ruff cu 20%, iar Cristian Dascălu, Inti Paolucci şi Cosmin Ochişor cu câte 7%.

    Principalele provocări cu care s-au confruntat cei şase parteneri ai fondului GapMinder au fost definirea strategiei, iar apoi atragerea de investitori.

    „Cel mai mult timp l-am alocat pentru definirea strategiei de investiţii, stabilirea a ceea ce NU vrem să facem, şi apoi pentru validarea acesteia prin construirea şi analiza unui număr semnificativ de proiecte. A doua provocare a fost să atragem investitori într-o clasă de capital de risc şi într-un fond cu focus principal pe o zonă geografică ce nu este uşor de digerat de către investitorii din afara României”, a explicat Dan Mihăescu.

    Până acum, în decurs de un an, fondul GapMinder a finanţat cinci start-up-uri locale – SmartDreamers, Fintech OS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – cu 4 milioane de euro în total, după ce a scanat 100 de companii. La această sumă se adaugă şi o investiţie agregată de 700.000 euro, realizată pentru 18 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator.

    „Ecosistemul local este la început încă. Noi am scanat anul trecut aproximativ 100 de start-up-uri care căutau finanţări de tip seed şi serie A, precum şi 320 start-up-uri care erau mai potrivite pentru finanţări de tip accelerare / pre-seed”, a subliniat el. 

    Fondul de investiţii susţine programul de accelerare Techcelerator, prin intermediul căruia a organizat până acum trei runde de finanţare pentru start-up-uri locale. Acceleratorul vizează companii aflate în faza Minimum Viable Product (MVP) din domenii precum fintech, securitate cibernetică, medtech, soluţii pentru transformare digitală, inclusiv aplicaţii din zonele blockchain, inteligenţă artificială (AI) sau machine learning (ML). Structura echipei, impactul pe piaţă, împreună cu tehnologia utilizată şi gradul de maturitate al produsului reprezintă alţi factori importanţi în procesul de evaluare.

     „Odată cu creşterea vizibilităţii Techcelerator, acceleratorul pe care noi îl susţinem, am observat că tot mai mulţi angel investors au devenit interesaţi să facă investiţii alături de noi. Astfel, sunt foarte mulţi angel investors, unii foarte vizibili, alţii mai puţin cunoscuţi, care vin către noi cu proiecte viabile şi care beneficiază nu numai de faptul că investiţiile sunt mai mari acolo unde intră şi ei, dar şi termenii în care se fac aceste investiţii sunt uniformi şi sunt termenii fondului”, a precizat Dan Mihăescu.

    În primul an de activitate, GapMinder a investit între 25.000 şi 150.000 de euro per companie în cele 18 start-up-uri selectate în cadrul Techcelerator anul trecut.

    „Cele aflate în faza de accelerare sunt companii mult mai tinere care învaţă şi ele foarte mult şi în paralel îşi definesc direcţia şi undeva după ce ajungem să investim în ele mai multe luni, chiar şi 150.000-200.000 de euro, dintre ei selectăm campionii în care vom investi cealaltă parte din fond, partea de seed şi serie A”, a punctat el, adăugând faptul că fondul de investiţii şi-a extins scopul şi către verticale sau industrii care pot avea succes regional, unele putând fi legate de fintech, iar altele de property tech.

    „Când îţi propui ceva şi eşti foarte concentrat, o să-i faci mult mai bine şi noi asta am vrut să facem cu trackurile din accelerare.” Un punct slab de anul trecut a fost însă nivelul scăzut de înţelegere a antreprenorilor din start-up-uri privind modul cum funcţionează relaţia cu un fond de investiţii cu capital de risc – venture capital (VC).

    „Aici sunt multe de îmbunătăţit în 2019. Este o componentă de educare şi formare a pieţei asupra căreia noi vom continua să ne concentrăm în acest an. În 2018 a trebuit să educăm foarte multe start-up-uri despre cum trebuie să interacţioneze cu un fond de investiţii, cum arată documentele care se semnează cu un fond şamd. Acum, în 2019, apar şi alte fonduri şi ele vor avea indirect acest efect – vor educa multe start-up-uri cum să-şi facă businessul mai bine, cum să interacţioneze cu un fond, cum arată documentele tipice de investiţii şi per ansamblu vom avea cu toţii o viaţă mai uşoară dacă lucrurile acestea sunt înţelese. Faptul că apar fonduri noi care sunt concentrate pe România este foarte bun pentru ecosistem.”

    Generaţia actuală de antreprenori din România începe să prindă curaj

    Mentalitatea din România, precum şi în general cea din Europa, este conservatoare în ceea ce priveşte antreprenoriatul, în condiţiile în care oamenii au dificultăţi în a-şi porni un business de teama eşecului, care la noi este penalizat, nefiind considerat o experienţă, o lecţie din care să extragă ce a fost bun şi ce a fost rău pentru a aplica la următoarea idee de afaceri.

    „Am descoperit că toată generaţia aceasta este într-o tranziţie culturală. Nu este niciun secret că în Europa eşecurile sunt penalizate, dar noi vedem acum o generaţie care începe să prindă curaj, şi acesta este în parte rolul nostru. Parte din rolul nostru este să le dăm curaj, să încerce lucruri mari. Pe unele dintre start-up-uri chiar le provocăm: dacă ei caută să obţină 500.000 de euro – şi aceasta este o discuţie reală – noi îi întrebăm: «Dacă ai primi acum 1,5 milioane de euro, ce ai face şi unde ai ajunge cu ei?». Îi provocăm permanent – noi trebuie să le dăm mult mai mult curaj”, a afirmat Dan Mihăescu, adăugând că acum rolul fondurilor de investiţii se schimbă la nivel global. „Rolul lor este de a le da curaj start-up-urilor, de a îi ajuta, de a a-ţi sufleca mânecile alături de ei şi de a identifica problemele pe care le au. Activitatea e mai puţin concentrată pe finanţare, pe structurarea financiară. Ca atare, rolul fondurilor se schimbă la nivel global, intervenind şi specializarea pe diferite domenii.”

    Fondatorul GapMinder este de părere că în următorii 2-3 ani toate fondurile care vor exista atunci pe piaţă vor avea un grad mai mare de specializare. „La noi este clar că ne uităm la proiecte care sunt deep tech, care au tehnologii precum inteligenţa artificială, machine learning, RPA, lucruri de acest tip. Şi care vor să scaleze din prima global. Dar celelalte fonduri care vor apărea este clar că nu vor putea să meargă exact pe aceleaşi drum, fiecare va încerca să se diferenţieze. Asta înseamnă că şi mai multe start-up-uri vor avea oportunităţi să fie finanţate.”

    Pe lângă educarea start-up-urilor în ceea ce înseamnă relaţia cu un fond de investiţii şi încurajarea lor, fondul de investiţii a trebuit să înveţe antreprenorii locali şi cum să interacţionize între ei şi să aibă încredere unii în alţii. „Oamenii aceia sunt parteneri într-o companie şi sunt într-o relaţie – ca într-o căsătorie de câţiva ani, după care venim şi noi. E o «relaţie» ciudată cu multe părţi implicate, unii vorbesc mai tare, unii vorbesc mai încet (…) . Am învăţat foarte mulţi oameni de genul acesta să interacţioneze între ei şi să se gândească bine ce vor să facă – dacă stai şi te gândeşti, noi le oferim celor în care investim o şansă enormă.”

    Totodată, partenerii GapMinder au fost surprinşi de faptul că mulţi dintre antreprenorii cu care au intrat în contact sunt mult mai maturi şi mai versaţi decât se aşteptau, precum şi de faptul că foarte mulţi lideri ai start-up-urilor sunt de sex feminin.

    „Dacă ne uităm la companiile în care noi am investit în accelerator, se observă că foarte multe au echipa de management formată din femei. Am fost surprinşi să vedem atâtea start-up-uri conduse de femei. Cultural se pare că noi, ca români, suntem foarte toleranţi.”

    Anul acesta, precum şi în 2020, fondul GapMinder are în plan să păstreze acelaşi ritm pentru realizarea investiţiilor şi să finanţeze suplimentar prin runde de tip follow-on companiile campioane care pot scala businessul în afara României.

    „În programul de accelerare probabil că anul acesta vom vedea din nou 300-400 de companii noi şi cred că vom ajunge în zona aceea de 8 milioane de euro finanţări în partea de seed, poate chiar mai mult, pentru că proiectele de succes evoluează foarte repede şi au nevoie de finanţare, au nevoie de acel «combustibil pentru rachete», ei au nevoie repede de combustibil şi consumă repede ca orice rachetă“.

    În prezent, partenerii GapMinder se află în discuţii cu investitori pentru a atrage capital nou, ţinta fiind ca la jumătatea anului volumul total al fondurilor să ajungă la 40 de milioane de euro. Cei şase parteneri au adus deja investitori noi în fond, suma iniţială de 26 de milioane de euro ajungând acum la aproape 35 de milioane de euro.

    Cine sunt cei doi fondatori care au pus bazele GapMinder?

    CV Dan Mihăescu

    Dan Mihăescu şi-a început cariera în domeniul telecom şi al consultanţei de business încă din 1995, când a fost senior project manager în cadrul Logic Telecom SA, iar ulterior, în perioada iulie 1997 – octombrie 1997, a fost consultant senior în telecom în cadrul INTRADOS International Management Group (companie de consultanţă care a participat în diverse programe USAID şi USTDA în România). Din ianuarie 1998 şi până în ianuarie 2002 a lucrat în cadrul GTS România, întâi pe poziţia de consultant senior pe dezvoltare de business, timp de un an, preluând apoi funcţia de country manager. Între februarie 2002 şi ianuarie 2003 a fost country manager pentru România în cadrul KpnQwest, după care s-a întors la GTS pe poziţia de CEO, pe care a ocupat-o până în noiembrie 2011. Din mai 2012 şi până în iulie 2015 el s-a ocupat de partea de M&A (mergers and acquisitions) în cadrul UPC România. Între timp, în noiembrie 2013, Dan Mihăescu a devenit lead şi cofondator pentru INSEAD Alumni Romania Start-up & Investment Club, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. După ce a plecat din cadrul UPC România, el s-a alăturat echipei Microsoft România pe poziţia de DX lead / director de tehnologie şi dezvoltare. Apoi în octombrie 2016 a pus bazele GapMinder Advisors alături de Sergiu Roşca, iar din decembrie 2017 este partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners.

    CV Sergiu Roşca

    În ianuarie 2002 a pus bazele propriei case de avocatură, Roşca Law Office, unde încă activează, iar în 2016 i s-a alăturat lui Dan Mihăescu în proiectul GapMinder, fiind managing partner în cadrul GapMinder Advisors şi apoi partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners din decembrie 2017 şi până în prezent. 

  • Vreţi să renunţaţi la muncă şi să plecaţi din ţară? Locurile din lume atât de ieftine încât nici nu trebuie să munceşti – VIDEO

    Publicaţia internaţională a publicat un clasament al celor mai frumoase şi mai ieftine locuri în care se poate trăi, potrivit World’s Best Place to Retire in 2019 (Cele mai bune locuri în care să te pensionezi, 2019). Editorii acestui studiu au realizat clasamentul bazându-se pe 13 categorii, incluzând costul vieţii, clima, sănătatea şi altele. Anul acesta, au inclus o nouă categorie: oportunităţile pe care le oferă aceste locuri.

    „Am adăugat această categorie fiindcă ştim că multe persoane sunt interesate să lucreze de la distanţă sau să înceapă să facă ceva nou la pensie”, spune Jennifer Stevens, care a condus realizarea studiului. „Aşadar, considerăm că puterea economiei, gradul de dezvoltare a tehnologiei de conectare la internet precum şi deschiderea autorităţilor locale faţă de micile afaceri au fost luate în calcul”, spune Stevens.

    Aşadar, care sunt primele 10 ţări din clasament?


    1. Panama: aici soarele străluceşte, se ajunge uşor, moneda folosită este dolarul american, îngrijirea medicală este de calitate şi la preţuri modeste, infrastructura este foarte bună – iar conectivitatea la internet este bună. Totodată, ţara vrea să îi atragă pe străini cu reduceri de taxe şi alte stimulente.Un cuplu poate să plănuiască un buget lunar cuprins între 1.765 de dolari şi 2.890 de dolari în Panama City şi mai puţin oriunde altundeva; o persoană singură ar putea ajunge la 20-30% din acest buget.

    2. Costa Rica: nu este de mirare că ţara cu mottoul naţional „Pura Vida” se plasează pe locul doi în acest clasament internaţional – aici viaţa se trăieşte mai ales în aer liber, iar oamenii pescuiesc, joacă golf, fac surf, drumeţii, scufundări şi practică yoga. Aici există şi o comunitate înfloritoare de expaţi, iar datorită stilului de viaţă sănătos, oamenii spun că pierd greutate fără să se străduiască.
    Costurile de viaţă lunare pentru o persoană sunt cuprinse aici între 1.585 de dolari şi 2.960 de dolari. Un cuplu poate să trăiască aici confortabil cu 2.500 de dolari pe lună (sau mai puţin). La un restaurant local poţi să te saturi cu 4-5 dolari, iar o menajeră poate să îţi asigure curăţenia lunară cu doar 50 de dolari.

     

    Vezi mai multe aici 

  • Teleportare pe piaţa serviciilor de curierat

    Piaţa serviciilor de curierat din România a crescut în ultimii ani cot la cot cu dezvoltarea comerţului electronic, însă pe măsură ce comenzile online au accelerat presiunea pe ultima verigă din acest lanţ – companiile care duc pachetele până la uşa clienţilor – soluţiile alternative încep să devină dintr-o nişă o tendinţă în industrie.

    Una dintre soluţiile noi care simplifică procesul de livrare este serviciul de tip click & collect, care permite achiziţia online a unui produs şi ridicarea acestuia din magazin, în cazul retailerilor prezenţi şi în offline, sau de la aşa-numitele pachetomate – dulapuri instalate în diferite locaţii precum centre comerciale, benzinării, parcări în care sunt plasate coletele cu comenzile online pentru a fi ridicate de clienţi la o oră convenabilă prin introducerea unui cod securizat.

    „Circa 90% din piaţa serviciilor de curierar din România este de tip door to door, iar în prezent una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă curierii este lipsa de personal pentru realizarea livrărilor. Pachetomatele reprezintă una dintre soluţiile care rezolvă această problemă, mai ales în perioadele de vârf de peste an, precum cea a sărbătorilor de iarnă, când livrările întârzie foarte mult”, a declarat Marek Różycki, managing partner în cadrul companiei de consultanţă în curierat Last Mile Experts. El a atras atenţia asupra faptului că retailerii online scapă din vedere importanţa serviciilor de livrare, punând accent mai multe pe experienţa digitală a clienţilor, în condiţiile în care doar în momentul livrării au practic o interacţiune „fizică“ cu aceştia, care îi poate determina să cumpere din nou de la acel magazin online sau să nu mai cumpere niciodată, în funcţie de experienţa avută.

    Conform unui studiu efectuat de Metapack, peste 60% din persoanele care fac cumpărături online spun că dacă au avut o experienţă bună în ceea ce priveşte livrarea, vor face în continuare comenzi de la acel magazin online. Totodată, este esenţial ca utilizatorii magazinelor online să aibă mai multe opţiuni pentru livrare, dat fiind că mulţi dintre ei renunţă să realizeze comanda pentru că nu regăsesc o metodă de livrare convenabilă. Astfel, în străinătate au apărut de mai mulţi ani serviciile de tip click & collect.

    „Cea mai grea parte din curierat este last mile-ul din depozit la client. În străinătate, magazinele au servicii de tip click & collect, click & reserve, pick-up in store şi return in store”, a punctat Cătălin Maftei, fondatorul şi CEO-ul companiei locale C Solution SRL, care administrează serviciile plationline.ro, livrarionline.ro şi Poşta Panduri.

    În prezent, în România serviciul de pick-up in store este oferită de câteva magazine online, precum emag.ro, altex.ro, farmaciatei.ro, elefant.ro, decathlon.ro şi myauchan.ro. În ceea ce priveşte serviciile de tip last mile, pe plan local acestea sunt furnizate de Cargus, FAN Courier, Cargus, GSL, DPD, PayPoint, care oferă puncte de tip pick-up/drop-off (PUDO) sau pachetomate exterioare.

    „Noi am fost la cele mai mari târguri dedicate serviciilor de curierat din Europa şi am vorbit cu cei mai mari jucători din industria de profil din ţările europene pentru a afla ce soluţii au ei pentru last mile. Aşa am venit cu soluţia de click & collect pentru piaţa din România”, a precizat el.

    Recent, Poşta Panduri a lansat trei servicii de tip click & collect dedicate pieţei locale de comerţ electronic: teleportarea (ridicarea în câteva ore a produselor achiziţionate online), pachetomate rezidenţiale (din scările de blocuri) şi staţiile poştale digitale Panduri, care integrează primul sistem autonom (digital), complet independent, de livrare automată în atmosferă controlată. Astfel, clienţii magazinelor online nu mai depind de programul curierilor, putând ridica oricând cumpărăturile făcute din locaţiile convenabile lor.

    „Oamenii apreciază aceste soluţii pentru că ei decid când se duc să-şi ridice comanda. Sunt maximum cinci zile în care se pot ridica produsele din pachetomate, însă acestea se ridică în cel mult o zi”, a menţionat Cătălin Maftei.

    Poşta Panduri şi-a construit o reţea proprie de pachetomate încă din 2016, acestea fiind practic nişte dulapuri metalice inteligente amplasate în zonele intens circulate, unde curierul vine şi lasă comanda, iar clientul o ridică atunci când poate. Celulele pachetomatelor sunt de patru dimensiuni – 15 cm, 20 cm, 30 cm şi 60 cm, astfel încât să poată încăpea produse de diferite mărimi. În plus, temperatura din interiorul acestora este controlată, astfel încât dacă aceasta creşte la peste 24, comercianţii care vând produse termosensibile sunt alertaţi automat de sistem.

    Pentru a folosi serviciul de ridicare de la pachetomat, în loc de cel clasic de livrare prin curier, clienţii magazinelor online trebuie să bifeze varianta livrării prin pachetomat atunci când fac achiziţia electronic, bineînţeles, dacă retailerul are încheiat un parteneriat cu Poşta Panduri. În total, compania colaborează cu peste 1.500 de comercianţi online, printre care se numără B&B Collection, QuickMobile, SensoDays, Ideall, CEL, Farmacia Tei, Bebe Tei, LibrariOnline.ro şi ArtSport.ro.

    În prezent, reţeaua Poşta Panduri cuprinde 70 de pachetomate cu peste 1.100 de celule amplasate în marile oraşe din ţară – Bucureşti (26), Braşov (5), Piteşti (4), Cluj (4), Constanţa (4), Timişoara (4), Galaţi (3), Sibiu (2), Satu Mare (2), Ilfov (2), Baia Mare (2), Iaşi (2), Arad (2) şi câte unul la Ploieşti, Sinaia, Brăila, Bacău, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, Târgu-Mureş şi Oradea.

    „Lunar, livrăm peste 5.500 de pachete. Pachetomatele noastre pot fi găsite, în 22 de localităţi, în locaţii de interes ca Pipera Plaza, Liberty Center, Plaza România, Carrefour Market, Cora, Auchan, WinMarkt. Unele pot fi accesate la orice oră, în timp ce altele, în funcţie de orarul centrelor comerciale.”

    Anul acesta compania vrea să dubleze reţeaua de pachetomate, odată cu noile servicii lansate, pachetomatele putând fi regăsite şi în alte locaţii, cum ar fi scările de bloc. Mai exact, pachetomatele rezidenţiale se montează în scările blocurilor şi permit atât primirea, cât şi expedierea (returul) coletelor, acestea având câte 16 sau 20 de celule (casete de depozitare) de diverse dimensiuni, în care curierii depun coletele comandate sau locatarii retururile. Pentru a avea un astfel de serviciu acasă, este nevoie ca asociaţia de proprietari/locatari să încheie contracte cu Poşta Panduri. Contractele se încheie pe durata a zece ani, primul an fiind gratuit. Din al doilea an, anual se va plăti o taxă anuală de 120 de euro, iar Poşta Panduri va asigura mentenanţa şi asigurarea pachetomatului. De asemenea, pachetomatele sunt deja instalate în diferite clădiri de birouri din Bucureşti.

    „Proximitatea este foarte importantă. Am instalat pachetomate în complexul de clădiri de birouri West Gate, unde lucrează 6.000 de oameni. Toate coletele sunt ridicate în ziua respectivă”, a subliniat el. 

    O altă metodă prin intermediul căreia clienţii magazinelor online îşi pot ridica comenzile o reprezintă staţiile poştale digitale Panduri. Acestea sunt formate dintr-un container special, cu aer condiţionat, în care sunt montate mai multe pachetomate interconectate în cloud şi un bancomat. Staţiile poştale vor fi plasate în parcările centrelor comerciale şi în ansamblurile rezidenţiale. Accesul în incintă se va face prin echipamente de acces control, iar zona va fi monitorizată video.

    Poşta Panduri a lansat şi un serviciu numit teleportare, care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a ridica în câteva ore produsele comandate şi plătite online prin serviciul plăţionline.ro de la pachetomatele din locaţia aleasă.

    „Pentru aceasta, punem la dispoziţia clienţilor noştri sute de celule în pachetomate, unde să aibă deja depozitate o parte din produsele scoase la vânzare prin campanii şi promoţii. Cumpărătorul va putea deschide celula cu codul unic de ridicare primit prin SMS pe telefon, după efectuarea plăţii online”, potrivit reprezentanţilor C Solution SRL. Compania urmează să lanseze în curând primele implementări ale serviciului de teleportare, realizate pentru librariaonline.ro şi bebetei.ro.

    Cum se utilizează însă pachetomatele? Sistemul este simplu de utilizat. Odată ajunşi la locaţia aleasă, clienţii se conectează la pachetomat prin intermediul aplicaţiei dedicate Poşta Panduri şi a tehnologiei Bluetooth, lockerul deschizându-se automat după ce identifică codul primit prin SMS de utilizatori atunci când au plasat comanda online.

    Compania C Solution SRL a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,35 milioane euro, iar pentru 2019 ţinteşte afaceri de peste 1,5 milioane de euro. Majoritatea businessului – 70% – este generată de platforma plationline.ro, primul procesator pentru tranzacţiile online din România. Investiţia pentru dezvoltarea şi implementarea serviciului PostaPanduri.ro se ridică la 425.000 euro, aferentă perioadei 2016-2018, şi va fi suplimentată anul acesta cu încă 300.000 euro pentru extinderea şi consolidarea reţelei.

    „Încă nu ne-am recuperat investiţia iniţială, care provine doar din fonduri proprii, însă am ajuns la pragul de rentabilitate”, a punctat Cătălin Maftei.
    Poşta Panduri nu este însă singurul jucător de pe piaţa locală care a instalat pachetomate în diferite locaţii din ţară, eMAG, cel mai mare magazin online de pe piaţa locală, lansând în noiembrie anul trecut în Bucureşti o reţea proprie de automate de livrare. Aceasta urma să ajungă la 100 de unităţi până la finalul anului trecut, iar din 2019 să fie extinsă la nivel naţional, fiind folosită în primă fază ca metodă de livrare a comenzilor de clienţii care şi-au achitat comenzile online cu cardul. Automatele de livrare eMAG sunt situate în spaţii unde să poată fi accesate 24 de ore din 24, respectiv în benzinării OMV Petrom. Spaţiile de depozitare din automate sunt suficient de mari încât să permită livrarea unui laptop sau a unui televizor mai mic.

    În viitor, potrivit lui Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, automatele de livrare vor putea fi utilizate şi pentru a prelua produsele care sunt returnate de clienţi şi vor integra totodată şi terminale de plată, astfel încât clienţii să poată achita comenzile direct acolo, cu cardul.

    „Noi nu vom introduce plata la pachetomate pentru că acest lucru ar distruge de fapt serviciul în sine. S-ar pierde mai mult timp pentru realizarea plăţii, creându-se cozi, ceea ce ar anihila din avantajele serviciului – simplitate şi rapiditate”, a punctat Cătălin Maftei, dând exemplu cazul Singaporelui, unde s-au scos terminalele de plată de la pachetomate după ce s-au creat cozi, iar oamenii începuseră să renunţe la serviciu.

    Serviciile de tip click & collect sunt soluţii care vor deveni tot mai folosite în următorii ani şi în România, în condiţiile în care deja pe pieţele din străinătate sunt utilizate cu recurenţă pentru simplificarea şi eficientizarea procesului de livrare către clienţi. 

    Cine este Marek Różycki?

    A absolvit Universitatea Birmingham (Marea Britanie) cu diplomă în Finanţe-Bănci.

    În 1990 s-a mutat în Polonia, unde a lucrat la DHL Polonia pe poziţia de controlor financiar.

    Apoi a lucrat la mai multe companii, precum Coopers & Lybrand, Kraft, Allied Domecq, Grand Metropolitan, MonSanto, Poşta din Suedia şi La Poste/DPD.

    A fost vicepreşedinte pe Europa în cadrul Amazon, responsabil cu setarea operaţiunilor logistice ale retailerului american în ţările europene.

    Are experienţă antreprenorială, înfiinţând Masterlink în Polonia, companie ce ulterior a fost cumpărătă de DPD şi este astăzi DPD Polonia, lider pe piaţa poloneză de curierat.

    În prezent este managing partner în cadrul companiei de consultanţă în domeniul logisticii Last Mile Experts.

    A fost consilier sau membru în board pentru mai multe companii de curierat din Europa, precum Pekaes SA, InPost, DPD (în mai multe ţări) şi Urgent Cargus.

  • Dincolo de filmul de la ora 20

    În anii de glorie ai televiziunii, dincolo de componenta informaţională care a venit prin emisiuni de ştiri, familiile se strângeau la sfârşitul zilei în faţa televizorului şi urmăreau filmul de la ora 20.00, indiferent de canalul pe care îl alegeau şi indiferent dacă mai văzuseră de două ori acel film.

    Mai târziu, când internetul a început să apară „din două-n două case”, oricine avea un vecin care descărca filme de pe internet şi le împărţea cu toată lumea. Când internetul a ajuns chiar în fiecare casă, pirateria a devenit un obicei al multora dintre utilizatorii de peste tot, care au început să renunţe la televizor sau să îl lase doar „în fundal”.

    Astăzi, printre reglementări, în drumul spre normalitate, s-a creat o nouă nişă pentru creatorii de conţinut, una care nu avea loc însă nici pe TV, nici pe platformele oferite deja de abisul internetului, încât un conţinut de calitate, oferit printr-o imagine de calitate, nu e un lucru pe care un consumator să-l poată primi gratis.

    Sumele pentru realizarea unui film sau serial sunt de ordinul zecilor şi sutelor de milioane de dolari, iar câştigurile din box-office nu mai sunt atât de substanţiale cum erau odată.

    Astfel, serviciile de streaming precum Netflix şi-au făcut loc în piaţă, iar pe măsură ce internetul a devenit mai rapid, şi declinul televiziunii tradiţionale şi-a grăbit marşul. Din ce în ce mai mulţi consumatori renunţă acum în totalitate la cablu în favoarea serviciilor alternative de streaming – care produc din ce în ce mai mult conţinut pe gustul clienţilor.

    Giganţii din industria telecom nu sunt orbi în faţa ameninţării. Ei încearcă să ia cu asalt şi această piaţă, însă cu rezultate mixte, de la serviciul Xfinity Stream TV lansat de Comcast şi până la aplicaţia Watchable lansată de Verizon.

    Cu toate acestea, peisajul mediatic internaţional se schimbă rapid, iar mulţi dintre cei care concurau pentru ochii aţintiţi spre televizoare au ajuns să formeze acum un singur jucător. De exemplu, AT&T a cumpărat Warner Media şi toate proprietăţile acesteia, inclusiv CNN, Crunchyroll, CW, DC Comics, HBO, şi o participaţie de 10% în serviciul de streaming Hulu.

    Disney a cumpărat recent 21st Century Fox şi a anunţat că va lansa propria platformă de servicii video de streaming, Disney+. Întreaga industrie merge către o consolidare, ceea ce ar putea însemna o lovitură şi pentru generaţia actuală de platforme de streaming pe bază de subscripţie, precum CBS All Access, Showtime şi Starz.

    Succesul fiecărui serviciu de streaming video este dependent de libăria de conţinut. Acesta este motiul pentru care unii jucători investesc masiv în conţinut original de calitate. Spre exemplu, Stranger Things realizat de Netflix, The Marvelous Mrs. Maisel făcut de Amazon sau Handmaid’s Tale realizat de Hulu – toate sunt show-uri câştigătoare de premii Emmy, potrivit PCMag. 

    Netflix

    Netflix este temerarul streamingului. Platforma conţine o colecţie impresionantă de conţinut din toate epocile şi lansează conţinut nou în fiecare lună. Mai mult, compania are o librărie impresionantă de conţinut original, mai mult decât orice altă platformă prezentă pe piaţă. Printre titlurile celebre de pe Netflix se numără Altered Carbon, Black Mirror, BoJack Horseman, Chilling Adventures of Sabrina, The Crown, Lost in Space, Mindhunters, Narcos, Orange is the New Black, Santa Clarita Diet şi Stranger Things.

    Netflix produce de asemenea şi filme originale, precum Bright şi Cloverfield: Paradox. Compania a anunţat că va cheltui 7 miliarde de dolari pe conţinut doar anul acesta, ceea ce înseamnă că Netflix îşi păstrează ritmul torenţial de lansări.

    Platforma a crescut recent preţurile de subscripţie. În America, preţurile sunt cuprinse între 8,99 dolari şi 15,99  dolari pe lună, cel din urmă permiţând accesul mai multor device-uri în acelaşi timp la un singur cont şi acces la calitate 4K.

    Hulu

    Hulu oferă cea mai bună soluţie all-in-one pentru cei care renunţă la televizunea clasică. Pe lângă conţinut original de calitate, o arhivă plină de titluri mai vechi şi o selecţie de filme şi seriale anime, Hulu oferă şi o opţiune de Live TV cu mai multe canale. Cu toate acestea, Hulu a rămas puţin în urma competitorilor din cauza unei selecţii mai reduse de conţinut HD şi 4K. Mai mult, utilizatorii de Hulu nu pot descărca filme pentru a le vizualiza online.

    Cu toate acestea, faţă de Netflix şi Amazon, care primesc conţinut nou de pe TV la o lună sau chiar un an după debut, Hulu primeşte mare parte din content imediat, datorită unor legături de business cu mai multe studiouri de la Hollywood.

    Hulu oferea la un moment dat o versiune gratuită, bazată exclusiv pe venituri din reclame, însă acum aceasta nu mai există. Preţurile pe platformă variază între 7,99 şi 30 de dolari pe lună, în funcţie de pachetul ales.

    Sling

    Sling TV este probabil cea mai apropiată experienţă de televiziunea tradiţională pe care o poţi găsi în mediul online. Pentru 25 de dolari pe lună, în America, Sling TV oferă acces live la canale clasice precum CNN, AMC, TBS, TNT şi altele.

    Preţurile variază între 25 şi 40 de dolari în funcţie de pachetul ales, însă succesul acestuia lasă de dorit deoarece nu oferă conţinut original, ci este doar o alternativă a televiziunii clasice, care vine cu acelaşi conţinut dar structurat on-demand.

    Sling oferă şi pachete suplimentare pentru 5 dolari pe lună, precum pachetul Comedy, care aduce posturile MTV, Spike şi Logo, sau pachetul Kids, care aduce canalele Teen Nick şi Disney Junior.

    Amazon Prime Video

    Amazon oferă acces la conţinuturile video în două moduri: abonament la Amazon Video sau abonament la Amazon Prime. Un abonament la Amazon Video costă 8,99 dolari pe lună şi oferă acces doar la librăria de conţinut. Un cont pe Amazon Prime, care include şi conţinut Prime Video şi multe avantaje pe platforma de shopping a gigantului american, costă 12,99 dolari pe an. În ultimii ani, Amazon a încercat să lanseze o serie de titluri originale, precum Bosch, Catastrophe, Electric Dreams, Homecoming, The Man in the High Castle, The Marvelous Mrs. Maisel, One Mississippi, Patriot, Red Oaks, Sneaky Pete, The Grand Tour, The Tick şi Transparent.

    Multe dintre aceste seriale au avut success printre utilizatori şi chiar au luptat de la egal la egal cu oferta Netflix. Prime Video difuzează de asemenea şi emisiuni de top realizate de alte reţele, precum HBO, fără costuri adiţionale pentru utilizatori.

    DirecTV Now

    Serviciile DirecTV Now oferă zeci de canale de televiziune live fără ca utilizatorul să aibă nevoie de antenă de satelit sau de cablu. Serviciul oferă o calitate bună a imaginii şi mai multe opţiuni de conectivitate, iar abonamentele pleacă de la 40 de dolari pe lună. Doar pentru a înţelege modelul de business, cele patru oferte ale DirecTV Now sunt: Live a Little – peste 60 de canale TV cu 40 de dolari pe lună, Just Right – 55 de dolari pe lună, peste 80 de canale, Go Big – 65 de dolari pe lună, peste 100 de canale TV printre care şi BBC World News, Discovery Family şi Universal Kids, şi Gotta Have It – peste 120 de canale.

    FuboTV

    FuboTV este o opţiune foarte bună pentru fanii sporturilor. Serviciul oferă conţinut sportiv live, disponibil pe orice tip de device.

    Abonamentele costă 44,99 dolari pe lună şi garantează accesul la 75 de canale de televiziune, precum NBA TV, CBS, NBC, NFL Network, beIN şi Univision.
    Mai mult, fubo oferă şi alte canale, nu doar sportive, precum National Geographic, FX, The Food Network, AMC, BBC America, Syfy şi CNBC.

    Disponibil momentan doar în America, fuboTV începe să lanseze şi abonamente pentru pieţe internaţionale, precum fubo Latino pentru 17,99 dolari pe lună şi fubo Portugues pentru 19,99 dolari pe lună. Mai mult, orice plan de bază poate fi îmbunătăţit cu conţinut extra, într-un pachet de 49,99 dolari pe lună. 

    YouTube TV

    Platforma oferă o selecţie de canale de ştiri şi evenimente sportive, dar are şi opţiuni populare de entertainment. Printre reţelele valabile se numără ABC, AMC, CBS, CNN, ESPN, FX şi NBC. Preţul unui abonament este de 40 dolari pe lună.

    Conştienţi că paleta lor ar putea să nu acopere toate nevoile, cei de la YouTube TV permit şi extinderea abonamentului cu alte pachete, precum  NBA League Pass, Showtime şi Starz.

    YouTube TV oferă şi o capacitate nelimitată de cloud, care permite utilizatorilor să îşi păstreze show-urile înregistrate timp de nouă luni şi să îşi transmită conţinutul oriunde în SUA. Un cont de YouTube TV suportă şase utilizatori simultan.

    CBS All Access

    Deşi un abonament pentru un singur serviciu pare o decizie limitată, CBS are show-uri populare, de la The Good Fight şi Star Trek până la Thursday Night Football, de la 6 dolari pe lună.

    Pentru 6 dolari utilizatorii au acces la 8.500 de episoade şi seriale populare, precum The Twilight Zone, Taxi şi Star Trek.

    Abonamentul clasic include şi reclame, dar aceştia oferă şi un program denumit CBS All Access Commercial Free pentru 10 dolari pe lună.

    HBO Now

    HBO Now livrează un catalog impresionant de conţinut original, de la Westworld şi Game of Thrones până la Curb Your Enthusiasm, Deadwood, Girls, The Sopranos, Sex and the City, Six Feet Under şi The Wire. Preţul unui abonament pleacă de la 15 dolari pe lună.

    Pe lângă acest conţinut, serviciul on-demand al HBO include şi o colecţie populare de filme din mai multe genuri, de la acţiune, comedie, drama, horror, romance şi până la suspans.

    Cu toate acestea, HBO Now are nevoie de multe ori şi de o completare cu un serviciu care oferă şi televiziune live, de aceea majoritatea platformelor de streaming au negociat cu HBO pentru a oferi HBO Now drept un pachet suplimentar la abonamentele lor. 

  • 35 de români au dezvoltat o soluţie folosită de sute de mii de persoane din toată lumea

    Adobe România a dezvoltat o soluţie cross-platform pentru crearea colaborativă de design şi prototipuri pentru site-uri web şi aplicaţii mobile. Inovaţia software îi ajută pe designeri să realizeze mai uşor prototipuri interactive pe diverse platforme şi dispozitive (Windows, Mac, iOS, Android), atât pentru site-uri web, cât şi pentru aplicaţii mobile. Produsul a fost  dezvoltat de Adobe România, care este cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare al Adobe Systems din Europa, ce se bazează pe excelenţă în cercetare şi dezvoltarea de produse pentru servicii de tip cloud, web, mobile sau aplicaţii desktop.

    Elementul de noutate:

    Adobe XD este o soluţie integrată cu produsele folosite de web designeri, precum Photoshop, Illustrator sau After Effects, devenind astfel prima soluţie de tip one stop pentru prototiparea şi designul site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile. Este prima aplicaţie dezvoltată de Adobe direct pentru Platforma Universală Windows (Windows 10), deschizând calea pentru viitoarele dispozitive ce se bazează pe Windows 10. În prezent, Adobe XD este una din cele mai complexe aplicaţii native Windows 10 / UWP din lume.

    Descrierea inovaţiei:
    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Adobe XD este o soluţie vectorială inovativă ce combină designul, realizarea de prototipuri şi colaborarea într-o singură aplicaţie. A fost creată de designeri, pentru designeri, este rapidă şi uşor de folosit, iar procesul de dezvoltare s-a realizat ţinând cont de feedbackul imediat primit din partea clienţilor, potrivit reprezentanţilor companiei.
    Echipa Adobe XD România este formată din aproximativ 35 de persoane, ingineri software, manageri de produs şi designeri UX. Membrii echipei au lucrat anterior la dezvoltarea altor produse Adobe folosite global, precum Business Catalyst sau Adobe Experience Manager (AEM), şi au avut contribuţii importante la fundamentele (open source) ale browserelor Web, în special Chrome şi Safari. Potrivit reprezentanţilor companiei, Adobe România este cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare al Adobe Systems din Europa, ce se bazează pe excelenţă în cercetare şi dezvoltarea de produse pentru servicii de tip cloud, web, mobile sau aplicaţii desktop. În ultimii ani, Adobe România a investit în dezvoltarea şi organizarea de servicii cloud la scară largă, utilizând tehnologii big data, cloud propriu sau clouduri publice (ex. AWS, Azure).

    Efectele inovaţiei:
    Adobe XD a înregistrat în total peste 1,5 milioane de descărcări, 1 milion dintre acestea fiind pe Mac, iar restul pe Windows. O mare parte a utilizatorilor folosesc produsul în mod recurent, în fiecare lună. Printre aceştia se numără companii (Microsoft, HP, Deloitte Digital, Nintendo, CGI, Capgemini, New York Post, The Home Depot, Airbus, Tata Consultancy, Equinox), agenţii de design şi publicitate (Telepathy, Hugo & Marie, Perficient Digital, Havas), start-up-uri (Boosted Boards, Poshmark). Datorită complexităţii designului, a prototipurilor şi a funcţionalităţilor sale, combinate cu produse integrate ale Adobe Creative Cloud – Photoshop, Illustrator sau After Effects – Adobe XD atacă piaţa de screen design şi câştigă teren. 

    Proiectul Adobe XD a fost inclus în ediţia specială a Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din România, 2018”.

  • Firma care permite oamenilor să îşi facă propriul parfum

    O firmă londoneză aflată la început de drum, Ostens, vine cu altă soluţie, scrie Financial Times, şi anume să le vândă oamenilor nu parfumul în sine, ci materiile prime din care acesta este realizat. Oferind la vânzare publicului ingrediente olfactive separat, cum ar fi uleiurile de paciuli, iasomie, cedru, trandafir ori o moleculă artificială numită cashmeran velvet,  pe care acesta le poate combina ca să obţină mirosul dorit, Ostens speră să educe „nasul” cumpărătorilor şi să-i facă pe aceştia să aibă încredere în propriile lor gusturi. 

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.