BusinessMagazin

Tag: real estate

  • Real Estate. Piaţa rezidenţială în 2024: între optimism şi prudenţă

    Anul 2024 a fost unul complex pentru piaţa imobiliară din România, marcat de contraste puternice şi evoluţii impre-vizibile. Cum a modelat cocktailul de dobânzi ridicate, dinamica atipică a pieţei muncii şi factorii globali piaţa re-zidenţială?

    Piaţa a fost una cu două jumătăţi,” a explicat Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Col-liers România, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia, referindu-se la evoluţia atipică a pieţei rezidenţiale din ultimele luni. „În prima parte a anului 2024, am avut mai mult optimism, dar pe măsură ce lunile au trecut, ne-am confruntat cu realitatea unei economii globale nesigure şi a dobânzilor care nu au scăzut aşa cum ne-am fi dorit. Conceptul de high for longer – dobânzi ridicate pe termen lung – a rămas prezent pe tot par-cursul anului, afectând atât revenirea economică, cât şi sectorul rezidenţial. Această incertitudine economică a dus la o prudenţă sporită în rândul cumpărătorilor, care au devenit mai atenţi şi mai reticenţi în a lua decizii rapide”, a observat el. Continuând să explice influenţele externe, Blăniţă a subliniat că economia globală a avut un efect profund asupra pieţei locale: „Mediul global a influenţat puternic economia românească. Partenerii noştri comer-ciali, precum Germania, se află într-o perioadă dificilă de un an şi jumătate, ceea ce a impactat direct exporturile noastre. La acestea se adaugă şi inflaţia persistentă din România, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Euro-peană, care a împiedicat Banca Naţională să reducă dobânzile. În acest context, vedem cum prudenţa băncii cen-trale a reverberat pe piaţa rezidenţială, unde oamenii sunt mult mai atenţi la deciziile financiare.” De asemenea, specialistul de la Colliers a explicat cum aceste condiţii economice au afectat comportamentul cumpărătorilor: „Dobânzile nu au scăzut aşa cum ne-am aşteptat, iar acest lucru a avut un impact direct asupra procesului de cumpărare. Oamenii au devenit mai precauţi, iar deciziile de a închiria sau cumpăra o locuinţă durează mai mult decât acum câţiva ani. Dacă înainte o decizie putea fi luată într-un interval de câteva săptămâni, acum poate dura câteva luni. Chiar dacă piaţa rezidenţială continuă să fie activă în ceea ce priveşte cererile, vizitele şi discuţiile, rit-mul deciziilor s-a schimbat considerabil. Oamenii se uită din ce în ce mai mult la alternative, la bugete şi la posibil-ităţi. Deciziile de închiriere sau de cumpărare nu se mai iau la fel de repede ca acum doi-trei ani, iar timpul necesar pentru a analiza o decizie s-a prelungit,” a explicat Blăniţă. El a confirmat că piaţa rămâne activă, dar este influ-enţată de incertitudinea economică. „Se întâmplă tranzacţii, dar nu la fel de multe ca acum doi ani. Totuşi, piaţa nu este blocată; oamenii sunt activi în căutări şi discuţii, doar că impredictibilitatea economică îi face să fie mai pre-cauţi şi să analizeze mai îndelungat fiecare detaliu înainte de a se angaja într-o tranzacţie,” a adăugat el. Acest cli-mat de prudenţă nu este specific doar pieţei rezidenţiale, ci se extinde şi la alte tipuri de active imobiliare, unde in-vestitorii aşteaptă să vadă mai multe „piese din puzzle” pentru a înţelege pe deplin contextul înainte de a lua decizii de investiţie. Astfel, deşi piaţa nu este blocată, ritmul deciziilor este încetinit de multiplele incertitudini economice.

    Privind spre 2025, Gabriel Blăniţă a vorbit şi despre provocările specifice începuturilor de an. Cu doar o lună şi jumătate rămasă până la finalul anului 2024, piaţa imobiliară din România se confruntă cu o atmosferă de incerti-tudine fiscală care încetineşte dinamismul investiţional. Un sentiment de prudenţă se simte printre cumpărători şi investitori, care amână deciziile majore în aşteptarea clarificărilor legate de eventualele modificări ale taxelor. „În acest an mai avem cam o lună şi jumătate până la final şi încă nu ştim dacă sau cum se vor modifica taxele, ceea ce creează şi mai multă impredictibilitate,” a mai observat Gabriel Blăniţă.  „Oamenii nu pot lua o decizie atât timp cât nu ştiu cum va arăta orizontul.” Această incertitudine împiedică piaţa imobiliară să fie la fel de dinamică precum ar putea fi în condiţii de claritate fiscală, determinând o încetinire a ritmului tranzacţiilor. Expectativele pentru anul viitor sunt departe de a aduce un climat de stabilitate, iar creşterea taxelor pare tot mai probabilă. „Aşteptările sunt pentru creştere de taxe, chiar de la 1 ianuarie,” a explicat Blăniţă, menţionând că aceste majorări ar putea pune o presiune semnificativă pe bugete şi, implicit, pe numărul de tranzacţii. Dacă acest scenariu se concretizează, 2025 ar putea începe într-un mod similar cu anii precedenţi, cu o activitate redusă pe piaţa imobiliară în primele luni, urmând o posibilă revenire abia în a doua jumătate a anului. În ciuda acestor provocări, există şi veşti pozitive. „Chi-ar dacă creşterea economică a încetinit faţă de ceea ce previzionam la începutul anului – de la o prognoză iniţială de 3% la aproximativ 1,5-2% – această cifră rămâne una bună,” a remarcat Blăniţă. Economia României continuă să genereze locuri de muncă, iar o piaţă a muncii robustă contribuie la un fundament economic relativ solid. „O creştere economică, chiar dacă mai mică, dar pozitivă, va crea premisele unei evoluţii bune pe termen mediu,” a adăugat el.
    Un alt factor cheie în dinamica pieţei rezidenţiale este piaţa muncii. „Piaţa imobiliară este strâns legată de ce se întâmplă pe piaţa muncii,” a explicat Blăniţă. „Pentru majoritatea oamenilor, salariul este cel mai important factor atunci când se gândesc să achiziţioneze o locuinţă. Cu toate acestea, în ultimele luni, am observat o schimbare importantă.  De exemplu, sectorul construcţiilor a continuat să creeze locuri de muncă, în special în infrastructură, însă sectorul IT nu a mai performat la fel de bine. Vedem cum piaţa muncii, care înainte era foarte dezechilibrată în favoarea angajatului, începe să se echilibreze, iar acest lucru pune presiune pe creşterea salariilor.” Blăniţă a subliniat, de asemenea, impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei muncii: „Creşterea productivităţii prin utiliz-area AI aduce o altă dinamică pe piaţa muncii. Cineva care foloseşte eficient tehnologia poate fi mai productiv, ceea ce duce la presiuni asupra salariilor, în special în domeniile de white-collar jobs. Însă această productivitate sporită vine la pachet cu o ajustare a valorii muncii, iar pe termen lung, vom vedea o recalibrare a pieţei.”

    Deşi numărul tranzacţiilor imobiliare a încetinit, preţurile continuă să fie reziliente: „Preţurile au continuat să creas-că, deşi nu la nivelul inflaţiei. În oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, vedem o creştere între 5 şi 10%,” a declarat Blăniţă. „Această rezistenţă a preţurilor este susţinută de o cerere puternică, chiar dacă tran-zacţiile sunt mai lente. Clujul, de exemplu, a depăşit de mult timp Bucureştiul în privinţa preţurilor, şi asta pentru că cererea este extrem de mare, iar oferta este limitată. Asta face ca preţurile să rămână ridicate, chiar şi în contextul unei economii mai prudente.” Referindu-se la diferenţele dintre zonele din Bucureşti, Blăniţă a explicat: „În nordul Bucureştiului, preţurile sunt semnificativ mai mari decât în sud, şi acest lucru se datorează unei cereri mai mari şi proiectelor imobiliare de calitate mai înaltă. Nordul capitalei rămâne preferat pentru accesul la centrele de afaceri, şcoli private şi infrastructura modernă, ceea ce face ca investiţiile imobiliare să fie mai atractive aici.” În ceea ce priveşte creditarea, Blăniţă a oferit o perspectivă detaliată: „Dobânzile ridicate sunt influenţate direct de inflaţie şi de riscul de ţară. România are un deficit bugetar ridicat, iar acest lucru nu se corectează peste noapte. De aceea, costurile de finanţare rămân mari. În Polonia sau Cehia, riscul de ţară este mai mic, deci şi dobânzile sunt mai mici. În România, deficitul bugetar continuă să pună presiune pe finanţare, făcând creditarea imobiliară mai scumpă şi inaccesibilă pentru o parte importantă a populaţiei.” Ce urmează? „Piaţa imobiliară rămâne dinamică şi se adaptează continuu la contextul macroeconomic. Vedem prudenţă din partea cumpărătorilor, dar şi o rezilienţă a preţurilor în oraşele mari. Pe termen mediu, presiunea asupra preţurilor va continua, mai ales dacă oferta de locui-nţe noi rămâne scăzută.”    

    Carte de vizită

    Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services, Colliers România:

    1. Şi-a început cariera la Colliers International România în 2010, în calitate de evaluator imobiliar. Pe parcursul acestei perioade, a fost implicat în evaluarea unor portofolii ipotecare mari, specializându-se ulterior în evaluarea apartamentelor, caselor cu teren şi a terenurilor;

    2. Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Econom-ice din Bucureşti, unde a obţinut o diplomă de licenţă în Finanţe în 2011. De asemenea, deţine un master în Man-agement Bancar, finalizat în 2013.

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Gabriel Blăniţă:

    1 . Cum a evoluat piaţa rezidenţială în 2024?

    Piaţa a fost una cu două jumătăţi. Dacă ne raportăm la întregul an 2024, vedem că a reflectat ceea ce s-a întâmplat în economie. La începutul anului era mai mult optimism, dar dobânzile nu au scăzut aşa cum ne aşteptam. Con-ceptul de ‘high for longer’ – dobânzi ridicate pe termen mai lung – a afectat atât revenirea economică, cât şi piaţa rezidenţială, care este strâns legată de piaţa muncii. În a doua parte a anului, pe măsură ce creşterea economică a încetinit, numărul tranzacţiilor a scăzut, deşi per total, numărul de tranzacţii pe primele 10 luni este cu circa 10% mai mare faţă de anul trecut, chiar dacă sub recordurile de acum doi ani.

    2. Care sunt cauzele principale ale încetinirii tranzacţiilor?

    Mediul global are o influenţă majoră asupra economiei, iar anul acesta a fost marcat de multe incertitudini, inclusiv alegeri importante în diverse ţări. Situaţia economică a partenerilor comerciali ai României, cum ar fi Germania, care trece printr-o perioadă dificilă de un an şi jumătate, afectează exporturile. În plus, inflaţia din România este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce a frânat scăderea dobânzilor. Prudenţa Băncii Naţionale se vede şi în piaţa rezidenţială, unde oamenii sunt mai atenţi la deciziile de investiţii, iar procesul de a închiria sau cumpăra o locuinţă durează mai mult decât acum câţiva ani.

    3. De ce sunt dobânzile la credite mai ridicate la noi decât în alte ţări din Europa?

    Inflaţia joacă un rol important. Dobânzile mari înseamnă că mulţi oameni nu îşi permit să cumpere cu credit, pentru că riscul de ţară este mare. România are un deficit bugetar ridicat, iar echilibrarea acestuia va dura ani. În Polonia sau Cehia, riscul de ţară este mai mic, aşa că şi dobânzile sunt mai mici. Deficitul bugetar de la noi pune presiune pe finanţare şi face creditarea mai scumpă.

  • Real Estate. Centrul comercial = centrul vieţii urbane?

    Românii sunt tot mai dispuşi să petreacă timp în malluri, transformând aceste destinaţii în puncte centrale ale vieţii urbane. NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est, se adaptează acestui trend, investind constant în proiecte inovatoare şi experienţe atractive pentru consumatori.

    Dacă înainte mallurile erau văzute mai mult ca destinaţii de necesitate, acum oamenii vin aici pentru experienţe. Merg la mall să vadă un film, să facă shopping, să participe la evenimente sau pur şi simplu pentru a petrece timp într-un loc plăcut. Partea de nevoie dispare treptat din motivele pentru care oamenii aleg să ne viziteze. Noi jucăm în zona aceasta de destinaţie şi investim constant în evenimente şi activităţi care atrag vizitatori” a spus Robert Ioniţă, Group Legal Counsel la NEPI Rockcastle, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.

    NEPI Rockcastle este cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale din România, cu un portofoliu de peste 2 miliarde de euro, iar la nivel regional, deţine un portofoliu total de peste 7 miliarde de euro, cu o prezenţă im-portantă în opt ţări:  „Am devenit cel mai mare dezvoltator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est după fuziunea cu Rockcastle, un moment definitoriu pentru noi”. În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa din România, aceasta s-a întâmplat în anul 2009, într-o perioadă turbulentă pentru economia globală, odată cu achiziţia primului centru comercial de către companie: „Primul centru comercial a fost achiziţionat în Brăila în 2009, chiar în timpul crizei economice.

    Fondatorii şi managementul au reuşit să obţină lichiditate, ceea ce a permis companiei să cum-pere pe o piaţă în cădere, la preţuri foarte bune. Eram singurii care investeau la acea vreme,” spune el. Au mai urmat apoi alte achiziţii, într-o succesiune destul de rapidă, de două-trei centre comerciale pe an. Apoi, la  începutul lui 2010, a urmat ieşirea  în afara României. În Capitală, primul proiect, dezvoltat de ei de la zero de această dată a fost Mega Mall, în 2015, urmat de alte proiecte, inclusive unul rezidenţial.

    Fuziunea cu Rockcastle, finalizată în 2017, a consolidat poziţia NEPI Rockcastle în Europa. „Este o performanţă deosebită să fim atât de aproape de giganţii in-dustriei la nivel european. Fuziunea ne-a oferit o acoperire strategică şi o complementaritate pe pieţele în care operăm,” explică Ioniţă. În ceea ce priveşte strategia pe termen lung, NEPI Rockcastle a evoluat împreună cu schimbările din comportamentul consumatorilor. În centrele NEPI, clienţii pot participa la evenimente edu-caţionale şi expoziţii, cum a fost „Corpul uman”, de pildă, organizată după pandemie: „Este foarte important să oferim o experienţă completă,” adaugă el.

    Un exemplu relevant al strategiei NEPI este extinderea Promenada Mall din Bucureşti, cunoscut ca „mallul corporatiştilor”, datorită amplasării sale în zona de business. „Proiectul de extin-dere este ambiţios şi include cea mai adâncă parcare subterană din România, cu şase niveluri. Valoarea investiţiei este de 282 de milioane de euro, şi vom avea un design futurist, cu o zonă extinsă de food court şi un teatru, o prem-ieră pentru centrele comerciale din România,” detaliază Ioniţă. „Este o combinaţie între un mall şi o clădire de birouri, ceea ce se potriveşte foarte bine cu profilul corporatist al zonei.”

    În prezent, NEPI Rockcastle deţine 20 de centre comerciale în toată România, dar impactul său depăşeşte graniţele ţării. „Am fost martorii unei diferenţe semnificative între pieţele din Europa Centrală şi de Est şi cele din Europa de Vest. Ritmul de creştere economică în regiunea noastră este mult mai dinamic. Dacă ne uităm la PIB-ul per capita, povestea este evidentă,” spune Ioniţă. „Cumpărătorii din Europa Centrală şi de Est sunt mai rezilienţi şi reacţionează diferit la situaţii de pseudocriză, preferând să facă shopping şi să se bucure de viaţă.”

    Carte de vizită

    Robert Ioniţă, Group Legal Counsel & Corporate Affairs al NEPI Rockcastle:

    1. Robert coordonează o echipă de consilieri juridici interni şi externi, prezentă în peste 10 jurisdicţii. În plus faţă de responsabilităţile sale juridice, este responsabil şi de zona de Corporate Affairs, precum şi de comunicarea corpora-tivă a grupului NEPI Rockcastle;

    2. Înainte de a se alătura grupului, în 2017, Robert Ioniţă a condus echipa de real estate a Deloitte Legal – Reff & Asociaţii, unde şi-a petrecut aproape 10 ani din carieră. În această perioadă, societatea de avocatură a devenit recunoscută în industrie pentru know-how-ul său de prim rang în domeniul imobiliar;

    3. În ultimul deceniu, Robert a fost implicat în numeroase tranzacţii şi proiecte de dezvoltare de referinţă în regi-unea ECE şi, odată cu fuziunea dintre NEPI şi Rockcastle în 2017, a reorganizat şi consolidat departamentele juridi-ce, de risc şi conformitate ale grupului.

    De asemenea, Ioniţă subliniază importanţa pe care NEPI Rockcastle o acordă comunităţii. „Centrele noastre comerciale joacă un rol esenţial în oraşele secundare şi terţiare din România. De multe ori, mallurile sunt locuri unde oamenii îşi pot re-zolva nevoile – pot merge la bancă, pot lua masa, pot vedea un film sau îşi pot face cumpărăturile într-un singur loc.”

    El adaugă că un element cheie al succesului NEPI ţine de relaţia solidă cu chiriaşii săi. „Parteneriatul cu chiriaşii nu se opreşte la predarea spaţiului comercial. Performanţa acestora este esenţială pentru noi, iar noi ne asigurăm că îi sprijinim în permanenţă,” explică Ioniţă. „În timpul pandemiei, deşi contractual riscul era la ei, am avut discuţii in-tense pentru a-i sprijini. România a fost una dintre ţările unde centrele comerciale au fost închise cel mai mult timp, dar cu toate acestea, am avut foarte puţine litigii, ceea ce arată puterea relaţiei noastre.” Legat de perfor-manţa financiară a companiei, Robert Ioniţă spune că anul 2024 a fost unul în care au înregistrat o evoluţie pozitivă. „Anul 2024 a fost unul de creştere pentru noi, cu double digit growth la venituri şi dividende. Am reuşit să menţinem costurile sub control, chiar şi în contextul inflaţiei. De la pandemie încoace, avem mai mulţi vizitatori decât înainte, ceea ce este un semn bun pentru industria noastră,” precizează Ioniţă.

    NEPI Rockcastle se bucură de o creştere a vânzărilor chiriaşilor săi, depăşind ratele inflaţiei, un aspect esenţial pentru sănătatea financiară a companiei. „Es-timăm o creştere a dividendelor distribuibile cu aproximativ 6% pentru acest an, ceea ce este îmbucurător pentru investitori,” adaugă el. NEPI Rockcastle are planuri ambiţioase şi pentru următorii ani, cu un buget de dezvoltare de peste 817 milioane de euro. „Pe lângă extinderea Promenada, vom deschide un nou centru comercial la Craiova şi vom dezvolta un proiect similar în Plovdiv, al doilea cel mai mare oraş din Bulgaria. De asemenea, avem un retail park în Galaţi şi proiecte rezidenţiale adiţionale,” explică Ioniţă.

    O altă direcţie strategică este investiţia în energie verde. „Am pus panouri fotovoltaice pe fiecare metru pătrat disponibil din centrele noastre comerciale din România. Ba mai mult, parcarea din Craiova este acoperită cu panouri solare. Plănuim să investim peste 100 de milioane de euro în construirea de parcuri fotovoltaice,” spune Ioniţă. „Ne dorim ca tot consumul nostru de energie să provină din surse regenerabile, iar aceasta este o prioritate majoră pentru noi.” Cu o strategie pe termen lung, NEPI Rockcastle vizează o creştere continuă în Europa Centrală şi de Est. „Businessul nostru este unul de investiţii pe termen lung, iar în medie, ne recuperăm investiţiile în 12-15 ani,” subliniază Ioniţă. „Cred că NEPI va urca mai sus de locul trei în Europa şi ne vom extinde în alte domenii conexe, cum ar fi energia regenerabilă. Suntem pregătiţi să investim şi să ne adaptăm pentru a rămâne relevanţi pe termen lung. Suntem convinşi că viitorul este promiţător şi că vom con-tinua să creştem şi să ne consolidăm poziţia,” concluzionează Robert Ioniţă.   

    NEPI Rockcastle este cel mai mare proprietar, dezvoltator şi administrator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est. Portofoliul companiei, în valoare de peste 7 miliarde de euro cuprinde 56 de centre comerciale în opt ţări. Este lider de piaţă în România şi Polonia (cele mai mari două pieţe ale NEPI Rockcastle), şi deţine centre comerciale şi în Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Croaţia, Republica Cehă şi Lituania.

    Câteva dintre proiectele NEPI Rockcastle:

    1. Extinderea Ploieşti Shopping City: O extindere de 7.400 mp care urmează să fie terminată în T4 2024, cu con-diţiile de închiriere deja agreate pentru 96% din suprafaţa suplimentară.

    2. Promenada Craiova: NEPI Rockcastle a livrat pe 5 octombrie 2023 Promenada Mall Craiova, centru comercial cu aproape 64.000 de metri pătraţi.

    3. Promenada Bucureşti: Extinderea Promenada Bucureşti este planificată pentru inaugurare în al patrulea tri-mestru (T4) din 2026, pentru care termenii de închiriere au fost agreaţi deja pentru 66% din suprafaţă.

    4. Vulcan Residence: Ca urmare a succesului Vulcan Residence din Bucureşti, NEPI Rockcastle va dezvolta două noi proiecte rezidenţiale, aflate în proces de autorizare, programate pentru finalizare în T4 2026. Terenurile sunt ad-iacente proprietăţilor de retail deţinute de companie în cele două oraşe.

    5. Brăila: Centrul comercial din Brăila a fost prima achiziţie a NEPI Rockcastle în segmentul centrelor comerciale; acesta este operat de companie şi în prezent.

    6. Bonarka: O renovare care include extinderea cu 4.700 m² de suprafaţă închiriabilă brută (GLA) a mallului Bonarka din Cracovia (Polonia). Data estimată de finalizare este în al doilea trimestru al anului 2025.


    7. Forum Gdańsk Poland: În 2022, Grupul a achiziţionat două centre comerciale în Polonia – Forum Gdansk Shopping Center (63.500 m² – cel din imagine) şi Copernicus Shopping Centre (48.000 m²).

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Robert Ioniţă:

    1 . Care sunt motivele pentru care locuitorii Europei Centrale şi de Est merg mai des la malluri decât vesticii?

    Locuitorii Europei Centrale şi de Est vizitează mallurile din motive deopotrivă economice, cât şi psihologice, re-flectând specificul regiunii. Spre deosebire de Europa de Vest, această zonă se bucură de un ritm de creştere eco-nomică mai accelerat, iar diferenţele în ceea ce priveşte PIB-ul per capita explică în parte comportamentele con-sumatorilor. Un alt factor important este atitudinea consumatorilor faţă de cumpărături şi crize economice. Locui-torii din Europa Centrală şi de Est par să fie mai rezilienţi şi mai entuziaşti în a face shopping, chiar şi în contextul unor veşti negative. Acest comportament poate fi explicat printr-o dorinţă de a recupera experienţele pierdute în perioada comunistă, când multe branduri şi produse occidentale erau inaccesibile. Acum, oamenii din regiune sunt mai dispuşi să cheltuie pe bunuri şi experienţe pe care le consideră ca o formă de compensare. Dezvoltatorii de centre comerciale au intuit această nevoie nesatisfăcută şi au investit în construirea de malluri pentru a umple un gol evident pe piaţă. Un indicator des folosit este suprafaţa de metri pătraţi de retail per capita, care, deşi a cres-cut semnificativ, încă rămâne sub nivelurile din Vestul Europei şi Statele Unite. Această diferenţă este strâns legată de nivelul de trai şi puterea de cumpărare. În prezent, în marile oraşe, piaţa de retail a ajuns într-o fază de matur-izare. Creşterea continuă, însă, într-un mod mai organic, iar provocările economice, cum ar fi inflaţia, necesită o gestionare atentă şi prudentă. Totuşi, potenţialul de dezvoltare rămâne ridicat, pe măsură ce economia regiunii continuă să se dezvolte şi să se modernizeze.


    2. De ce merg românii la mall în 2024 – pentru cumpărături sau pentru food court şi shopping?

    În 2024, românii merg la mall dintr-o combinaţie de motive, atât pentru cumpărături, cât şi pentru experienţele oferite de food court şi alte activităţi. În trecut, mallurile reprezentau o destinaţie inedită şi spectaculoasă, un loc deosebit de atracţie, dar în timp această entuziasmare iniţială s-a mai diminuat, devenind parte din rutina urbană. Acum, lucrurile s-au schimbat, iar mall-urile joacă un rol important în viaţa comunităţilor, adaptându-se nevoilor şi preferinţelor oamenilor. Se vorbeşte despre două mari categorii de centre comerciale: cele de destinaţie, unde oa-menii vin pentru experienţe memorabile, şi cele de convenienţă, unde vizitatorii doresc să-şi rezolve rapid treburile, precum cumpărarea de alimente sau vizite la bănci şi farmacii. Totuşi, majoritatea mallurilor încearcă să combine aceste aspecte pentru a atrage cât mai mulţi clienţi. Oamenii vin la mall nu doar pentru a-şi satisface nevoile de bază, ci mai ales pentru a se bucura de o experienţă plăcută. Vizitează mallurile pentru a vedea filme, a face shop-ping, a lua masa într-un cadru atractiv sau pur şi simplu pentru a petrece timp într-un loc frumos şi animat. De ase-menea, aceste centre comerciale organizează frecvent evenimente şi expoziţii care atrag comunitatea, făcând din malluri adevărate huburi sociale. În oraşele mari precum Bucureşti, unde traficul este o problemă majoră, facili-tăţile multiple adunate într-un singur loc sunt esenţiale. Oamenii apreciază faptul că pot rezolva mai multe lucruri într-o singură ieşire: pot face cumpărături, pot merge la bancă, pot lua masa, pot duce maşina la spălătorie sau pot merge la sală. aÎn oraşele mai mici şi în comunităţile regionale, mallurile joacă un rol şi mai important, devenind centre de activitate socială. Ele satisfac o varietate de nevoi şi contribuie la viaţa comunităţii prin programe şi even-imente care îi implică pe locuitorii din zonă.


    3. De ce aleg chiriaşii centrele comerciale dezvoltate de NEPI şi care sunt criteriile prin care voi îi alegeţi pe ei?

    Unul dintre principalele avantaje competitive ale NEPI este prezenţa pe pieţele importante din Europa Centrală şi de Est. NEPI este, aşadar, o poartă de intrare în această regiune, un aspect important pentru retailerii internaţionali, inclusiv cei din Asia, care ar putea alege să pătrundă mai întâi aici decât în Europa de Vest. Avem o reţea vastă de 56 de centre comerciale, oferind retailerilor oportunitatea de a-şi selecta locaţiile în funcţie de strategia şi profilul cli-entului lor, un avantaj major în industrie. Când vine vorba despre cum ne alegem chiriaşii, performanţa acestora este esenţială pentru noi. „Parteneriatul nostru nu înseamnă doar atragerea unui chiriaş şi predarea unui spaţiu, ci implică o relaţie profundă şi activă. Suntem foarte atenţi la compatibilitatea dintre strategia chiriaşului şi portofoliul nostru, iar succesul lor este un ingredient esenţial al succesului NEPI. De asemenea, ne străduim să menţinem această relaţie, găsind modalităţi de a pune în valoare brandurile şi de a le face cât mai atrăgătoare pentru vizitatori. În perioada pandemiei, relaţia cu chiriaşii noştri a fost testată la maximum. După ce centrele comerciale au stat închise pentru mai bine de 100 de zile, în România, ne-am confruntat cu provocări majore. Deşi contractual, chi-riaşii trebuiau să plătească chiria chiar şi în acele circumstanţe excepţionale, am avut negocieri intense şi discuţii cu autorităţile pentru a găsi soluţii. În unele ţări din Europa Centrală şi de Est, s-au oferit ajutoare, dar în România nu a existat nicio susţinere similară. Cu toate acestea, parteneriatul nostru cu chiriaşii a demonstrat o rezilienţă re-marcabilă. Spre surprinderea şi încântarea noastră, numărul litigiilor a fost extrem de redus. Din aproape 6.000 de contracte de închiriere active, cazurile de dispută au fost nesemnificative, ceea ce subliniază puterea relaţiilor no-astre.

  • Real Estate. Toamna se numără tranzacţiile din rezidenţial?

    Anul 2024 a venit cu creşteri neaşteptate în piaţa imobiliară din România, cu oraşe precum Iaşi, Cluj şi Braşov din ce în ce mai efervescente când vine vorba de achiziţiile de locuinţe. Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România, a vor-bit în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro despre schimbările din piaţă, preferinţele pentru tranzacţiile cash şi aşteptările pentru următorii ani într-un context marcat de cerere ridicată şi ofertă în scădere.
     

    Toată piaţa imobiliară s-a apreciat în ultimele 12 luni, fie că vorbim despre oraşele mici sau mari. De exemplu, Iaşiul a avut o creştere mai mare decât media naţională, iar alte oraşe au avut o creştere sub această medie, dar în an-samblu toată piaţa a crescut,” a spus Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.   Cuc a menţionat că, deşi numărul tranzacţiilor rămâne constant, valoarea acestora a crescut în ultimele 12 luni, reflectând o creştere generală a pieţei.

    Referitor la piaţa rezidenţială, Cuc a precizat că tranzacţiile cu proprietăţi comerciale sau industriale sunt mult mai puţine comparativ cu cele din seg-mentul rezidenţial, care reprezintă aproximativ 80% din totalul tranzacţiilor. El vorbeşte din perspectiva reţelei RE/MAX, care are aproximativ 700 de membri la nivel national, astfel că nu reflectă neapărat nivelul întregii pieţe, însă, prin prisma acestei reţele, „numărul de tranzacţii a rămas oarecum constant, poate chiar a înregistrat o scădere uşoară, însă au crescut valorile de tranzacţionare pentru că a crescut piaţa, pe de o parte, dar şi pentru că noi am tranzacţionat proprietăţi cu o valoare medie mai mare decât acum un an”. Astfel, a scăzut numărul tran-zacţiilor cu valori mici, pentru că nu au mai fost finanţări în piaţă şi pentru că a scăzut livrarea unităţilor de către dez-voltatori, pe de o  parte, dar şi pentru că oamenii s-au îndreptat către proprietăţi mai scumpe, case sau apartamente mai mari şi mai valoroase.

    Totodată, el a subliniat că accesibilitatea proprietăţilor din România este încă atractivă pentru cumpărători, iar preţurile mai scăzute, în comparaţie cu alte capitale europene, contribuie la o rată crescută a achiziţiilor fără finanţare bancară. „Bucureştiul, de exemplu, are preţuri mai mici raportate la venitul mediu decât majoritatea capitalelor europene, ceea ce face achiziţiile de locuinţe mai accesibile,” a adăugat Cuc. „Nicăieri în Europa de Vest, în vreo capitală a Europei de Vest, preţurile nu sunt aşa de mici raportat la salarii. Preţul pe metrul pătrat ajunge în Praga, de exemplu, la undeva 5.000 de euro. Acolo preţul pe metru pătrat undeva la 5.000 euro. Adică de două ori şi jumătate un salariu mediu şi cu cât mergi mai spre vestul Europei, indicatorul ăsta creşte. Deci mai multe salarii per metru pătrat pentru achiziţia unei locuinţe.”

    Carte de vizită

    1. Răzvan Cuc conduce RE/MAX România de peste zece ani, transformând-o dintr-o reţea mică, cu doar trei birouri şi 30 de agenţi, într-o organizaţie puternică, ce numără astăzi aproximativ 700 de consultanţi şi 60 de birouri la nivel naţional.

    2. Sub coordonarea sa, RE/MAX România a intermediat tranzacţii imobiliare care cumulează o valoare de peste 2,5 miliarde de euro, cu un portofoliu de peste 25.000 de unităţi locative tranzacţionate prin francizele companiei. Printre cele mai importante tranzacţii rezidenţiale se numără proprietăţi de peste 3 milioane de euro, precum şi tranzacţii comerciale semnificative, inclusiv un hotel de aproximativ 8 milioane de euro şi terenuri pentru proiecte imobiliare de peste 10 milioane de euro.

    3. Un lider orientat către antreprenoriat şi dezvoltare organizaţională, crede în importanţa sensului în carieră pentru echipa sa, afirmând că succesul în această industrie nu va fi redus de tehnologie, ci va depinde de împlinirea per-sonală şi profesională a agenţilor săi.

    Legat de tranzacţiile realizate cu bani cash, Răzvan Cuc a punctat că aproximativ jumătate dintre achiziţiile realizate la nivel naţional sunt plătite integral din resurse proprii: „Aproximativ 50% din achiziţii se fac fără finanţare bancară, ceea ce arată o preferinţă clară pentru achiziţiile cu bani lichizi. Cred că pe măsură ce băncile vor aduce pachete de finanţare mai convenabile, procentul de creditare va creşte. Fie că vorbim despre zona asta antreprenorială, fie că vorbim despre investiţii, suntem mai puţin îndatoraţi, avem nişte soluţii de finanţare mai puţin performante decât piaţa vest-europeană  sau, ştiu eu, nord-americană, alte pieţe cu economii mai mature. Şi aceşti factori contribuie cumva la această situaţie în care avem un procent mare de tranzacţii realizate din resurse proprii.”

    În privinţa diferenţelor de preţ dintre oraşele mari, Cuc a menţionat că Clujul şi Braşovul au devenit cele mai scumpe pieţe imobiliare din ţară, cu preţuri de 2.700 şi, respectiv, peste 2.000 de euro pe metru pătrat, devansând Bucureştiul. „Braşovul, de exemplu, a surclasat deja Bucureştiul şi este acum a doua cea mai scumpă piaţă din ţară, după Cluj. La Cluj, preţul mediu este de aproximativ 2.700 euro pe metru pătrat, iar în Braşov undeva la 2.000-2.100 euro pe metru pătrat,” a explicat el. Totodată, Iaşiul a înregistrat o creştere procentuală semnificativă a preţurilor locuinţelor în acest an, de peste 15%, datorită po-tenţialului economic şi infrastructurii în dezvoltare.

    Un alt aspect discutat a fost preferinţa pentru apartamentele vechi, care sunt considerate mai accesibile şi, în multe cazuri, amplasate în zone mai centrale sau bine conectate la infrastructura oraşului. „Locuinţele vechi au un avantaj major, şi anume că ele sunt ocupabile imediat. În plus, multe dintre acestea sunt amplasate în locaţii mai bune, mai aproape de liniile de transport şi de centrele de car-tier, un factor important pentru mulţi cumpărători,” a explicat Răzvan Cuc. Legat de achiziţiile imobiliare, Cuc a recomandat atenţie sporită la detaliile contractuale şi la istoricul dezvoltatorului în cazul locuinţelor noi. „Cumpărătorii ar trebui să fie foarte atenţi la clauzele contractuale şi să evite avansurile mari, mai ales dacă şantierul nu este încă demarat. Este important să te uiţi şi la istoricul dezvoltatorului şi la proiectele anterioare pe care le-a finalizat. Aceste detalii pot face diferenţa între o achiziţie sigură şi una riscantă.”    

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Cuc, preşedinte, RE/MAX România

    1 . De ce preferă românii apartamentele vechi, aşa cum reiese dintr-un studiu pe care l-aţi publicat recent?
    Vorbim despre o chestiune de buget, accesibilitate, nevoi de trai. Locuinţele vechi au un mare avantaj, şi anume că ele sunt ocupabile imediat, gata construite, iar în majoritatea cazurilor se află în zone mai avantajoase decât cele nou construite, care se dezvoltă mai degrabă în zone periferice. Se mai întâmplă să fie şi „plombe” în planul urban-istic al oraşelor, însă proiectele mari sunt realizate unde există terenuri disponibile, deci, în general, în zone mai puţin centrale. Avantajul apartamentelor vechi, pe lângă faptul că sunt imediat ocupabile şi intabulate, este că fi-nanţarea pentru ele este mai uşor de accesat, având şi o localizare mai convenabilă.

    2. La ce ar trebui să fim atenţi atunci când cumpărăm o locuinţă „pe hârtie”?
    În primul rând, trebuie să citim cu atenţie contractul. De multe ori este necesar un specialist, deoarece un dezvolta-tor cu intenţii neclare poate introduce clauze ascunse în contract. Acestea trebuie analizate de ochi experimentaţi – fie jurişti, avocaţi cu calificarea potrivită pentru a observa astfel de clauze, fie agenţi imobiliari foarte competenţi. Cumpărătorii trebuie să aibă grijă unde semnează, înţelegând clar obligaţiile şi riscurile asociate. Totodată, este esenţial să analizeze valoarea avansurilor – nu este firesc să fie solicitat un avans de 90%-100% dacă şantierul nu a început încă. Foarte important este şi „pedigriul” dezvoltatorului, adică istoricul proiectelor încheiate anterior.

    3. Cum va evolua piaţa rezidenţială în continuare?
    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, mulţi se aşteptau ca preţurile să scadă anul acesta. Însă piaţa a crescut de la începutul anului, iar la un moment dat, cred că oamenii vor realiza că preţurile nu vor mai scădea, că inflaţia le erodează economiile şi că este momentul potrivit pentru a cumpăra. Odată cu acest „declic” psihologic, presiunea pe achiziţii va creşte, ceea ce va duce, evident, la creşterea preţurilor. Estimez că acest fenomen va deveni vizibil în perioada 2025-2026, când vom resimţi şi o presiune suplimentară din cauza ritmului redus de autorizare şi con-struire în marile oraşe. Clujul, de exemplu, trece deja printr-o astfel de situaţie, iar Bucureştiul este în aceeaşi cate-gorie. Sunt şi alte oraşe care ar putea să intre în această categorie. Din cauza scăderii ofertei şi a creşterii cererii, mă aştept la o tendinţă de creştere a preţurilor în următorii trei-patru ani.

     

  • Real Estate. Spaţiul defineşte luxul sau luxul defineşte spaţiul?

    Piaţa imobiliară premium din România redefineşte conceptul de lux, unde spaţiul generos devine principalul atu al locuinţelor exclusiviste. Alexandru Rădulescu, CSO al dezvoltatorului Arqa, observă o creştere surprinzătoare a cererii pentru apartamente mari şi penthouse-uri, pe care clienţii le asociază cu confortul şi intimitatea dorite. Acest trend îi provoacă pe dezvoltatori să regândească modul în care oferă spaţiu şi facilităţi personalizate, într-un segment de piaţă în continuă transformare.

    Am observat o cerere neaşteptată pentru apartamente mari, de trei camere, cu suprafeţe între 130 şi 160 metri pătraţi utili, iar penthouse-urile de mari dimensiuni sunt primele care se vând”, a spus Alexandru Rădulescu, CSO al Arqa, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Cererea pentru apartamente mari şi luxoase este în continuare ridicată, ceea ce a determinat dezvoltatorii să îşi ajusteze strategiile. „Am observat o cerere neaşteptată pentru apartamente mari, de trei camere, cu suprafeţe între 130 şi 160 metri pătraţi utili, iar pent-house-urile de mari dimensiuni sunt primele care se vând”, a subliniat Rădulescu. Proiectul Jolie Village, spre ex-emplu, este structurat astfel încât să ofere apartamente cu numeroase variante de suprafeţe şi compartimentări, pentru a atrage atât investitori, cât şi clienţi finali. „Clienţii noştri nu mai caută doar locuinţe standard, ci opţiuni per-sonalizate, cu facilităţi pe care să le poată folosi pentru a-şi crea un stil de viaţă propriu. Am gândit inclusiv aparta-mente cu holuri de minimum 1,60 metri lăţime, pentru a permite spaţii de depozitare suplimentare şi mai mult con-fort”, a explicat Rădulescu. Un nou trend în sectorul rezidenţial este migrarea dinspre case individuale către apartamente de lux, în special pentru clienţii care îşi doresc mai puţine responsabilităţi legate de întreţinere. „Am observat că tot mai mulţi clienţi se mută de la case la apartamente. Vor să păstreze confortul unei case, dar fără stresul întreţinerii unei grădini mari sau a unei construcţii complexe. Aceştia caută apartamente cu terase generoa-se, grădini proprii sau zone de aer curat,” a adăugat el.

    În ceea ce priveşte perspectivele pe termen lung pentru piaţa rezidenţială premium din România indică o evoluţie graduală a preţurilor, fără salturi bruşte, însă cu două posibile momente de accelerare: încheierea războiului din Ucraina şi tranziţia României la moneda euro. „Dacă războiul din Ucraina se încheie, reconstrucţia va atrage resurse semnificative de pe piaţă, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor materialelor de construcţie şi implicit la o creştere a preţurilor locuinţelor. De asemenea, tranziţia la moneda euro va fi un alt moment în care putem vedea o accelerare a preţurilor,” a declarat Alexandru Rădulescu, Chief Sales Officer la dezvoltatorul rezidenţial Arqa, în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.
    În ceea ce priveşte evoluţiile mai recente ale pieţei, Rădulescu este optimist pentru sezonul de toamnă, în pofida unei încetiniri pe timpul verii. „Chiar dacă am observat o scădere a activităţii pe piaţa rezidenţială în timpul verii, in-teresul a revenit semnificativ după 1 septembrie. Vedem o cerere ridicată pentru apartamente mari, premium, iar clienţii sunt dispuşi să investească în locuinţe care oferă confort şi facilităţi de calitate”, a declarat el. Piaţa re-zidenţială din România se confruntă în acest an cu provocări majore, însă cererea pentru locuinţe de lux continuă să fie stabilă, în ciuda volatilităţii economice şi politice. Potrivit lui Alexandru Rădulescu, majoritatea tranzacţiilor din sectorul premium sunt realizate de clienţi care au capital propriu şi nu depind de credite bancare, ceea ce oferă o mai mare stabilitate în acest segment. „Niciunul dintre clienţii noştri nu a luat credit pentru achiziţia unei locuinţe până acum. Dacă există discuţii despre credit, acestea sunt mai degrabă pentru a evita blocarea capitalului pro-priu, nu din necesitate,” a explicat el.

    Carte de vizită

    1. Alexandru Rădulescu s-a ocupat de vânzarea a 17 proiecte rezidenţiale şi mixte şi a coordonat în decursul car-ierei sale peste 50 de consultanţi imobiliari;

    2. Sub îndrumarea sa, au fost vândute peste 1.000 de unităţi, în valoare totală de 145 de milioane de euro;

    3. Brandul Arqa a fost creat prin asocierea dintre Petre Niculae, fondatorul Pedro Construct, şi omul de afaceri Flor-in Ababe.

    Dezvoltatorul rezidenţial Arqa a vândut 54% din cele 155 de apartamente in-cluse în proiectul Jolie Village, situat în zona Iancu Nicolae. Procesul de finalizare a proiectului este în curs, cu o parte dintre unităţi deja aproape finalizate, iar restul se află în diverse stadii de amenajare interioară. Povestea companiei din spatele brandului Arqa a început acum 30 de ani, odată cu înfiinţarea, în 1993, a firmei Pedro Con-struct, care a dezvoltat până în prezent peste 10.000 de unităţi locative, totalizând 1 milion de metri pătraţi constru-iţi. „Am decis să ne orientăm către construcţiile premium spre finalul anului 2022, iar primul proiect lansat sub brandul premium este Jolie Village, situat în zona Iancu Nicolae”, descria Rădulescu proiectul companiei într-o altă ediţie a emisiunii. Profilul clientului lor este bine definit: persoane cu venituri peste medie, din profesii liberale – av-ocaţi, notari, medici – sau expaţi care lucrează în cadrul ambasadelor sau şcolilor internaţionale din zonele re-zidenţiale de top. Aceşti clienţi caută locuinţe care oferă intimitate, confort şi facilităţi comunitare moderne. Spre exemplu, Arqa a gândit proiecte care includ zone de coworking, after-school, piscine încălzite şi zone de relaxare. „Am observat că locuinţele premium atrag tot mai mult oameni care preferă confortul unui bloc, dar cu facilităţi de nivel înalt. Oamenii caută un stil de viaţă echilibrat, fără bătaia de cap de la casă, dar cu aer curat, grădină sau terasă generoasă,” a adăugat reprezentantul Arqa.

    În ceea ce priveşte preţurile pe segmentul premium în cadrul proiectului Jolie Village, acestea variază considerabil, pornind de la 120.000 de euro pentru un studio şi ajungând până la 799.000 de euro pentru un penthouse de 233 metri pătraţi utili. „Dacă vorbim de zona Iancu Nicolae, preţurile reflectă nu doar calitatea locuinţelor, ci şi exclusivitatea zonei şi proximitatea faţă de şcolile private şi facil-ităţile de top din împrejurimi”, a explicat Rădulescu. El adaugă că dezvoltatorii observă o diferenţă importantă chiar şi între proiectele din zona Iancu Nicolae şi cele din Şoseaua Pipera, chiar dacă distanţa fizică dintre ele este mică. „Clienţii din zona Iancu Nicolae sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un produs exclusivist, personalizat, care oferă un număr redus de unităţi similare. În Pipera, clienţii sunt mai degrabă din middle management şi preferă lo-cuinţe de tip mid-upper, cu mai multe apartamente de acelaşi tip”, a explicat Rădulescu.

    Ce urmează în continuare? Perspectivele pentru următorii ani arată o evoluţie graduală a pieţei, fără salturi bruşte ale preţurilor. Totuşi, Alexandru Rădulescu anticipează două posibile momente de accelerare a preţurilor: închei-erea războiului din Ucraina şi trecerea României la moneda euro. „Dacă războiul din Ucraina se încheie, recon-strucţia va atrage resurse semnificative de pe piaţă, ceea ce va duce la o creştere a preţurilor materialelor de con-strucţie şi implicit la o creştere a preţurilor locuinţelor. De asemenea, tranziţia la moneda euro va fi un alt moment în care putem vedea o accelerare a preţurilor,” a adăugat el. Piaţa va continua să se extindă, iar dezvoltatorii se vor concentra tot mai mult pe oferirea de facilităţi premium şi pe crearea de comunităţi. „Noi ne dorim să dezvoltăm proiecte care să depăşească standardele actuale şi să creăm un mediu în care locatarii să se simtă conectaţi şi să interacţioneze. Cred că viitorul pieţei rezidenţiale va fi definit de astfel de facilităţi şi de un nou nivel de confort,” a concluzionat Alexandru Rădulescu.   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Alexandru Rădulescu, CSO, Arqa:

    Din ce am văzut, majoritatea dezvoltatorilor, dacă nu chiar toţi, tratează acum spaţiul mai mare oferit în cadrul unei locuinţe ca pe un lux – aşa este?
    A devenit un lux un apartament spaţios, în trecut, într-adevăr, în perioada anilor 2000, se construiau apartamente şi cu două camere, cu suprafeţe foarte generoase, de 70-80 de metri pătraţi. S-au schimbat un pic lucrurile, dar aş spune că nu dezvoltatorii sunt cei care dictează produsele care se pun pe piaţă, ci ceea ce piaţa cere sau poate cumpără dictează tendinţele. În continuare există o cerere pentru acest tip de apartamente, care atrage nişte cli-enţi care îşi doresc să facă parte dintr-o categorie, dintr-o zonă, dar îşi permit o suprafaţă mai mică, dar şi clienţi care vor o suprafaţă mult peste medie, cred că există un potenţial de apartamente de peste 1.000.000 de euro care nu este atât de bine acoperit de dezvoltatori.


    Ce procent din proiectul Jolie Village este vândut în prezent?
    Am vândut 53%-54% până în momentul de faţă. Avem 155 de apartamente şi 190 de locuri de parcare gândite în două corpuri de clădire, deşi ele sunt de fapt o structură comună, fiind unite pe zona de subsol. Acum suntem chiar în faza finală – o parte dintre apartamente deja includ finisaje interioare, însemnând aproape de finalizare. Urmează obiectele sanitare şi mocheta pe care o punem în dormitoare, dar ne apropiem cu paşi repezi de finalizare. Ne con-centrăm acum foarte mult şi pe exterior, să pregătim zonele comune şi tot ce înseamnă vegetaţie peisagistică ş.a.m.d. Nu vreau să forţăm lucrurile, pentru că din punctul acesta al dezvoltării vreau să eficientizăm un pic profit-abilitatea proiectului şi atunci foarte probabil va urma o majorare a preţului. În următoarele 8-10 luni previzionez să închidem vânzarea pentru toate apartamentele şi penthouse-ul.


    Cum va evolua piaţa rezidenţială în continuare?
    Nu cred că vom avea salturi importante de preţ – cu două menţiuni cred –  vor exista două spike-uri în următorii 10 ani. Unul va fi în momentul în se încheie războiul dintre Rusia şi Ucraina, când pe noi ne va afecta acest lucru indi-rect prin faptul că multe resurse se vor duce pentru reconstrucţie; atât resursa materială, cât şi materialele de con-strucţii nu vor mai face parte la momentul respectiv dintr-o piaţă concurenţială,  acolo venind foarte multe resurse de oriunde din lume, vor cumpăra tot, doar să aibă resursa la dispoziţie. Şi atunci va exista o creştere majoră în preţul materialelor şi al forţelor. Acestea se vor reflecta, evident, şi în preţul unui proiect pe care-l au în dezvoltare. Acum depinde şi fiecare dezvoltator în ce moment va fi prins cu proiectul. De asemenea, cred că în următorii 10 ani vom trece la moneda euro şi atunci cred că şi în momentul respectiv va fi încă o creştere mai puţin liniară. Dacă se întâmplă altceva la nivel politic, economic, atunci regulile se schimbă, dar dacă nu se întâmplă asta, aşa prevăd că vor evolua lucrurile.

    ZF Real Estate by Storia.ro este prima emisiune dedicată exclusiv afacerilor din imobiliare, în care vorbim despre cele mai noi evoluţii din toate ramurile acesteia, fie că vorbim despre piaţa rezidenţială, office, retail sau industrială.

  • Real Estate. Flexibilitatea a devenit norma în piaţa office?

    Într-o piaţă office atipică, flexibilitatea, dar şi adoptarea tehnologiei au devenit esenţiale pentru gestionarea şi închirierea spaţiilor de birouri. Cum se anunţă finalul de an în această piaţă şi ce alte trenduri se întrevăd la orizont?

     

    Chiriile au ajuns la 22 de euro pe metru pătrat pentru clădirile de top, iar în zonele semicentrale sunt între 15 şi 17 euro. Această creştere este influenţată de costurile de construcţie şi de preţul terenurilor, dar şi de lipsa unor noi livrări importante în piaţă”, a explicat Maria Florea, head of office advisory în cadrul iO Partners, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Piaţa de birouri din Bucureşti se confruntă cu o scădere a tranzacţiilor de metri pătraţi faţă de anul trecut, însă acest declin a fost parţial compensat de o creştere a valorii chiriilor. Florea a menţionat că preţurile de închiriere au crescut pe fondul inflaţiei şi al costurilor ridicate de construcţie.Cu toate acestea, piaţa nu mai are aceeaşi efervescenţă ca în trecut. „Anul acesta, tranzacţiile au fost cu 15-20% mai puţine decât anul trecut, dar din punct de vedere bugetar, a fost un an bun pentru noi”, a adăugat Florea. Nu mai este un secret faptul că pandemia a schimbat fundamental modul în care companiile utilizează spaţiile de birouri. Mulţi angajatori au optat pentru modele hibride de lucru, ceea ce a dus la o reducere a spaţiilor ocupate. „În prezent, companiile preferă modele flexibile, unde angajaţii vin la birou două-trei zile pe săptămână. Acest lucru a dus la o reducere a spaţiilor de birouri cu 20-30% în unele cazuri, deşi nu toate industriile au adoptat această tendinţă,” a menţionat Maria Florea. Ea a subliniat că sectoarele precum consultanţa sau avocatura au fost mai puţin afectate de această reducere, deoarece necesită prezenţă fizică şi interacţiune frecventă între echipe.

    Rata de neocupare a birourilor în Bucureşti  a crescut semnificativ în urma pandemiei, ajungând la 400.000 de metri pătraţi de spaţii goale. Florea a explicat că această creştere este contrabalansată de lipsa unor noi clădiri de birouri livrate pe piaţă, evitând astfel o saturaţie majoră. „Deşi avem un număr mare de spaţii goale, faptul că nu au fost livrate multe clădiri noi a prevenit un dezechilibru mai mare în piaţă”, a explicat ea. În ceea ce priveşte tendinţele pe termen lung, Maria Florea a subliniat importanţa flexibilităţii, atât în modul în care sunt gestionate spaţiile de birouri, cât şi în structura contractelor de închiriere. „Flexibilitatea este cuvântul cheie. Companiile trebuie să fie mai flexibile, atât în modul în care îşi configurează spaţiile, cât şi în structura contractelor de închiriere. Acesta este trendul pe care îl vedem din ce în ce mai mult”, a concluzionat ea. Maria Florea a explicat că iO Partners, deşi un nume nou pe piaţă, reprezintă continuitatea unei echipe experimentate, anterior parte a JLL, o companie activă în România din 1997. „Noi suntem aceiaşi oameni care acum un an se numeau JLL. Am decis să ne concentrăm pe o abordare regională, cu acoperire în cinci ţări din Europa Centrală şi de Est, menţinând sprijinul unui partener internaţional, dar având totodată mai multă independenţă în luarea deciziilor”, a explicat Florea strategia referitoare la compania pe care o reprezintă de mai bine de un an. Una dintre priorităţile acesteia constă şi în implementarea noilor tehnologii. „Tehnologia ne permite să fim mai eficienţi. Prin soluţii de vizualizare 3D, clienţii pot explora spaţiile de birouri de la distanţă, fără a mai fi necesare vizite fizice la faţa locului. Astfel, pot lua decizii mai informate şi rapide”, a spus Maria Florea, referindu-se la felul în care tehnologia schimbă modul de închiriere şi gestionare a birourilor. IO Partners, în parteneriat cu Bright Spaces, a implementat soluţii de vizualizare 3D care permit chiriaşilor să analizeze virtual spaţiile disponibile.   

     

    Carte de vizită: Maria Florea, head of office Advisory în cadrul iO Partners

    1. Maria Florea are o experienţă de 19 ani în domeniul imobiliar şi conduce echipa de consultanţă pentru spaţii de birouri în cadrul iO Partners, oferind servicii strategice de închiriere atât pentru chiriaşi, cât şi pentru proprietari;

    2. Ea a coordonat peste 100 de tranzacţii şi închirierea a mai mult de 500.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de-a lungul carierei sale;

    3. În prezent, Maria continuă să colaboreze cu clienţi cheie şi să coordoneze strategia şi programul de training al departamentului Office Advisory din iO Partners.

    Sursa: LinkedIN

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Maria Florea, Head of Office Advisory în cadrul iO Partners

     

    1. Cum a evoluat piaţa de birouri anul acesta?

    Suntem undeva la sub 15% – sub 20% faţă de anul trecut. Aşteptăm însă finalul anului pentru sfârşitul de an întotdeauna în piaţa imobiliară şi nu doar din Bucureşti, peste tot în Europa, este cel mai efervescent. Întotdeauna toate deciziile şi cele mai bune tranzacţii se semnează în septembrie-decembrie în anul în curs şi atunci am putea să avem câteva avea câteva surprize pe pe sfârşit de an. Categoric nu va fi un an la fel de bun ca ca anul trecut, dar anul trecut am vorbit despre un record.

    2. Care sunt preţurile practicate acum în zona de chirii pentru spaţiile office?

    Sunt două valori cele pe care noi le promovăm: una este cea mai scumpă clădire sau cea mai bună chirie pe care poţi s-o plăteşti într-o clădire bună dintr-o zonă bună din Bucureşti, care la noi este 22 euro/mp în momentul de faţă. Asta nu înseamnă că este cea mai mare din piaţă. Poţi să găseşti clădiri care au o chirie mai mare de 22 de euro/mp, dar sunt foarte puţine. Pe de altă parte, majoritatea tranzacţiilor care au loc în în piaţa de birouri se întâmplă undeva la valorile de 15-17 euro/mp, pentru spaţii care ar fi o zonă semicentrală a Bucureştiului. Vorbim de zona Floreasca, vorbim de zona Orhideea, centru-vest, cum numim noi. Acolo se întâmplă majoritatea a tranzacţiilor şi acolo chiriile sunt undeva în aest interval.

    3. Cum sunt aceste preţuri comparativ cu cele din restul Europei?

    Depinde, depinde foarte mult de la ţară la ţară. Adică Polonia, de exemplu, este mai sus decât suntem noi, există şi altă cerere, există şi un alt în stoc, deci poate noi suntem mai similari un pic cu  Ungaria şi Cehia. Bulgaria este un pic mai jos, deci suntem undeva undeva la mijloc, dacă ar fi să ne uităm în regiune. Dacă vorbim despre vestul Europei, depinde foarte mult de clădire, de oraş,  de etaj câteodată. Adică e altceva să vorbim de Londra, altceva să vorbim de Paris, altceva de de Madrid sau de Barcelona. Un lucru care se întâmplă peste tot însă este că foarte multe companii de peste tot din Europa au dat spaţii înapoi şi folosesc acest mod hibrid de muncă. Deci acest tren îl vedem peste tot.

  • Real Estate. Cum se poate digitaliza industria imobiliară?

    Cu rădăcini bine ancorate în 12 ţări şi sprijin financiar de 3,5 milioane de euro, start-up-ul românesc Bright Spaces şi-a propus să redeseneze piaţa imobiliară şi visează la orizonturi globale, cu ochii aţintiţi spre Statele Unite. Cu ambiţia de a atinge venituri recurente de 2,5 milioane de euro până anul viitor, Bright Spaces deschide calea către o nouă eră a real estate-ului digitalizat.

    „Într-adevăr, se vorbea mai puţin despre digitalizare în industria de real estate, dar în prezent se discută din ce în ce mai mult despre această tendinţă. Clienţii noştri, atât curenţi, cât şi viitori, caută modalităţi prin care tehnologia noastră poate fi aplicată sau îşi doresc chiar să înceapă cu noi procesul de digitalizare,” explică Cătălin Drăguţoiu, Head of Sales la Bright Spaces, raţiunea start-up-ului pe care îl reprezintă. Începuturile companiei se leagă de câştigarea primului hackathon organizat în 2019 în sud-estul Europei pe tema digitalizării leasingului pentru centre comerciale. Potrivit reprezentanţilor companiei, Bright Spaces este un start-up proptech european venture backed ce oferă o soluţie digitală completă de prezentare şi comercializare a spaţiilor de birouri şi rezidenţiale. Cu ajutorul vizualizării în mediu 3D, disponibilitatea digitală a spaţiilor şi diferite module de automatizare, optimizare şi digitalizare a acţiunilor specifice procesului de închiriere sau vânzare, Bright Spaces urmăreşte creşterea numărului de cereri relevante şi închiderea mai rapidă a înţelegerilor comerciale din aceste segmente. „Suntem o echipă de 23 de persoane, dar nucleul este format din cei doi cofondatori şi câţiva colegi care au pornit împreună acest proiect. Analizând piaţa, ne-am dat seama că real estate-ul include cel mai mare asset class din lume şi, în acelaşi timp, cel mai puţin digitalizat. Aşa a început povestea noastră”, spune Drăguţoiu. Acum, Bright Spaces are implementări în 12 ţări de pe patru continente, cu birouri în Bucureşti şi Londra. „Da, ne dorim să cucerim lumea, dar ne dorim şi competiţie. Fiind la începutul digitalizării, este important să fim cât mai mulţi care construim acest drum”, adaugă el. Finanţarea iniţială a fost de 185.000 de euro, „cam cât un apartament cu două camere în Bucureşti”, precizează Drăguţoiu. Până acum, Bright Spaces a ridicat finanţări de 3,5 milioane de euro de la investitori cu renume, atât locali, cât şi internaţionali. „Investitorii ne-au ajutat foarte mult, nu doar financiar, ci şi prin cunoştinţele şi relaţiile lor. Am identificat o nevoie clară, pentru că soluţiile de leasing, mai ales în centrele comerciale, erau rudimentare sau inexistente”, continuă el. Platforma Bright Spaces acoperă trei verticale majore: office (60% din portofoliu), logistică (20%) şi rezidenţial (21%). Recent, compania a început să exploreze şi sectorul retail. „Piaţa de birouri a fost puternic afectată de pandemie. Am venit cu soluţii de vizualizare digitală a spaţiilor, fără a fi nevoie de interacţiuni fizice. Chiar şi acum, în contextul muncii hibride, tehnologia noastră ajută la adaptarea birourilor şi la gestionarea spaţiilor mobilate, pentru a le face mai atractive”, explică Drăguţoiu. Un element diferenţiator al Bright Spaces este pachetul complet oferit. „Suntem singurii care oferim atât soluţii pentru interior, cât şi pentru exterior, cu un layer de inteligenţă artificială care ne permite să scalăm rapid. În plus, oferim date şi analize care ajută dezvoltatorii să ia decizii informate”, subliniază Drăguţoiu. Până acum, Bright Spaces a gestionat peste 3 milioane de metri pătraţi de spaţii şi numărul continuă să crească. „Modelul nostru de business este bazat pe abonamente. Ne apropiem de 1 milion de euro în ARR (Annual Recurring Revenue), iar în ultimii trei ani am avut o creştere de 737%”, adaugă Drăguţoiu. Obiectivele pentru viitor? „Ne dorim să atingem un ARR de 2,5 milioane de euro până la sfârşitul anului viitor şi să deschidem o nouă rundă de finanţare Series A. De asemenea, ne pregătim pentru piaţa din Statele Unite, unde deja avem colaboratori”, spune Drăguţoiu. Bright Spaces continuă să se extindă, iar pentru Cătălin Drăguţoiu şi echipa sa, viitorul digitalizării în real estate pare a fi unul plin de oportunităţi. „Avem nevoie de prezenţă fizică în pieţele pe care le vizăm, mai ales în Statele Unite, pentru că gestionarea relaţiilor comerciale la distanţă poate fi dificilă”, concluzionează el.  

    Carte de vizită:

    1. Cătălin Drăguţoiu este un specialist în vânzări şi creştere de afaceri, cu o experienţă de peste 15 ani în coordonarea echipelor şi dezvoltarea strategiilor de vânzări. În prezent, deţine funcţia de Director, Head of Growth, EU la Bright Spaces, un start-up proptech european care oferă soluţii digitale pentru prezentarea şi comercializarea spaţiilor de birouri şi rezidenţiale.

    2 . În cadrul companiei, Cătălin contribuie la extinderea pe pieţele europene, promovând soluţii de vizualizare 3D şi automatizare a proceselor de închiriere şi vânzare în sectorul imobiliar.

    3. Anterior, a fost Export Sales Manager la Artema Plast – Gerosa Group, unde a coordonat echipele de vânzări din mai multe ţări şi a implementat strategii de creştere pentru compania românească lider în ambalaje flexibile şi etichete. De asemenea, a ocupat funcţia de Partner/Sales Manager la Trade Media.

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Cătălin Drăguţoiu, Director Head of Growth, Bright Spaces:

    1. Care este valoarea totală a spaţiilor gestionate de voi?

    Până acum am gestionat peste
    3 milioane de metri pătraţi şi numărul este în continuă creştere.

    2. Care a fost valoarea iniţială a finanţării, cu care aţi pornit businessul Bright Spaces?

    185.000 de euro, cam cât un apartament cu două camere în Bucureşti.

    3. Cum vezi viitorul tehnologiei în real estate?

    Cred că în următorii 10 ani, toţi jucătorii mari vor avea „digital twins” pentru proprietăţile lor, iar tehnologia va deveni esenţială pentru vizualizarea şi gestionarea spaţiilor.

  • Real Estate. Afaceri nobile

    Pasionată de cultura franceză şi de arhitectura clădirilor istorice, Loredana Preda s-a aventurat, alături de soţul ei, în renovarea unei astfel de clădiri din Capitală. Chiar dacă investiţia de timp, de bani, dar şi eforturile lor au depăşit previziunile iniţiale, dacă ar da timpul înapoi, ar repeta această experienţă.

     

    Palatul Noblesse este o clădire istorică datând din 1881, prima pe stil eclectic din centrul Bucureştiului, construită de arhitectul Alexandru Săvulescu. Este o casă pe care am găsit-o pe un site numit Casele care plâng din Bucureşti. M-a emoţionat profund, eu fiind îndrăgostită de tot ce înseamnă arhitectură, clădiri istorice şi cultura franceză. Am lucrat într-o companie franceză timp de aproape nouă ani şi am studiat în limba franceză, aşa că dragostea mea pentru tot ce ţine de cultura şi arhitectura franceză este parte din mine”, a povestit Loredana Preda, cofondator Noblesse, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

    Căutarea unei astfel de case a început în 2010, iar procesul a durat aproape doi ani. „Am vizitat multe clădiri istorice abandonate din Bucureşti, iar experienţa a fost pe cât de interesantă, pe atât de marcantă. Bucureştiul are o colecţie impresionantă de clădiri cu o arhitectură autentică şi o istorie valoroasă, dar multe sunt abandonate şi lăsate în ruină din diverse motive – fie probleme de proprietate, fie dificultăţi legate de consolidare sau investiţiile mari pe care le necesită”, adaugă ea. Prima clădire pe care a văzut-o a fost, de fapt, Palatul Noblesse, şi tot aceasta a fost cea la care s-a întors, urmând să o achiziţioneze. „Am cumpărat clădirea de la o bancă după un proces de achiziţie care a durat mai mult de un an. În decembrie 2012, am finalizat achiziţia, dar clădirea era într-o stare jalnică – fusese abandonată timp de 20 de ani şi era practic o ruină”, îşi aminteşte Preda.

    Deşi clădirea fusese lăsată în paragină, planul său era clar: să o transforme într-un sediu care să reflecte valorile Noblesse Group, compania pe care o conduce şi care este dedicată arhitecturii şi designului interior. „Tot procesul de restaurare a durat aproape trei ani şi jumătate, cu foarte multe lucrări de consolidare, restaurare şi amenajare. Am început restaurarea demisolului şi am mutat studioul nostru de proiectare acolo, ceea ce mi-a permis să fiu prezentă zilnic pe şantier şi să supraveghez fiecare detaliu. Într-un an şi jumătate am inaugurat parterul şi am început să organizăm evenimente, iar în al doilea an am finalizat etajul. Ultima etapă a fost demisolul, un spaţiu dedicat industriei creative, amenajat în stil industrial, care a devenit un loc foarte co-creativ”, spune Loredana Preda.

    Carte de vizită:

    1. De meserie economist, Loredana Preda a început să lucreze încă din primul an de facultate în cadrul unui producător francez de mobilă cu activităţi în Bacău, unde s-a angajat pe poziţia de asistentă a directorului.

    2. Loredana Preda a rămas timp de nouă ani în cadrul firmei, perioadă în care a fost la curent cu ce se întâmpla la târgurile de mobilă şi cu noutăţile din domeniu, ce aveau să stea la baza dezvoltării pro-priei afaceri. În 2005, a lansat (alături de soţul ei) afacerea cu mobilă de lux Galeriile Noblesse în Bacău, în urma unei investiţii de 50.000 de euro.

    3. Primii colaboratori au fost producătorii din Franţa, pe care îi cunoştea cel mai bine, iar noile parteneriate au venit apoi după vizitele în alte ţări. Compania a ajuns astfel la venituri de mai bine de 3 milioane de euro anul trecut.

    Provocările nu au lipsit însă, iar Preda menţionează că restaurarea unei clădiri vechi implică un cost de două-trei ori mai mare decât construirea uneia noi, din cauza necesităţii de a consolida structura şi de a restaura detalii artistice, imposibil de reprodus astăzi. „De exemplu, la Palatul Noblesse am folosit peste 80 de tone de metal pentru consolidare, iar aceasta este doar o parte din provocările tehnice pe care le-am întâlnit. În plus, costurile manoperei sunt mult mai mari, deoarece trebuie să lucrezi cu meşteri şi artizani care ştiu cum să restaureze detalii autentice precum stucaturile sau tâmplăria veche. Am lucrat cu meşteri care cunosc tehnici vechi de lucru şi am avut un atelier de stucaturi în cadrul şantierului timp de aproape doi ani. Ne-am asumat responsabilitatea de a restaura aceste detalii, şi cred că rezultatul final este o operă de artă, nu doar o clădire.”

    Pe lângă consolidarea structurală şi restaurarea elementelor originale, o altă provocare a fost integrarea tehnologiei moderne într-o clădire istorică. „Am vrut să păstrăm toate elementele originale ale clădirii, dar în acelaşi timp să aducem amprenta modernă. Am instalat sisteme moderne de iluminat arhitectural pentru a scoate în evidenţă detaliile de stucatură, sisteme de sonorizare şi instalaţii antiincendiu, toate acestea fiind integrate cu grijă pentru a nu afecta farmecul autentic al casei.” Din perspectiva businessului, Loredana Preda mărturiseşte că a trebuit să valorifice cât mai rapid clădirea pentru a susţine financiar investiţia masivă. „Am început să organizăm evenimente încă din primul an, pentru că investiţia trebuia susţinută. În al doilea an am finalizat etajul, iar în al treilea, demisolul, unde am creat un spaţiu co-creativ dedicat industriilor creative. În primii ani, evenimentele corporate au fost principalele surse de venit, dar odată cu pandemia ne-am deschis şi către evenimente private – nunţi, botezuri, cununii – şi am descoperit că acest segment poate fi la fel de ofertant şi plin de satisfacţii.” Întrebată despre lecţiile învăţate pe parcursul acestui proiect, Loredana Preda spune că unul dintre cele mai importante aspecte a fost formarea unei echipe pasionate şi implicate: „O echipă de succes este esenţială. Am lucrat atât cu artişti restauratori, cât şi cu constructori, şi este important să ştii cum să colaborezi cu toţi aceşti oameni pentru a forma o echipă care să dea tot ce are mai bun. Asta a fost una dintre cele mai mari provocări, dar şi una dintre cele mai mari satisfacţii.”

    Astăzi, Palatul Noblesse găzduieşte evenimente corporate şi private, dar şi iniţiative culturale, expoziţii şi serate artistice. „Este mai mult decât o clădire restaurată, este un centru cultural şi creativ care reflectă pasiunea noastră pentru design interior şi artă. În viitor, ne dorim să dezvoltăm şi Academia Noblesse, un proiect care vizează educaţia prin arte şi dezvoltarea personală şi profesională prin creativitate”, dezvăluie Loredana Preda, anticipând o extindere a activităţilor Palatului în direcţii educaţionale. Chiar dacă restaurarea unei clădiri istorice este un proiect dificil şi costisitor, Preda consideră că beneficiile sunt incomensurabile. „La final, ceea ce ai reuşit să creezi nu este doar o clădire, ci o moştenire culturală pentru generaţiile viitoare. Este o lucrare de artă care va dăinui şi care, sper, va inspira şi alţi investitori să salveze aceste comori arhitecturale.”   

     

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Loredana Preda, cofondator, Palatul Noblesse

     

    Care au fost cele mai greu de gestionat aspecte legate de renovarea clădirii?

    Cred că a fost partea de necunoscut, pentru că aproape zilnic aveam informaţii noi care trebuiau gestionate, iar al doilea aspect ţine de partea aceasta de a duce o tehnologie modernă într-o clădire veche – aici a trebuit să am foarte mult grijă de cum se combină cele două, pentru că am vrut foarte mult să păstrez detaliile originale, autentice ale casei, să le restaurez, dar în acelaşi timp să aduc şi amprenta modernă, contemporană, atât prin tehnologie cât şi prin detalii noi pe care le-am adăugat.

    Cât de profitabil este să readuci la viaţă o clădire istorică a Capitalei?

    Având mai multe businessuri, fiind în primul rând un studio de arhitectură interioară, cumva procesul nostru de amortizare a investiţiei a fost mai rapid. Dacă ar fi fost o locaţie doar pentru evenimente, cred că ar fi fost greu ca în 10 ani, de când funcţionăm noi pe piaţă, să amortizăm investiţia bine, nici în prezent nu este amortizată, dar oricum ciclul este mai rapid atunci când valorifici cât mai mult şi cu mai multe businessuri complementare o clădire istorică, la fel ca orice investiţie, mai ales că dacă sunt şi etape cum au fost de exemplu pandemia, când n-am putut să mai facem evenimente, am avut businessul de design care ne-a ajutat în continuare până la urmă să supravieţuim şi să aducem venituri pe această clădire. Deci întrebarea în cât timp cred că depinde de fiecare antreprenor şi de modelul de business pe care îl aplică, dar în general trebuie gândit ca un business pentru care în mai puţin de 20 de ani e greu să iei în calcul amortizarea şi trebuie gândit ca un business pe care îţi doreşti să îl laşi moştenire. Iar atunci, partea aceasta financiară nu ştiu dacă este pe primul loc.

    Care sunt planurile dvs. de dezvoltare  a grupului Noblesse în continuare?

    Îmi doresc foarte mult să dezvoltăm o academie – în care să organizăm cursuri, ateliere în zona aceasta de dezvoltare prin arte, dezvoltare personală, profesională, în care artele să-şi aduce un rol principal, de educaţie a unui stil de viaţă frumos. Lipsesc activităţile din zona aceasta şi sper ca la anul să fie anul în care să am timp să mă dedic şi acestui proiect. Timpul lipseşte în primul rând să mă dedic şi acestui proiect.

  • Real Estate. Lungul drum spre mall

    Românii sunt tot mai dispuşi să petreacă ore în trafic pentru a ajunge la mall, transformând această destinaţie într-un punct central al vieţii urbane. Infrastructura precară şi aglomeraţia nu îi descurajează, mallul rămânând o atracţie principală pentru cumpărături, divertisment şi socializare. 

    Din cel mai recent studiu pe care l-am realizat, reiese că atât timpul petrecut de consumatori în malluri, cât şi timpul necesar pentru a ajunge acolo, a crescut”, a observat Georgian Drăghici, director comercial al companiei Brand Management, într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Brand Management este o companie cu o experienţă de două decenii pe piaţa din România, specializată în publicitatea indoor, care include centre comerciale, malluri, retail, parcuri, business centeruri, centre de fitness, centre medicale şi altele.

    În cadrul emisiunii, reprezentantul Brand Management a explicat că motivele pentru care românii petrec mai mult timp în malluri sunt diverse, printre care lucrările la infrastructura rutieră care îngreunează deplasările, creşterea populaţiei în zonele urbane şi suburbane, dar şi numărul tot mai mare de maşini înmatriculate. „Toţi aceşti factori contribuie la un timp mai lung petrecut în trafic, iar românii par dispuşi să petreacă mai mult timp în drum spre centrele comerciale, principalul motiv fiind cumpărăturile. Deşi există industrii unde cumpărăturile online sunt foarte populare, conform studiului nostru, pentru o mare parte dintre cumpărături, chiar dacă consumatorii sunt influenţaţi de mediul digital, preferă să viziteze în continuare fizic mallurile”, a explicat Drăghici.

    Potrivit studiului citat (realizat la comanda Brand Management de Reveal Marketing Research şi desfăşurat în perioada 10-19 mai 2024, pe un eşantion reprezentantiv de peste 800 de respon­denţi), dacă în aprilie 2023, drumul până la mall dura în medie 28 de minute, în mai 2024, acest indicator a crescut cu 39%, ajungând la 39 de minute. De asemenea, timpul petrecut în mall a crescut cu peste 9%, de la 130 de minute la 142 de minute. Nu doar numărul celor care vizitează mallurile a crescut, ci şi valoarea medie a cumpărăturilor, care este cu 9% mai mare decât în anul precedent.

    Carte de vizită Georgian Drăghici:

    1. Are o experienţă de circa 17 ani ca director comercial în cadrul Brand Management, compania lider de piaţă în advertisingul indoors, în special în marile centre comerciale din toate marile oraşe ale României;

    2. Potrivit reprezentanţilor companiei, el cunoaşte în profunzime întregul proces de vânzări, de la analiza pieţei, identificarea şi atragerea de noi clienţi, client service, trainingul reprezentanţilor de vânzări, planificare şi project management.

    Potrivit studiilor citate, motivul principal pentru care oamenii merg la mall rămâne cumpără­turile, acestea reprezentând 89% dintre motive, fie că este vorba despre cumpără­turi din hipermarketuri, haine sau articole de modă. Totuşi, oamenii vizitează mallurile şi pentru food court, cinemato­grafe, întâlniri de afaceri în diverse cafenele sau alte locuri, traficul în centrele comerciale având şi o sezonalitate. „De sărbători este mai aglomerat, dar observăm o creştere şi în alte perioade ale anului. De exemplu, vara, când este cald afară, oamenii preferă să stea în malluri, unde este aer condiţionat”, a adăugat el. Fashionul continuă să fie principalul domeniu de interes pentru cumpărături în centrele comerciale, însă clienţii achiziţio­nează de aici şi electrocasnice, bijuterii şi produse alimentare. „Hipermarketul rămâne principalul motiv pentru care oamenii vizitează centrele comerciale”, a subliniat Drăghici.

    De asemenea, mallurile oferă şi alte servicii într-un regim flexibil, cum ar fi bănci deschise în weekend. „Oamenii vzitează mallurile atât în weekend, care este perioada cea mai aglomerată, cât şi în timpul săptămânii. 60% dintre clienţi merg la mall în weekend, dar, în urma pandemiei, unii au început să viziteze centrele comerciale în momente mai puţin aglomerate”, a explicat el. Printre companiile care aleg să se promoveze în malluri se numără instituţiile financiar-bancare, care au sucursale deschise acolo sau oferă diverse servicii. Industria bijuteriilor este, de asemenea, foarte activă în publicitatea indoor din malluri. „Există domenii care cresc de la an la an, alocând bugete tot mai mari pentru acest tip de publicitate, ceea ce dovedeşte eficienţa acestor campanii”, a menţionat Drăghici.

     

    Nişa de activitate pe care Brand Management s-a concentrat în urmă cu 20 de ani evoluează odată cu dezvoltarea centrelor comerciale. „Am început prin a convinge lumea să investească în spaţii care nu erau considerate utile la acea vreme, cum ar fi pereţii goi ai singurului centru comercial de atunci, Bucureşti Mall, sau clădirile de birouri, unde potenţialul este mare şi în continuă creştere. A trebuit să convingem atât publicul, cât şi specialiştii în marketing de potenţialul acestei nişe de publicitate”, a explicat Drăghici. El a adăugat că domeniul publicităţii indoor se află într-o continuă expansiune, la fel ca întreaga piaţă de publicitate. „În prima jumătate a acestui an, ne aşteptam la o creştere de 15-20% faţă de anul trecut, însă am depăşit aceste aşteptări, ajungând chiar la o creştere de 50%”. Publicitatea în malluri are loc în punctul final al deciziei de cumpărare, a explicat Drăghici. „Oamenii continuă să meargă în malluri. Traficul în centrele comerciale este în creştere, iar numărul de malluri se măreşte constant, cu noi proiecte planificate atât în Bucureşti, cât şi în restul ţării. Această expansiune reflectă dorinţa românilor de a vizita mallurile, ceea ce a devenit un stil de viaţă în România. Studiile din ultimii ani au confirmat o creştere constantă a traficului în aceste centre comerciale”, a concluzionat el.   ■

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Georgian Drăghici

     

    De ce le place atât de mult românilor la mall?

    În primul rând, în România nu avem atât de multe zone stradale de cumpărături, acestea nu sunt la fel de dezvoltate ca în alte oraşe din alte ţări, în special din vest. În vest, te duci pe nişte străzi principale în centrul oraşului şi găseşti absolut toţi retailerii acolo. Retailerii s-au orientat, aşadar, către malluri şi centre comerciale; românii, dorind să aibă cât mai multe posibilităţi într-un singur loc, se îndreaptă către aceste centre comerciale. Astfel, mallul devine singurul loc unde pot găsi laolaltă mai multe servicii şi produse.

    Cine sunt clienţii care petrec cel mai mult timp la mall?

    Am împărţit segmentele de clienţi în generaţii: generaţia X, generaţia Y şi generaţia Z. Comportamentul fiecărei generaţii diferă, bineînţeles, influenţat de vârstă, dar şi de ceea ce îşi doresc să vadă într-un mall sau de motivul pentru care merg acolo. De exemplu, tinerii petrec din ce în ce mai mult timp în centre comerciale pentru socializare şi cumpărături, mergând la ore diferite faţă de alte generaţii. Generaţia X, de exemplu, preferă să meargă în zile diferite la mall, fără o zi anume pentru cumpărături, preferând să meargă în timpul săptămânii, când este mai liber. În weekend, aleg să se relaxeze sau să mănânce ceva. Diversele tipologii de consumatori sunt influenţate de dorinţele şi vârsta lor. Generaţia X este cea care cheltuie cei mai mulţi bani, deoarece au şi venituri mai mari.

    Mai este loc pentru malluri în Capitală? 

    Centrele comerciale sunt în creştere. Dacă s-ar construi mai multe, românii cu siguranţă le-ar vizita. Există loc de creştere, mai ales din cauza aglomeraţiei urbane. Vedem o migrare a populaţiei din oraşele mici şi sate către oraşele mari. Pe măsură ce populaţia creşte, creşte şi nevoia de malluri comerciale noi, inclusiv în Bucureşti. Tot mai mulţi oameni se mută din Bucureşti în zonele limitrofe, iar populaţia de acolo a crescut foarte mult. Aceştia preferă să aibă o zonă de cumpărături mai aproape de casă, ceea ce face necesară construirea de noi centre comerciale.

  • Real Estate. Investiţii sub briza mării

    Litoralul românesc a experimentat o serie de schimbări importante în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte preţurile locuinţelor. Dacă în trecut dezvoltarea în acest sector a fost limitată, acum vedem o expansiune a proiectelor şi o creştere rapidă a preţurilor, când vine vorba ATÂT despre locuinţele de vacanţă, cât şi despre celelalte segmente ale pieţei imobiliare. 

     

     

    Litoralul românesc s-a schimbat în întregime în ultimii 6-7 ani. Proiectele mari s-au concentrat în Mamaia şi extinderea Mamaia Nord şi Năvodari, unde s-au construit mii, chiar zeci de mii de locuinţe, schimbând faţa litoralului”, a spus Andrei Botiş, CEO al NAI România, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, referindu-se la creşterea activităţii rezidenţiale din judeţul Constanţa. Această efervescenţă imobiliară este determinată atât de creşterea interesului din partea investitorilor locali şi internaţionali, cât şi de dezvoltarea unor mari proiecte comerciale şi turistice în zonă. De asemenea, baza militară NATO de la Mihai Kogălniceanu şi portul Constanţa au jucat un rol important în creşterea economică a regiunii, ceea ce a condus la o cerere mai mare pentru locuinţe şi investiţii imobiliare în oraşul Constanţa, a observat el. Botiş a subliniat că această regiune are un potenţial uriaş de dezvoltare datorită poziţionării sale strategice şi a operaţiunilor portuare în continuă creştere, aspect evidenţiat şi într-o analiză recentă publicată de Appraisal & Valuation SA, firma deţinătoare a brandului NAI Romania & Moldova (şi emitent listat pe BVB – simbol: APP), din care reiese că preţurile pentru proprietăţile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spaţii comerciale şi industriale), dar şi chiriile din municipiul Constanţa au cunoscut o dinamică ascendentă, în ultimii şapte ani, înregistrând creşteri de la 49% – pentru spaţii comerciale, 66% – pentru apartamentele situate într-un cartier nordic, respectiv un maxim de 120% – pentru terenurile aflate în zone ultracentrale. Andrei Botiş a explicat că, în general, cele mai frecvente creşteri de preţuri s-au situat între 40% şi 50%, ceea ce, deşi poate părea considerabil, este relativ modest comparativ cu alte zone mari, precum Bucureştiul, unde creşterile au depăşit adesea 100% în perioada de şapte ani analizată în raportul lor. Aceasta se explică prin faptul că în zonele centrale ale oraşelor, locurile sunt limitate, iar preţul terenurilor creşte vertiginos. În Constanţa, în special, cererea pentru locuinţe a fost alimentată de renovările importante, precum a cazinoului şi amenajarea falezei, care au adus o valoare adăugată semnificativă oraşului. Totuşi, expertul subliniază că, în ultima perioadă, în Mamaia Nord şi alte zone de pe litoral, preţurile nu au mai crescut la fel de abrupt, iar „creşterea s-a stabilizat”. Un aspect important menţionat de Andrei Botiş este impactul pandemiei asupra pieţei imobiliare. În timpul pandemiei, a existat o cerere crescută pentru locuinţe de vacanţă, fiindcă „toată lumea vrea la mare”, ceea ce a generat o explozie în numărul proiectelor de construcţie. Totuşi, acum, ritmul de finalizare a lucrărilor a scăzut, şi „interesul s-a diminuat puţin”. O provocare observată de expert în una dintre cele mai efervescente zone din perspectiva dezvoltărilor rezidenţiale din Mamaia Nord/Năvodari este lipsa locurilor de parcare, în special în cazul construcţiilor premium. Expertul a explicat că, deşi „legal, proiectele sunt întocmite conform planurilor de urbanism”, în practică, lipsa locurilor de parcare a devenit o problemă. Aceasta se datorează faptului că multe proiecte rezidenţiale nu au fost iniţial gândite pentru a oferi facilităţi hoteliere, şi „dacă nu sunt locuri de parcare, clientul rămâne nemulţumit”. De asemenea, există un contrast între dezvoltările noi şi infrastructura existentă. Expertul observă că sistemele de apă şi canalizare şi lăţimea străzilor au fost proiectate acum 15-20 de ani şi sunt acum insuficiente pentru cerinţele actuale. Această problemă subliniază nevoia de o viziune pe termen lung în planificarea urbană. În ceea ce priveşte cererea pentru locuinţele de vacanţă, expertul menţionează că “există foarte mulţi bani prin depozitele bancare şi foarte mulţi bani la saltea”, ceea ce explică interesul pentru achiziţionarea de locuinţe de vacanţă. Comparativ cu alte destinaţii de litoral din regiune, precum Bulgaria şi Ucraina, România a rămas în urmă în ceea ce priveşte construcţia de noi locuinţe, ceea ce sugerează că există încă potenţial pentru dezvoltare. În concluzie, dacă eşti în căutarea unei locuinţe de vacanţă, expertul sugerează că ar fi bine să fii atent la evoluţia pieţei şi să iei în considerare faptul că achiziţia unui loc de parcare şi alte facilităţi pot deveni din ce în ce mai importante pe termen lung. Pe de altă parte, dacă ai în vedere achiziţia de locuinţe, este important să monitorizezi tendinţele pieţei şi să iei în considerare atât cererea actuală, cât şi dezvoltările viitoare. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei în general, potrivit lui Andrei Botiş, anul 2024 a început mai promiţător decât anul anterior, în special datorită conştientizării tot mai mari din partea investitorilor şi a clienţilor finali cu privire la stabilitatea pieţei imobiliare. De asemenea, au apărut noi produse bancare care au permis achiziţii la dobânzi mai avantajoase faţă de anul precedent. „Prima parte a anului a început mult mai bine decât anul anterior, în special datorită conştientizării investitorilor şi a clienţilor finali că piaţa imobiliară este un peisaj sigur”, a explicat Botiş, subliniind că dinamica tranzacţiilor a fost mai vizibilă în prima jumătate a anului.Un alt factor important care a influenţat piaţa imobiliară în 2024 a fost scăderea dobânzilor bancare, care a stimulat achiziţiile imobiliare. „Dintre oamenii care au nevoie de locuinţe, o mare parte au depăşit sentimentul de incertitudine şi au început să facă achiziţii, bineînţeles, susţinuţi şi de dobânzile bancare care au scăzut”, a explicat Botiş. El a adăugat că reducerea dobânzilor la depozite a avut, de asemenea, un rol în reorientarea oamenilor către investiţii imobiliare, considerând că nu este avantajos să păstreze economiile în bănci pe termen lung. O schimbare semnificativă pe piaţa financiară a fost reintroducerea creditelor ipotecare cu dobândă fixă, chiar dacă pe perioade mai scurte, de 3-7 ani. 

    Carte de vizită Andrei Botiş:

    1. Andrei Botiş dezvoltă, din 2010, Appraisal & Valuation,  unul dintre liderii pieţei de evaluări, firmă listată la BVB din sept 2021;

    2. Este, de asemenea, preşedinte al Romania Green Building Council (RoGBC – organism care oferă certificări pentru locuinţe „verzi”);

    3. A studiat Marketingul şi Afacerile Economice Internaţionale (2006 – 2009) şi şi-a consolidat pregătirea cu un MBA în Finanţe Bancare la Universitatea din Wales, Cardiff, şi Institutul Român Bancar (2009 – 2011).

    3 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Andrei Botiş, CEO, NAI România

     

    1. Ce părere ai despre promovarea intensă de către bănci a dobânzilor fixe pentru creditele ipotecare?

    Aceste dobânzi fixe, practic, creionează o traiectorie bună, mai ales pentru cei care au deja un credit unde dobânda a ajuns la 8%-9% , să ai alternativă în piaţă la 5%- 5,5% mi se pare o soluţie foarte viabilă pentru contextul actual, care, bineînţeles, oferă pieţei imobiliare o uşoară creştere, nu doar pe partea de refinanţare. Un credit nou la o dobândă de 5,3% mi se pare că este foarte bun în condiţiile actuale, ţinând cont de toate creşterile şi de tot ce se întâmplă în economie. Băncile tot timpul trebuie să fie aliniate la piaţă, pentru că altfel nu au business. Anul trecut au avut multe dintre ele un profit semnificativ, în mod special pe fondul creşterilor dobânzilor de referinţă şi au fost un pic mai relaxate din perspectiva creditării, dar nu poţi s-o duci la nesfârşit aşa şi atunci trebuie să te adaptezi consumatorului. Consumatorul are nevoie de bani, are nevoie de o locuinţă şi atunci trebuie să-i deserveşti nevoile.

     2. Cine sunt românii care îşi cumpără locuinţe de vacanţă?

    Datele oficiale spun că există foarte mulţi bani prin depozitele bancare şi foarte mulţi bani la saltea. Un imobil întotdeauna este ceva foarte sigur, mai sigur decât să-ţi banii într-o bancă sau într-un seif sau într-o saltea. Şi atunci, dacă există exces de lichidităţi, e normal să investeşti şi într-o locuinţă alternativă, a doua, a treia locuinţă la munte, la mare sau pe strada din vecinătate. Şi bineînţeles că la noi litoralul a rămas în urmă – pe măsură ce locuinţele vechi s-au renovat, au trecut printr-un proces amplu de reabilitare, de extindere, a apărut şi nevoia dezvoltărilor noi, pentru că a apărut segmentul de piaţă care a cerut un apartament la mare. Sunt unii dezvoltatori care au făcut un marketing foarte bun naţional, dar şi internaţional, care au atras şi un segment de piaţă din afară – adică pe acei români care sunt de mult plecaţi să lucreze în străinăttae, poate vin o dată pe an sau nu vin în România, dar au o locuinţă de vacanţă. Dacă ne comparăm cu Bulgaria şi Ucraina, din perspectiva locuinţelor noi de pe litoralul lor, noi încă şi acum suntem în urma lor şi mai avem loc de creştere.

    3. Este momentul unei achiziţii imobiliare acum?

    Dacă vrei să aştepţi o oportunitate, s-ar putea ca ea să nu vină niciodată sau să vină peste trei ani. Când alegi să investeşti într-un imobil o faci atunci când când ai nevoie şi când când consideri că îţi este util. S-ar putea să te ajute mai mult să cumperi un imobil acum, să-l închiriezi 7 ani, să încasezi o chirie şi să-l vinzi peste 7 ani cu 30-40% mai mult, timp în care încasat şi o chirie. În piaţa imobiliară, dacă scad preţurile, rămâi cu activul; pe bursă, dacă scad preţurile şi ai vândut acţiunile, rămâi doar cu pierderea. Depinde ce alegi, ce tip de investitori eşti – e bine, poate să ai şi nişte bani pe bursă, dar să ai şi nişte imobile care să-ţi genereze ceva sigur. Iar dacă nu ai banii necesari achiziţiei şi optezi pentru un împrumut, sugerez achiziţia unui apartament vechi, care arată deplorabil şi căruia să îi aduci tu valoarea pentru că vei avea timp să-l renovezi şi să-l faci aşa cum îţi place ţie şi să creşti valoarea prin aportul tău.

  • Cine a fost supranumit „regele mezelurilor din Transilvania” şi cu ce afacere face acum milioane de euro, după ce a fost nevoit să îşi vândă afacerea care l-a consacrat

    I s-a spus „regele mezelurilor din Transilvania” după ce a reuşit să pună Elit Cugir pe harta celor mai mari jucători din domeniu. A trecut cu fabrica printr-o insolvenţă şi a ajuns să vândă businessul din sectorul mezelurilor către gigantul chinez Smithfield. Dorin Mateiu nu a repornit motoarele în sectorul alimentar cum ar fi făcut mulţi antreprenori, ci s-a implicat în imobiliare şi, în trei ani, a câştigat câteva milioane de euro. Doar dintr-o vânzare.

    Dorin Mateiu are aproape 55 de ani şi este originar dintr-o localitate din judeţul Alba, zonă în care şi-a dezvoltat majoritatea afacerilor, de la investiţii în zona centrelor comerciale până la industria alimentară. Este un om de afaceri discret, care de-a lungul timpului a avut puţine declaraţii în presă sau ieşiri la conferinţe de presă. Businessul care l-a consacrat la nivel naţional este producătorul de mezeluri Elit Cugir, pe care l-a antreprenorul l-a pus pe picioare în 2002.

    După câţiva ani, presa a ajuns să îl numească „regele mezelurilor din Transilvania” având în vedere că în 2008 businessul Elit se îndrepta spre 100 de milioane de euro, plasându-se între cei mai mari producători de mezeluri. Totodată, Elit a fost şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din judeţul Alba, dar în 2017 antreprenorul a făcut exit şi a vândut businessul către gigantul chinez Smithfield.

    Vânzarea către Smithfield a venit imediat după ce producătorul de mezeluri a ieşit din insolvenţă. Dacă înainte de insolvenţă, Dorin Mateiu vorbea de câteva ori pe an despre producătorul de carne şi de planurile de dezvoltare, insolvenţa a redus considerabil numărul de declaraţii ale antreprenorului. „Da, suntem în discuţii cu Smithfield”- a fost singura declaraţie a lui Dorin Mateiu pentru Ziarul Financiar atunci când tranzacţia a apărut în publicaţia New York Times, care cita datele de pe Bursa de Valori din Hong Kong, acolo unde este listată compania care controlează Smithfield.

    Conform estimărilor ZF, tranzacţia, care a implicat şi compania de distribuţie Vericom 2001, s-a ridicat la peste 30 de milioane de euro. Deşi mulţi antreprenori precum Jean Valvis, Raul Ciurtin sau Levente Bara au reinvestit o parte din banii câştigaţi după ce au vândut companiile tot în aceleaşi domenii sau în domenii asemănătoare din sectorul alimentar, fondatorul Elit a mizat pe imobiliare. La aproape doi ani după acest exit, în 2019, Dorin Mateiu a făcut o primă tranzacţie importantă în sectorul imobiliar din Bucureşti şi a cumpărat clădirea de birouri din piaţa Victoriei în care are sediul First Bank. Antreprenorul din Alba a bătut palma cu Piraeus Bank pentru clădire, valoarea tranzacţiei depăşind 20 de milioane de euro, conform surselor ZF de la acea vreme. Trei ani mai târziu, adică în iulie 2022, Dorin Mateiu vinde clădirea de birouri către One United Properties (simbol bursier ONE), valoarea tranzacţiei fiind de aproximativ 28 de milioane de euro.

    Astfel, omul de afaceri din Alba a câştigat, conform calculelor Business MAGAZIN, câteva milioane de euro din vânzarea unei singure clădiri. Clădirea de birouri are o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 12.000 metri pătraţi şi este închiriată în totalitate către First Bank pentru o perioadă rămasă de aproximativ 12 ani, cu opţiune de întrerupere după 7 ani. Venitul anual din chirie generat de clădire este de aproximativ 1,9 milioane euro, conform unui raport One United Properties. Tot în 2019, Dorin Mateiu a cumpărat şi proiectul Rahmaninov Residence din zona Lacului Floreasca, dezvoltat de Gheorghe Stelian şi Dinu Pescariu. Ulterior, în decembrie 2020 One United a preluat administrarea proiectului şi l-a transformat în One Rahmaninov.

    De altfel, Dorin Mateiu este şi acţionar în cadrul One United Properties, ajungând recent la o deţinere de 6,63% din totalul acţiunilor. Însă, acestea nu sunt singurele afaceri din domeniul imobiliar pentru care este cunoscut Dorin Mateiu. Antreprenorul din Alba a dezvoltat o clădire de apartamente pe locul fostului cinema Griviţa, pe Calea Griviţei. Contactat de Business MAGAZIN, Dorin Mateiu nu a răspuns întrebărilor despre investiţiile din sectorul imobiliar. În plus, antreprenorul mai are afaceri în sectorul imobiliar prin intermediul societăţii MCM Plaza Center, unde are 50% din părţile sociale. De asemenea, Dorin Mateiu a intrat recent şi în sectorul industrial, fiind investitor prin intermediul companiei Mado Center într-un business dezvoltat de Ionuţ Dumitrescu şi Sacha Dragic. Revenind la judeţul Alba, una dintre cele mai importante afaceri pe care Dorin Mateiu a dezvoltat-o împreună cu alţi antreprenori şi pe care astăzi o deţine integral, conform platformei Confidas, este Alba Mall.

    În câteva businessuri, inclusiv cel cu centrul comercial din Alba – Iulia, mâna dreaptă a lui Dorin Mateiu este Voicu Vuşcan, managerul care conduce Elit Cugir şi care a stat la cârma producătorului şi în „era Mateiu”. Conform Confidas, Voicu Vuşcan este administrator al Alba Mall. De asemenea, Dorin Mateiu mai controlează prin intermediul companiei La Stejari, hotelul Golf Hotel Pianu, de patru stele, situat în localitatea Pianu de Jos, judeţul Alba, conform datelor publice. În plus, antreprenorul din judeţul Alba este proprietar al Mado SRL, companie care se ocupă cu transporturi rutiere de mărfuri. În total, Dorin Mateiu este acţionar în 17 companii, conform datelor de pe platforma Confidas, cu un total de peste 200 de milioane de lei cifră de afaceri.

    O altă zonă în care antreprenorul a investit este cea financiară, fiind asociat minoritar în Bankata, o platformă digitală de agregare a produselor financiare fondată de antreprenorii Diana Seredenciuc şi Andrei Perianu. Astfel, deşi a stat într-un con de umbră în ultimii ani, preferând să-şi dezvolte afacerile discret, cu puţine menţiuni despre planurile de viitor,  Dorin Mateiu continuă să fie unul dintre cei mai mari antreprenori din judeţul Alba, de unde mai vin nume precum Raul Ciurtin (cunoscut pentru Albalact, dar astăzi dezvoltă producătorul de alimente pe bază de proteină vegetală –Verdino), Levente Bara – omul care a pus bazele Supremia Group şi astăzi dezvoltă procesatorul de nuci Transilvania Nuts, Ioan Popa, fondatorul grupului din industria cărnii Transavia sau Ioan Tecar, antreprenorul care a pus bazele producătorului de hârtie Pehart-Tec, controlat în prezent de fondul de investiţii Abris. Pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare vine în contextul în care mulţi antreprenori aleg să se întoarcă în domeniile unde au acumulat experienţă, deşi investesc şi în alte businessuri precum cele din domeniul de imobiliare. Va fi pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare câştigător?