BusinessMagazin

Tag: rating

  • România se află pe locul 58 în clasamentul privind percepţia corupţiei

    Potrivit raportului privind percepţia corupţiei realizat de Transparecy Internaţional România a trecut de la locul 69, ocupat anul trecut, pe locul 58.

    Cele mai puţin corupte sunt ţările nordice (4 din primele 5 sunt din nordul Europei), Danemarca ocupă primul loc, urmată de Finlanda şi Suedia. În coada clasamentului se află Afganistan, Coreea de Nord, iar pe ultimul loc Somalia. Grecia, Senegal şi Marea Britanie sunt ţările care şi-au îmbunătăţit ratingul cel mai mult din 2012 până acum. Pe de altă parte, ratingul Australiei, Braziliei, Spaniei sau Turciei s-a deteriorat în ultimii ani.

  • S&P a scăzut cu o treaptă ratingul Greciei, în lipsa unui rezultat al negocierilor cu creditorii

    “Retrogradarea reflectă viziunea noastră legată de faptul că situaţia Greciei depinde de condiţii economice şi financiare favorabile. Din punctul nostru de vedere, aceste condiţii s-au înrăutăţit din cauza incertitudinii alimentate de negocierile prelungite dintre guvernul grec şi creditorii săi”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Agenţia americană estimează că economia elenă s-a contractat cu aproape 1% în ultimele şase luni, în pofida deprecierii monedei euro şi a scăderii preţului petrolului.

    “Considerăm că perspectivele economice ale Greciei s-ar putea înrăutăţi în continuare, dacă discuţiile dintre Grecia şi creditori nu vor avea un rezultat în curând. Dacă negocierile nu se înbcheie cu un rezultat pozitiv înainte de jumătatea lunii mai, s-ar putea să nu mai fie suficient timp pentru parlamentul din Grecia pentru a pune în practică condiţiile aferente impuse prin revizuirea programului”, potrivit S&P.

    Grecia a ratat ţinta de deficit bugetar convenită cu creditorii internaţionali la încheierea programului de ajutor financiar în 2010. Astfel, deficitul bugetar s-a situat la 3,5% din PIB anul trecut, în condiţiile în care Comisia Europeană anticipa un deficit de 1,6% din PIB, conform The Wall Street Journal.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Grecia a rambursat săptămâna trecută Fondului Monetar Internaţional (FMI) o tranşă în valoare de 450 de milioane de euro scadentă joi, din împumutul primit de la instituţie, în condiţiile în care rezervele monetare ale ţării continuă să scadă. Guvernul elen trebuie să achite o tranşă în valoare de 760 de milioane de euro către FMI pe 12 mai, potrivit Reuters.

    S&P notează că ar putea decide să scadă din nou ratingul Greciei, dacă datoria comercială a statului va creşte, în condiţiile în care guvernul de la Atena nu va putea obţine noi fonduri din partea creditorilor externi.

    Guvernul de la Atena mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Miniştrii din zona euro au cerut în mai multe rânduri guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, pentru prelungirea pachetului de bailout cu patru luni, întrucât măsurile propuse nu erau suficient de concrete.

    Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine în luna aprilie.

    În prezent, datoria Grecia se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro, adică 175% din PIB.

  • Fitch a scăzut ratingul Ucrainei pentru datoriile în monedă străină, aflat deja în categoria “junk”

    Ratingurile Ucrainei erau deja plasate în categoria nerecomandată pentru investiţii, iar scăderea până la gradul CC a obligaţiunilor în monedă străină înseamnă că acestea sunt considerate vulnerabile şi speculative.

    În ceea ce priveşte datoria în moneda naţională, Fitch a confirmat ratingul acesteia la CCC, tot în categoria “junk”.

    Ratingul atribuit Ucrainei de către Moody’s este Caa3, în timp ce Standard & Poor’s plasează datoria ţării la nivelul CCC-, potrivit Bloomberg.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a ajuns joi la o înţelegere cu Ucraina pentru acordarea unui împrumut în valoare de 17 miliarde de dolari, pachetul de ajutor financiar urmând să ajungă la 40 de miliarde de dolari, prin contribuţia altor parteneri internaţionali, precum Uniunea Europeană.

    Deşi analiştii Fitch consideră că acest program de sprijin va conduce la rezolvarea problemei finanţării, restructurarea datoriei externe, care este “din ce în ce în ce mai probabilă”, reprezintă un risc important asupra situaţiei economice a Ucrainei.

    De altfel, ministrul ucrainean de Finanţe, Natalia Yaresko, a declarat că guvernul de la Kiev vrea să anjungă la un acord cu deţinătorii obligaţiunilor suverane ale Ucrainei în ceea ce priveşte restructurarea datoriei înaine de luna iunie, atunci când FMI va reevalua acordul de bailout.

    Escaladarea conflictului din estul ţării a afectat serios economia Ucrainei, care s-a contractat cu 7,5% în 2014, notează Fitch. În aceste condiţii, deficitul fiscal al Ucrainei a ajuns la 13% din produsul intern brut anul trecut, în timp ce datoria directă şi garantată a reprezentat 72% din PIB.

    De asemenea, sistemul bancar a avut de suferit din cauza situaţiei economice şi a deprecierii monedei naţionale. Guvernul a bugetat aproximativ 2% din PIB pentru recapitalizarea băncilor, însă analiştii de la Fitch apreciază că aceste costuri vor fi mai mari, punând presiune pe datoria publică.

    Factorii care pot duce la o nouă retrogradare a ratingurilor Ucrainei sunt restructurarea datoriei deţinute de creditori externi privaţi, eşecul în implementarea unor reforme structurale şi, implicit, suspendarea programului de sprijin încheiat cu FMI, precum şi continuarea conflictului dintre armata ucraineană şi rebelii proruşi.

    Programul convenit cu FMI include reformarea sistemul energetic şi creşterea producţiei de energie la nivel naţional, precum şi asigurarea stabilităţii sectorului bancar.

    Bugetul aprobat de parlamentul ucrainean pentru 2015 vizează reducerea cheltuielilor sociale şi îngheţarea salariilor şi pensiilor la nivelul actual, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel acceptabil.

    Fitch estimează că economia Ucrainei se va contracta cu 5% în acest an.

     

  • Moody’s a pus ratingul OTE sub supraveghere pentru o posibilă scădere, din cauza situaţiei din Grecia

    “Deşi OTE a întreprins măsuri pentru a se proteja de situaţia economică a Greciei, 70% dintre veniturile sale sunt generate de afacerile din această ţară. Astfel, evoluţia ratingului rămâne strâns legată de condiţiile din ţară”, a declarat Carlos Winzer, vicepreşedinte al Moody’s.

    Ratingul atribuit de agenţia de evaluare grupului OTE este Ba3, aflat în categoria speculativă.

    Săptămâna trecută, Moody’s a pus sub supraveghere cu perspectivă negativă ratingul Caa1 al datoriei guvernamentale a Greciei, în vederea unei retrogradări, pe fondul incertitudinii legate de rezultatul negocierilor dintre Grecia şi partenerii săi internaţionali în privinţa porgramului de sprijin financiar.

    OTE şi-a limitat expunerea la băncile din Grecia şi a intensificat relaţiile cu instituţii bancare internaţionale, astfel că problemele cu care s-ar putea confrunta sistemul bancar din Grecia nu vor afecta semnificativ grupul telecom, notează Moody’s.

    Acest lucru permite atribuirea grupului OTE a unui rating cu patru trepte peste ratingul Greciei, însă incertitudinea legată de acordul între guvernul elen şi creditorii săi pun presiune pe evaluarea companiei.

    Modificarea ratingului OTE ar putea avea loc dacă ratingul Greciei ar fi retrogradat, condiţiile de pe piaţa elenă s-ar înrăutăţi şi/sau ar creşte presiunea asupra lichidităţilor de care dispune grupul de telecomunicaţii, se arată în comunicatul Moody’s.

    OTE este cel mai mare operator telecom din Grecia şi este deţinut în proporţie de 40% de Deutsche Telekom. Grupul elen are operaţiuni în Grecia, România şi Albania.

    În România, OTE deţine 54,01% din acţiunile Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) şi 70% din Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote România). Cele două companii locale au fost redenumite sub brandul Deutsche Telekom la finalul lunii septembrie a anului trecut.

  • S&P a retrogradat cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria “junk”

    “Lichiditatea limitată produce probleme băncilor greceşti şi economiei naţionale şi a contribuit la reducerea intervalului de timp pe care noul guvern îl are la dispoziţie pentru a ajunge la un acord cu creditorii săi oficiali pentru un program de finanţare”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Miniştrii Finanţelor din zona euro se vor reuni miercuri la Bruxelles într-o şedinţă extraordinară pentru a discuta situaţia datoriilor Greciei, al cărei acord de împrumut cu troica creditorilor UE-BCE-FMI, în valoare de 240 miliarde de euro, expiră la sfârşitul lunii februarie.

    “În opinia noastră, o prelungire a discuţiilor cu creditorii oficiali ar putea pune o presiune suplimentară pe sistemul financiar, afectându-i stabilitatea prin retragerea depozitelor şi, în cel mai rău caz, prin impunerea controlului asupra capitalului şi pierderea finanţării din partea creditorilor, rezultând, în ultimă instanţă, în ieşirea Greciei din zona euro“, se arată în comunicatul S&P.

    Premierul grec Alexis Tsipras şi ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis au vizitat şapte ţări europene în această săptămână, pentru a obţine sprijinul necesar pentru renegocierea datoriei Greciei, însă propunerile lor au întâmpinat opoziţie, mai ales din partea guvernului german.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a decis miercuri să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE.

    În aceste condiţii, banca centrală a Greciei va trebui să furnizeze băncilor lichidităţile de care acestea au nevoie, prin accesarea facilităţii de finanţare de urgenţă. Prin acest program, împrumuturile sunt mai scumpe şi sunt oferite de banca centrală a Greciei, nu direct de către BCE.

    Premierul Alexis Tsipras a renunţat la cererea de restructurare a datoriei de 315 miliarde de dolari, echivalentă cu 175% din PIB, şi a propus oficialilor europeni şi FMI înlocuirea obligaţiunilor guvernamentale deţinute de creditorii internaţionali fie cu unele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economiei ţării, fie cu aşa-numitele titluri “perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.

  • S&P a retrogradat cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria “junk”

    “Lichiditatea limitată produce probleme băncilor greceşti şi economiei naţionale şi a contribuit la reducerea intervalului de timp pe care noul guvern îl are la dispoziţie pentru a ajunge la un acord cu creditorii săi oficiali pentru un program de finanţare”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Miniştrii Finanţelor din zona euro se vor reuni miercuri la Bruxelles într-o şedinţă extraordinară pentru a discuta situaţia datoriilor Greciei, al cărei acord de împrumut cu troica creditorilor UE-BCE-FMI, în valoare de 240 miliarde de euro, expiră la sfârşitul lunii februarie.

    “În opinia noastră, o prelungire a discuţiilor cu creditorii oficiali ar putea pune o presiune suplimentară pe sistemul financiar, afectându-i stabilitatea prin retragerea depozitelor şi, în cel mai rău caz, prin impunerea controlului asupra capitalului şi pierderea finanţării din partea creditorilor, rezultând, în ultimă instanţă, în ieşirea Greciei din zona euro“, se arată în comunicatul S&P.

    Premierul grec Alexis Tsipras şi ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis au vizitat şapte ţări europene în această săptămână, pentru a obţine sprijinul necesar pentru renegocierea datoriei Greciei, însă propunerile lor au întâmpinat opoziţie, mai ales din partea guvernului german.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a decis miercuri să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE.

    În aceste condiţii, banca centrală a Greciei va trebui să furnizeze băncilor lichidităţile de care acestea au nevoie, prin accesarea facilităţii de finanţare de urgenţă. Prin acest program, împrumuturile sunt mai scumpe şi sunt oferite de banca centrală a Greciei, nu direct de către BCE.

    Premierul Alexis Tsipras a renunţat la cererea de restructurare a datoriei de 315 miliarde de dolari, echivalentă cu 175% din PIB, şi a propus oficialilor europeni şi FMI înlocuirea obligaţiunilor guvernamentale deţinute de creditorii internaţionali fie cu unele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economiei ţării, fie cu aşa-numitele titluri “perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.

  • S&P ar putea retrograda ratingul Greciei, dacă autorităţile elene nu ajung la un acord cu creditorii

    “Considerăm că unele dintre politicile economice şi bugetare pe care le promovează noul guvern grec sunt incompatibile cu cadrul convenit de guvernul precedent şi creditorii oficiali ai Greciei”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Ratingul de ţară atribuit Greciei de către S&P este B, aflat în categoria nerecomandată pentru investiţii.

    De asemenea, S&P apreciază că incertitudinea politică şi creşterea economică slabă reprezintă un risc cu privire la capacitatea ţării de a susţine datoria pe care o are către creditorii săi.

    Grecia a accesat un împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro din mai 2010 până în prezent de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Partidul ostil austerităţii Syriza a cîştigat alegerile parlamentare anticipate de duminică din Grecia şi a format noul guvern grec alături de formaţiunea de dreapta Grecii Independenţi.

    Noul premier grec Alexis Tsipras şi-a afirmat miercuri intenţia de a “renegocia” un acord “viabil şi just” cu partenerii săi europeni, declarându-se în acelaşi timp pregătit să “verse sânge” pentru a “reda demnitatea grecilor”, relatează AFP.

    Tsipras vizează o restructurare a datoriei publice a Greciei, care în prezent se ridică la aproximativ 312 miliarde de euro.

    Mai mulţi oficiali ai instituţiilor de la care Grecia s-a împrumutat au afirmat în această săptămână că este exclusă posibilitatea ca o parte din datoria ţării să fie ştearsă.

    Christine Lagarde, directorul FMI, a afirmat luni că Grecia trebuie să respecte regulile zonei euro şi a exclus posibilitate ca ţara să fie tratată diferit faţă de celelalte state membre.

    “Există reguli interne ale zonei euro, care trebuie respectate. Nu putem face categorii speciale pentru anumite state”, a declarat Lagarde pentru publicaţia franceză Le Monde, subliniind totodată că guvernul grec trebuie să continue reformele structurale pe care s-a angajat să le adopte.

    S&P a crescut ratingul Greciei la B de la B- în luna septembrie a anului trecut şi a pus sub supravhegere pozitivă evaluarea.

    De asemenea, o altă agenţie de evaluare financiară, Fitch, a pus sub supraveghere negativă ratingul Greciei în luna ianuarie.

  • Premieră în ultimii 10 ani: S&P a retrogradat ratingul de credit al Rusiei, în categoria nerecomandată pentru investiţii

    “Flexibilitatea politicii monetare a Rusiei a devenit mai limitată, iar perspectivele de creştere economică au scăzut”, se arată într-un comunicat al agenţiei S&P, transmite Bloomberg.

    Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, se află pe punctul de intra în recesiune economică, după ce preţul petrolului a scăzut la cel mai jos nivel din 2009 până în prezent.

    În plus, economia rusă a fost afectată de sancţiunile impuse Moscovei de către Statele Unite şi Uniunea Europeană, din cauza conflictului din Ucraina, măsuri care au limitat accesul companiilor din Rusia la finanţare pe pieţele financiare internaţionale şi au scăzut interesul investitorilor pentru piaţa rusă.

    Moneda rusă s-a depreciat cu 46% faţă de dolar anul trecut, în timp ce, în urma anunţului agenţiei de rating, rubla a scăzut cu 6,6%, la 68,7990 unităţi pentru un dolar.

    Ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a afirmat că această acţiune a S&P arată “un pesimism excesiv”.

    “Nu există niciun motiv ca să dramatizăm situaţia. Decizia nu ar trebui să aibă un impact serios pe piaţa de capital, întrucât jucătorii de pe piaţă se aşteptau deja la riscurile unei retrogradări a ratingului de credit al Rusiei”, a declarat Siluanov.

    La jumătatea lunii ianuarie, şi Moody’s a scăzut ratingul Rusiei cu o treaptă, de la Baa2 la Baa3, cu doar un nivel deasupra categoriei “junk”, nerecomandate pentru investiţii.

    Oficialii ruşi încearcă să limiteze cea mai mai gravă criză monetară pe care o traversează Rusia de la criza datoriilor din 1998 până în prezent. În acest sens, vicepremierul Igor Shuvalov a anunţat că guvernul de la Moscova pregăteşte un plan anticriză în valoare de 1.400 de miliarde de ruble.

    S&P estimează că economia rusă va creşte cu aproximativ 0,5% pe an până în 2018, încetinind semnificativ faţă de precedenţii patru ani, când produsul intern brut a avansat cu 2,4% anual. Ministerul Economiei din Rusia a avertizat că economia s-ar putea contracta cu 4.5% în acest an, dacă preţul petrolului rămâne în jurul valorii de 45 de dolari pe baril.

  • Durul Erdogan, de neclintit la cârma Turciei

    În ciuda autoritarismului şi a scandalurilor de corupţie care au marcat guvernarea sa şi au provocat proteste antiguvernamentale de mare amploare în principalele oraşe, Erdogan a fost votat preşedinte graţie creşterii economice rapide pe care a promis-o şi a livrat-o electoratului. De la venirea la putere a AKP în 2002, sub conducerea lui Erdogan, Turcia a înregistrat o perioadă de creştere economică şi de stabilitate politică fără precedent în istoria sa.

    Un program de încurajare puternică a construcţiilor, a consumului intern şi a exporturilor a urcat ritmul de creştere a PIB la 4% în 2013, după o creştere de 2% 2012, singurul an cu creştere mai slabă după performanţa “chinezească” de 9,2% din 2010 şi 8,5% 2011. În plus, graţie forţei economice remarcabile a Turciei, guvernul Erdogan a reuşit anul trecut inclusiv să-şi achite ultima tranşă de datorie la FMI (412 mil. dolari), punând astfel capăt unei relaţii de 52 de ani cu Fondul.

    Inclusiv poziţia dură a premierului Erdogan la adresa criticilor săi, inclusiv a reprezentanţilor pieţelor financiare, i-a fost de folos, consolidându-i imaginea de lider curajos, patriot şi care conduce cu mână de fier economia. După alegerea sa ca preşedinte, lira turcească a scăzut la minimul ultimelor cinci săptămâni faţă de dolar, ca efect al estimării pieţelor financiare că noul preşedinte şi-ar putea folosi puterea spre a face presiuni asupra băncii centrale să scadă ratele dobânzilor, ca să stimuleze economia. Erdogan a criticat public ceea ce a numit “lobby-ul dobânzilor”, adică investitorii străini, bancherii, economiştii şi jurnaliştii care au cerut o politică monetară mai restrictivă, pentru a contracara avansul inflaţiei, situată în prezent la peste 9%, dublu faţă de ţinta oficială.

    OECD a majorat estimarea de creştere a PIB în Turcia la 3,3% anul acesta şi 4% la anul, în timp ce agenţia Standard&Poor’s şi-a majorat estimarea la 2,9% pentru 2014, respectiv 3% pentru 2015, dar a atras atenţia că principalul risc, la fel ca în cazul tuturor economiilor emergente din Europa, este legat de o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean.

  • Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

    Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

    La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

    Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

    Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

    Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

    Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

    Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

    Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

    Între timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.