BusinessMagazin

Tag: rate

  • Credit acordat de stat plătit tot de stat: Blue Air nu a plătit nicio rată la împrumutul Eximbank

    Blue Air nu a plătit nicio rată la creditul în valoare de 300 mil. lei acordat de Eximbank cu garanţia statului, statul şi-a asumat plata ratelor din noiembrie 2021 şi până în prezent. „Au fost achitate 10 rate în perioada noiembrie 2021 – august 2022, în valoare de 50.129.166 lei“, spun pentru ZF reprezentanţii Blue Air, care arată că ratele nu au fost achitate de companie.

    Blue Air a avut o perioadă de graţie de 12 luni din momentul în care a primit creditul şi până la efectuarea primei plăţi. Reprezentanţii Blue Air susţin că încă din luna august 2021 au atenţionat Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor despre situaţia financiară pre­cară în care se afla compania. La acea dată, ministrul transpor­tu­rilor era Cătălin Drulă, iar ministru al finanţelor a fost Dan Vîlceanu.

    Compania a trimis un memoriu către Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Finanţe în data de 18 august 2021 în care dorea să organizeze o ofertă publică de acţiuni în valoare de 110 mil. euro la bursa de valori din Londra şi cerea statului să execute garanţiile acordate, statul preluând 75% din acţionariatul companiei, lucru care nu s-a înâmplat nici până în prezent, când compania a intrat în incapacitate de plată.

  • Totul sau nimic: Băncile centrale sunt mai hotărâte ca niciodată să parieze tot pe majorarea ratelor dobânzii pentru a învinge inflaţia, cu riscul ca economiile să aterizeze într-o recesiune severă

    Băncile centrale sunt gata să conducă economia mondială periculos de aproape de o recesiune, în încercarea de a combate inflaţia. După ce au văzut şi au acţionat prea târziu împotriva creşterii galopante a preţurilor Fed şi omologii săi vor să câştige lupta cu inflaţia chiar şi cu preţul contractării  economiilor, scrie Bloomberg.

    Aproximativ 90 de bănci centrale au majorate ratele dobânzilor în acest an, iar jumătate dintre acestea au crescut ratele cu cel puţin 75 de puncte dintr-un singur foc. Rezultatul acestor decizii este cea mai amplă înăspirere a politicii monetare din ultimii 15 ani şi abandonarea erei banilor ieftini.

    În trimestrul actual vor avea loc creşteri uriaşe ale ratelor la comanda celor mai importante bănci centrale din lume, potrivit analiştilor de la JP Morgan.

    Doar în această săptămână, Fed va majora pentru a treia oară la rând dobânda cu 75 de puncte de bază, în timp ce există voci care cer o majorare de un punct întreg după ce inflaţia din SUA a sărit din nou în august de pragul de 8%.

    Se preconizează că Banca Angşiei îşi va majora deasemenea dobânda cu 50 de puncte, ea fiind urmată de ţări precum Norvegia, Suedia, Elveţia sau Indonezia.

    În timp ce băncile încep să calce puternic frâna, factorii de decizie din interiorul acestora au început să discute public într-o manieră tot mai sumbră despre riscurile cu care vin aceste majorări, adică recesiunea şi producerea unor turbulenţe pe piaţa muncii.

    Nu mai există niciun dubiu privind impactul negativ pe care înăsprirea politicii monetare o va avea asupra economiilor ci doar o întrebare: Cât de rău ar putea fi?

    Analiştii de la Black Rock estimează că readucerea inflaţiei la nivelul de 2% ar însemna o recesiune severă pentru SUA şi ar produce cel puţin trei milioane de şomeri. În cazul Europei, rezultatul scontat de BCE ar putea produce încă pierderi şi mai mari decât cele ale SUA.

    Nici măcar investitori nu vor putea scăpa de această furtună.

    După ce inflaţia pentru luna august a fost raportată în SUA, piaţa bursieră s-a confruntat cu cea mai severă prăbuşire din ultimii doi ani, determinată de planurile Fed privind înăsprirea şi mai agresivă a politicii moneetare.

    Cunoscutul investitor Ray Dalio prevesteşte o prăbuşire a pieţelor de acţiuni de peste 20%, pe măsură ce ratele vor continua să crească.

    Din 1980 şi până în prezent, economia mondială a crescut în medie cu 3,4%. Acum, odată cu înăsprirea politicii monetare, la care se adaugă problemele cauzate de COVID-19 şi de războiului din Ucraina, rata de creştere va ajunge la 1%, potrivit economiştilor.

    „Avem în faţa noastră toate ingredintele unei recesiuni globale”, a declarat Kevin Warsh, fostul guvernator al Fed.

     

  • Urmează cele mai dificile două trimestre – T4 şi T1 – pentru cei care au credite ipotecare/imobiliare legate la IRCC. În T1/2023 DAE ajunge la nu mai puţin de 8%, o dobândă care va fi destul de greu de plătit. Creşterea accelerată a ratelor care va urma poate fi acoperită doar printr-o majorare salarială de 20%, fără a include inflaţia

    Totul a pornit de la o discuţie pe care am avut-o săptămâna trecută cu cineva care avea un credit ipotecar luat anul trecut în septembrie şi care a pornit cu o rată de 1.450 de lei pe lună, iar acum plăteşte 1.700 de lei. De la 1 octombrie va plăti mai mult (banca încă nu i-a comunicat noua rată), iar de la 1 ianuarie va plăti şi mai mult. Întrebarea a fost ce să facă, cum poate plăti această creştere, dacă băncile au soluţii şi care ar fi ele. Greu de răspuns, mai ales că nu poate jongla din scadenţă, pentru că nu are suficienţi ani de plată pentru ca banca să-i poată majora scadenţa cu anii pe care i-a plătit deja, astfel încât rata să-i rămână aproape la fel şi să nu fie lovit atâ de mult de creşterea IRCC.

    Nu ştiu dacă multă lume este pregătită pentru şocul creşterii IRCC din trimestrul al IV-lea şi trimestrul I al anului viitor, care implică o majorare substanţială a ratei de plată la bancă.

    Acum IRCC este 2,56%, de la 1 octombrie creşte la 3,9%, iar la de 1 ianuarie se va duce la 5,7%, pe baza calculelor de până acum privind dobânzile tranzacţionate pe piaţa interbancară (în iulie dobânda medie a fost de 4,72%, în august a fost de 6,21%, iar până pe 15 septembrie dobânda medie de tranzacţionare a fost de 6,05%).

    Pentru cineva care a luat un credit ipotecar anul trecut în perioada octombrie-noiembrie-decembrie, când a fost cel mai mic IRCC, de 1,08%, creşterea de acum şi mai ales ce va urma este ucigătoare.

    Ca un exemplu: pentru un credit de 60.000 de euro cu un IRCC, 1,08% în momentul acordării creditului, plus marja băncii de 2%, plus taxele şi asigurările aferente de 0,3%, a rezultat un DAE de 3,38%, cu o rată lunară de 1.678 de lei.

    Acum, IRCC este de 2,56% plus marja băncii de 2%, plus 0,3% taxele, rezultă DAE de 4,86%, care implică o rată de 2.048 lei pe lună.

    De la 1 octombrie, odată cu noul IRCC de 3,9%, cu marja băncii şi taxele, rezultă DAE de 6,2%, care implică o rată lunară de plată de 2.383 de lei.

    De la 1 ianuarie, cu noul IRCC de 5,7%, plus marja băncii, plus taxele, rezultă DAE de 8%, ceea ce implică o rată de 2.833 de lei pe lună.

    Este foarte greu de acomodat o asemenea creştere în numai un an, mai ales în condiţiile actuale, cu explozia inflaţiei, creşterile generalizate de preţuri şi facturile la energie.

    În momentul în care a fost luat creditul de 60.000 de euro, salariul net era de 5.600 de lei pe lună, un salariu destul de bun. Rata reprezenta 30% din salariu, rămânând disponibili 3.900 de lei.

    De la 1 ianuarie, care este numai peste trei luni şi două săptămâni, noua rată de 2.833 de lei înseamnă 50% din salariu, rămânând disponibili 2.760 de lei. O bună parte din bani sunt deja mâncaţi de creşterea preţurilor, aşa că ceea ce va rămâne disponibil este mult mai puţin.

    Va fi un şoc pentru mulţi corporatişti care anul trecut, când au luat creditul la cea mai mică dobândă, nu puteau să-şi închipuie ce va fi în doar un an. Foarte mulţi îşi calculau că după plata ratei rămân cu 3.900 de lei, bani care puteau acoperi utilităţile, benzina, şi mai rămâneau bani pentru city-break, ieşit la restaurant şi achiziţia de haine.

    După cele două majorări de IRCC, de la 1 octombrie şi de la 1 ianuarie, suma care ar rămâne disponibilă va fi mult mai mică şi va implica o reducere dramatică a city-break-urilor, ieşirilor la restaurant/terase şi a schimbării hainelor.

    Nimeni nu este pregătit pentru acest lucru.

    Ceea ce va urma va fi o frustrare extraordinară, care se va îndrepta către bănci (deja profiturile pe care le obţin băncile încep să atârne greu, într-un sens negativ), împotriva guvernului şi a partidelor, iar politicienii vor da vina pe Banca Naţională pentru modul în care a gestionat inflaţia şi politica de dobânzi. Explicaţiile logice legate de evoluţiile economice şi financiare din lume şi de la noi nu vor mai ţine.

    În urmă cu un an, când a fost cea mai bună perioadă de IRCC, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare cu toate mâinile. Nimeni nu lua în considerare această creştere de dobândă, care va da toate bugetele celor care au luat împrumuturi peste cap.

    Problema corporatiştilor cu credite ipotecare/imobiliare este că nici nu prea au marjă de manevră, pentru că au numai un an de plată la credit, care nici nu s-ar vedea dacă banca ar prelungi scadenţa în încercarea de a menţine rata la fel.

    Pentru cei care au luat credite în urmă cu mai mulţi ani, o soluţie ar fi majorarea scadenţei cu anii care s-au plătit deja, astfel încât să se păstreze rata, iar creşterea care va urma în T4 şi T1 să fie mai uşor de suportat.

    Pentru exemplul de mai sus soluţia ideală ar fi ca angajatorul celui care a luat creditul să-i majoreze salariul cu 20% numai pentru a-i acoperi creşterea ratei. Dar este greu de crezut că sunt companii care pot majora salariile de la anul cu 20% în condiţiile actuale. Iar acest lucru nu implică şi o majorare care să acopere creşterea preţurilor, adică a inflaţiei.

    Aşa că vor urma două trimestre de şoc pentru care lumea nu este pregătită, dar care vor aduce o nemulţumire generală, mai ales în rândul corporatiştilor.

  • Banca Centrală Europeană este pe cale de a majora ratele dobânzilor cu 0.75 puncte pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record

    Banca Centrală Europeană se află în pragul unei creşteri de 0.75 puncte a ratelor dobânzilor pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record, chiar dacă riscul unei recesiuni în zona euro continuă să crească, a raportat Bloomberg.

    Decizia fără precedent de înăsprire monetară, care ar ridica rata depozitelor la 0,75% de la 0%, este prezisă de majoritatea economiştilor chestionaţi de Bloomberg, inclusiv de analiştii Wall Street Goldman Sachs, Bank of America şi JPMorgan Chase.

    Peste 40 de bănci centrale au crescut costurile îndatorării cu cel puţin 0.75 puncte în acest an – Analiştii se întreabă dacă BCE va urma trendul înăspririlor monetare cu aceeaşi stricteţe.

    Pariurile investitorilor înclină către o creşte de 75 de puncte de bază, deşi deocamndată nimic nu este decis la nivel oficial. Unii analişti au bătut în retragere în ultimele zile, deoarece datele economice pesimiste au înteţit teama de recesiune. Vocile care se îngrijorează de perspectivele înăspririi monetare susţin o creştere mai modestă de jumătate de punct.

    O înrăutăţire a situaţiei ar face ca BCE să se alăture celor peste 40 de bănci centrale – inclusiv Rezervei Federale – care au efectuat creşteri uriaşe pentru a reduce inflaţia violentă. Printr-o astfel de strategie, BCE ar putea să stimuleze euro, aflat într-o continuă scădere, şi să trimită un mesaj puternic criticilor care susţin că factorii de decizie politică au fost prea lenţi pentru a acţiona în contextul ostilităţilor economice din prezent.

    Perspectiva unei creşteri de 0.75 puncte a ratei dobânzii a luat naştere la sfârşitul lunii trecute din cauza reprezentanţilor Consiliului guvernamental care au participat la retragerea anuală a Fed din Jackson Hole. Chiar şi unii dintre colegii lor mai precauţi au îndemnat la o acţiune în forţă a BCE.

    Preţurile au crescut cu 9,1% faţă de august 2021 — de aproape cinci ori ţinta de 2% a BCE pe termen mediu — în timp ce o măsură care exclude alimentele şi energia a atins, de asemenea, un maxim istoric. Consumatorii chestionaţi de BCE prevăd o inflaţie de 5% în următoarele 12 luni şi 3% peste trei ani.

    Situaţia euro nu a ajutat deloc. Scăderea monedei sub dolarul american a înăsprit costul importurilor, în special al mărfurilor cu preţul în dolari. Orice creştere mai mică de trei sferturi de punct riscă generarea unei slăbiciuni suplimentare, potrivit lui Anatoli Annenkov, analist la Societe Generale.

    Reprezentanţii BCE se vor confrunta cu opoziţia economistului şef Philip Lane, care a propus o „serie calibrată în mai multe etape, în schimbul unor creşteri mai mari şi mai rare”.

    Există şi semne ale unui disconfort politic. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a avertizat săptămâna aceasta că înăsprirea monetară „trebuie să fie compatibilă cu o cale de redresare economică eficientă”.

  • Încrederea investitorilor în moneda europeană scade pe măsură ce criza energetică se accentuează pe continent. Euro a coborât deja cu 15% în ultimul an

    Încrederea investitorilor în euro a atins cel mai mic nivel de când pandemia a lovit Europa în urmă cu mai bine de doi ani, din cauza creşterii riscului unei recesiuni generate de preţurile record la energie, scrie Financial Times.

    Creşterea pariurilor faţă de scăderea euro reflectă, de asemenea, optimismul asupra dolarului american, care a fost stimulat de semnalele Rezervei Federale a SUA – întărite vineri de preşedintele său Jay Powell –  privitoare la continuarea majorării ratelor dobânzilor pentru a face faţă inflaţiei crescânde.

    Pe lângă ameninţarea recesiunii, Europa se confruntă şi cu creşterea bruscă a preţurilor. La reuniunea anuală a bancherilor centrali de la Jackson Hole din acest weekend, Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, şi François Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale franceze, au avertizat că politica monetară va trebui să rămână strictă pentru o perioadă lungă de timp în Europa.

    Euro a scăzut deja cu 15%, coborând sub valoarea dolarului în ultimul an. Săptămâna trecută, a atins cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, deoarece preţurile angro la gaze şi electricitate au crescut la maxime istorice în Europa, din cauza temerilor că Rusia va limita aprovizionarea cu energie.

    „Euro în acest moment este pur şi simplu o funcţie a şocului energetic european”, a declarat Mark McCormick, şeful global al strategiei valutare la TD Securities. „Cel mai important factor pentru următoarele două săptămâni implică ceea ce se întâmplă cu Nord Stream 1 [conducta din Rusia] şi creşterea preţurilor la gaz.”

    Creşterea preţurilor la gazele naturale i-a determinat pe investitori să reevalueze cât de mult ar putea persista inflaţia ridicată şi cât de puternic ar putea afecta economia zonei euro, deoarece sectoare importane, de la producţia de îngrăşăminte, până la fabricarea sticlei, avertizează că preţurile ridicate ale gazului limitează producţia.

    David Adams, şeful strategiei G10 FX la Morgan Stanley, a declarat că pariurile privitoare de scăderea euro reflectă, de asemenea, rolul dolarului ca „un port sigur într-o furtună violentă”, precum şi faptul că Statele Unite nu sunt la fel de expuse crizei gazului.

    Scăderea euro alimentează inflaţia, crescând preţul importurilor, inclusiv al energiei. Economiştii se aşteaptă ca preţurile de consum din zona euro să fi crescut cu o rată record de 9% până în luna august.

    Unii factori de decizie BCE au propus să accelereze ritmul creşterii ratelor pentru a controla inflaţia, spunând că ar trebui să ia în considerare o creştere de 0,75 puncte procentuale la reuniunea din 8 septembrie, în timp ce alţi oficiali susţin că va fi necesar un „sacrificiu” mai mare decât în ​​timpul episoadelor anterioare de înăsprire a politicii monetare.

    Un risc pentru investitorii care pariază împotriva euro este că „fluxul de bani” de lungă durată din Europa destinat investiţiilor în SUA şi în alte regiuni s-ar putea inversa în următoarele şase până la 12 luni, pe măsură ce BCE creşte ratele, făcând obligaţiunile din zona euro mai atractive.

    Cu toate acestea, Jane Foley, şeful Strategiei valutare la Rabobank, a declarat că „opiniile investitorilor cu privire la euro devin din ce în ce mai asemănătoare cu cele ale pieţei pentru lire sterline”, deoarece comercianţii privesc dincolo de creşterile aşteptate ale ratelor dobânzilor şi se concentrează în schimb pe perspectivele sumbre pentru zona euro şi Marea Britanie.

  • Ratele românilor cu credite ipotecare în lei s-au dublat după ce ROBOR a crescut în ultimul an de 5 ori, peste 8%, de la 1,5%. Trei din cele cinci bănci mari, BRD, ING Bank şi Raiffeisen Bank, susţin că ratele la ipotecarele legate de ROBOR au crescut între 50% şi 80%

    ♦ În ultimul an, ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei înainte de luna mai 2019, a ajuns de la cel mai mic nivel, 1,5% în vara anului 2021, la 8,14% la începutul acestei săptămâni ♦ Ratele creditelor ipotecare în lei legate de ROBOR au crescut odată cu indicele, mergând spre o dublare sau chiar mai mult în cazul împrumuturilor de valori mari.

    Trei din cele cinci cele mai mari bănci din România, respectiv BRD, ING şi Raiffeisen, indică majorări în ultimul an ale ratelor clienţilor la creditele ipotecare în lei legate de ROBOR între 50% şi 80%, conform simulărilor transmise la solicitarea ZF. 

    În cazul BRD, reprezentanţii băncii au transmis o simulare pentru un credit ipotecar în valoare de 250.000 lei, cu dobândă variabilă legată de ROBOR la 3 luni, la care se adaugă marja băncii de 3%, pe o perioadă de 25 de ani, pentru două perioade. Astfel, în luna iulie 2021 rata acestui credit ar fi fost de 1.390 lei, iar în luna iulie 2022 rata ar fi ajuns la 2.179 lei, însemnând o creştere de 57%, adică un plus de 789 lei. În cea de-a doua perioadă simulată, rata aceluiaşi credit ar fi fost de 1.392 lei în luna august 2021, în timp ce în august 2022 rata ar fi ajuns la 2.452 lei, în creştere cu 76,1%, adică un plus de 1.060 lei.

    În ceea ce priveşte ING Bank, simularea trimisă vizează un credit ipotecar de 250.000 lei contractat în iulie 2016, cu dobândă variabilă legată de ROBOR la 3 luni, la care se adaugă marja băncii de 2,5%, pe o perioadă de 25 de ani.

    Rata creditului la început era de 1.226 lei, luând în calcul ROBOR la 3 luni. În luna iulie 2021, rata creditului a ajuns la 1.303 lei, însemnând o creştere de 6,3%, adică 77 lei în plus, iar raportat la prezent, rata a ajuns la 2.109 lei, creşterea fiind de 62%, adică cu 806 lei mai mult.

    Dacă se ia în calcul valoarea ratei în perioada iulie 2021/iulie 2022, creşterea este de 46%, ajungând la 1.902 lei în luna iulie 2022, ceea ce înseamnă un avans al ratei cu 599 lei. Un alt exemplu al evoluţiei ratei creditului din simularea ING Bank este pentru perioada august 2021/august 2022. Astfel, în luna august 2021, rata creditului ipotecar ar fi fost de 1.305 lei, ajungând în luna august 2022 la 2.109 lei, însemnând o creştere de 62%, adică un plus de 806 lei.

    În cazul Raiffeisen Bank, simularea a fost făcută pentru un credit cu un sold de 250.000 lei şi o durată rămasă de 25 de ani, ratele estimative fiind  de circa 1.000 lei în luna iulie 2021 şi 1.607 lei în luna iulie 2022. Prin urmare, creşterea ratei este de 60%.

    Indicele ROBOR a dat semne de o scădere uşoară în ultimele două zile după ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a atras atenţia băncilor, menţionând că ìbăncile au cam sărit calulî şi s-au dus cu ROBOR dincolo de ceea ce a întreprins banca naţională cu dobânda de politică monetară. După declaraţia guvernatorului, ROBOR a început să scadă spre 8%.

     

  • Ţineţi-vă bine, vine adevărata criză: În câteva luni va fi primul şoc. Ratele se vor dubla pentru cei care au credite ipotecare legate la IRCC

    Vineri, BNR a majorat din nou dobânda de referinţă, de la 4,75% la 5,5%, o creştere de 0,75%, mai puţin decât de aşteptau analiştii. În Ungaria dobânda de referinţă este de 10,25% iar în Polonia este de 6,5% la o inflaţie cam ca în România, de 14-15%.

    Dobânda lombard, adică dobânda la care se împrumută băncile de la BNR când au nevoie de lichiditate – şi au! – a crescut de la 5,75% la 6,5%. De fapt aceasta este dobânda „reală” practicată de BNR.

    Banca Naţională a majorat dobânda cu doar 0,75%, mai puţin decât se aştepta piaţa, pentru că ultimele date indică o plafonare a inflaţiei în T3/2022 (totuşi să nu uităm că preţurile la energia electrică şi gaze sunt plafonate, iar preţurile reale de pe piaţă pur şi simplu au explodat), după care ar urma intrarea pe un trend de scădere, începând cu T4, asta dacă nu mai apare încă o lebădă neagră.

    Dar poate cel mai important lucru pe care l-a menţionat BNR după decizia de vineri, este că economia a intrat într-o perioadă de cvasistagnare – în T2 şi T3 după creşterea neaşteptată din T1 (peste 6%), deci criza, inflaţia, scăderea puterii de cumpărare, recesiunea din economiile occidentale încep să-şi facă simţită prezenţa şi la noi.

    Pe piaţa interbancară ROBOR-ul la 3 luni, indicatorul de referinţă pentru o parte din creditele persoanelor fizice şi companii, a urcat extrem de alert în ultima săptămână, fiind cotat la 8,12%, vineri 5 august.

    La 1 an ROBOR-ul a fost cotat la 8,34%.

    Dobânda interbancară, unde se fac cele mai multe tranzacţii între bănci, a fost cotată vineri la 5,86%, faţă de 4,72% în luna iulie.

    Această dobândă stă la baza calculării IRCC-ului, indicatorul de referinţă pentru creditele ipotecare – Prima Casă, Noua Casă, sau cele acordate liber de bănci, fără garanţia statului.

    Acum, IRCC este de 2,56%, indicator valabil pentru lunile iulie, august, septembrie.

    Pentru octombrie, noiembrie, decembrie, IRCC-ul va fi de 3,9%.

    Pentru ianuarie, februarie, martie anul viitor, IRCC-ul va depăşi 5%, după cum arată dobânzile de pe piaţă, asta dacă nu va fi chiar mai mult.

    Până acum cei care au luat credite ipotecare/imobiliare nu prea au simţit creşterea dobânzilor, având în vedere decalajul de calcul al IRCC – 6 luni întârziere – şi diferenţa faţă de ROBOR. De aceea toată lumea vrea să schimbe indicatorul de referinţă, să treacă de pe ROBOR la IRCC. Dar şi IRCC-ul va creşte.

    De exemplu, pentru cineva care a luat un credit ipotecar de 343.000 de lei, adică echivalentul a 70.000 de euro, în urmă cu 1 an, la un IRCC de 1,08%, cât era atunci, plus marja băncii de 2%, adică o dobândă totală de 3,08%, rezulta o rată lunară de plată de 1.833 de lei. Calculul este sumar, folosit doar ca exemplu.

    La un venit de 6.110 lei net, rata la bancă reprezenta 30% din câştigul lunar, adică maximul cât putea acorda o bancă conform normelor.

    Acum, când IRCC-ul este 2,56%, plus 2% marja băncii, rezultă o dobândă de 4,56%, ceea ce înseamnă o rată lunară de plată de 2.256 lei, adică 37% din câştigul lunar. 400 de lei în plus la rată contează, dar nu înseamnă o presiune.

    Din octombrie, când se va schimba din nou, IRCC-ul va fi 3,9%, plus 2% marja băncii, rezultând o dobândă de 5,9%, şi o rată lunară de plată de 2.639 de lei, adică 43% din câştigul lunar.

    Dintr-o dată, în numai 1 an, rata a crescut cu 800 de lei pe lună, deci începe să „usture”. Asta dacă salariul nu s-a majorat între timp.

    Din ianuarie 2023, IRCC-ul va creşte la cel puţin 5,2% (un calcul făcut pe datele actuale) la care se adaugă marja băncii de 2%, rezultând o dobândă de 7,2%. Rata de plată va creşte la cel puţin 3.010 lei pe lună, reprezentând 50% din câştigul lunar.

    Practic, într-un an şi 6 luni, rata a crescut cu 1.177 de lei, adică cu 60%.

    Problema este că, între timp, puterea de cumpărare va scădea cu 20% prin creşterea preţurilor.

    Dacă în momentul acordării creditului, la un venit lunat de 6.110 lei şi o rată de 1.833 de lei pe lună, cu o inflaţie de 3%, rata putea fi plătită fără probleme, din primul trimestru al anului viitor situaţia se va schimba radical, amintind de perioada de acum un deceniu, când creşterea cursului francului elveţian şi a euro a dat foarte multe bugete peste cap, declanşând o furie mare a românilor împotriva băncilor.

    Cei care au credite imobiliare, care sunt de valori mari, vor simţi în plin lovitura primită prin creşterea IRCC. Asta să nu mai vorbim de faptul că cei care sunt legaţi la ROBOR simt deja exponenţial lovitura primită.

    Mulţi nu realizează ce va fi de anul viitor, la cât vor creşte ratele de plată la bancă.

    Nu ştiu dacă realizează şi băncile ce furie va veni, pentru că va fi foarte greu de acomodat creşterea ratelor în bugetul unei persoane sau unei familii.

    Amânarea plăţii ratelor nu este o soluţie nici pentru clienţi, nici pentru bănci, deci trebuie găsită o altă soluţie.

    Exemplul de mai sus se bazează pe faptul că cel care a luat creditul îşi va păstra locul de muncă sau salariul nu va suferi vreo modificare, în sensul reducerii lui, aşa cum s-a întâmplat în criza precedentă.

    Oricare dintre aceste situaţii ar reprezenta un dezastru.

    Criza actuală nu a adus restructurări, disponibilizări şi tăierea salariilor. Să sperăm că nu va fi cazul.

    Oricum, de la anul se va vedea ce înseamnă creşterea dobânzilor, şi nu ştiu câtă lume este pregătită pentru impact.

  • Guvernul a aprobat miercuri normele metodologice pentru amânarea ratelor bancare pe o perioadă de până la nouă luni

    Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri normele metodologice ale actului normativ care dă posibilitatea amânării plăţii ratelor pe o perioadă de până la nouă luni, a anunţat ministrul Finanţelor Adrian Câciu.

    Prevederile se adresează persoanelor juridice şi fizice afectate de criză.

    Debitorii trebuie să prezinte băncii o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    În situaţia debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înfiinţaţi cu mai puţin de un an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înfiinţare, privind angajamentul de a nu distribui/plăţi dividende şi de a nu acorda sau rambursa credite către acţionari pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată cu excepţia întreprinderilor publice aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011.

    Creditorii trebuie să se asigure că respectivii debitori nu au înregistrat incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăţi.

    Dobânzile amânate vor fi capitalizate la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepţie prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă.

  • Cum se aplică noul moratoriu de amânare a ratelor. La ce credite se capitalizează dobânda? Ministerul Finanţelor a publicat normele metodologice

    Debitorii, atât persoane fizice, cât şi companii, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele care au fost acordate până la data de 30 aprilie 2022 inclusiv, pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată.

    Creditul pentru care se solicită acordarea facilităţii nu trebuie să se încadreze în categoria creditelor revolving, inclusiv cele de tipul cardurilor de credit, al descoperitului de cont şi al liniilor de credit acordate debitorilor persoane fizice şi debitorilor persoane juridice.

    Debitorii pot beneficia o singură dată de suspendarea obligaţiilor de plată pentru fiecare împrumut.

    Perioada pentru care se acordă facilităţile de suspendare la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori, se stabileşte pe baza opţiunii debitorului şi este cuprinsă între minimum 1 lună şi maximum 9 luni.

    Perioada maximă de rambursare a obligaţiilor de plată aferente creditului poate fi extinsă cu o perioadă aferentă suspendării obligaţiilor de plată.

    Dobânda datorată de debitor se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare. Comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se plătesc conform graficului revizuit, ulterior perioadei de suspendare.

    Capitalizarea dobânzii atrage majorarea soldului creditului existent la finele perioadei de suspendare cu dobânda datorată de debitor, calculată pe perioada suspendării la soldul creditului rămas de rambursat, cu excepţia creditelor ipotecare contractate de persoane fizice, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, pentru care dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit.

    În cazul creditelor ipotecare Prima Casă/ Noua Casă creditorul poate acorda facilitatea de suspendare a obligaţiei debitorului de plată a ratelor aferente creditului acordat în cadrul Programului ”Prima casă/Noua casă” sub formă de graţie totală la plata creditului ipotecar (rate de principal, dobândă, comisioane, variante combinate ale acestora), pe perioada stabilită si descrisă în norme.

    La această creanţă dobânda este 0% şi plata de către debitor a acestei creanţe se va face eşalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

    Rambursarea dobânzilor amânate la plată în cazul creditelor acordate în cadrul programului ”Prima casă/Noua casă” – dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit.

    “Plata de către debitor a creanţei reprezentând dobânda totală aferentă perioadei de suspendare la plată acordată conform prevederilor OUG nr.90/2022 se va face eşalonat, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare, în 60 de rate lunare egale, fără perceperea de dobândă pentru componentele creditului pe perioada suspendării”.

    Poate beneficia de acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor aferente creditului acordat în cadrul programului ”Prima casă/Noua casă” care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, beneficiarul Programului ”Prima casă/Noua casă” afectat financiar, direct sau indirect de situaţia gravă generată de criza actuală determinată direct sau indirect de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina, sub condiţia transmiterii solicitării către creditor cel mai târziu în termen de 30 de zile de la data emiterii de către BNR a reglementărilor prevăzute la art.7 din OUG nr.90/2022.

    Facilităţile prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.90/2022 se pot acorda debitorilor până la atingerea limitei de vârstă la sfârşitul perioadei de creditare prelungite.

    Când solicită amânarea ratelor, persoanele fizice trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

     

  • Guvernul aprobă suspendarea plăţii ratelor la bănci pentru o perioadă de nouă luni

    „Vom continua să adoptăm măsurile cuprinse în planul Sprijin pentru România. Vom aproba suspendarea plăţii ratelor bancare pentru o perioadă de nouă luni. Vor beneficia atât persoanele fizice, cât şi firmele care întâmpină greutăţi generate de creşterea preţurilor şi a tuturor elementelor care ţin de inflaţia pe care o resimţim cu toţii”, a anunţat Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de guvern.

    Persoanele juridice şi persoanele fizice afectate de criză vor putea solicita amânarea plăţii ratelor la credite pe o perioadă de până la nouă luni, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor.

    „Moratoriul se adresează atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice afectate de această criză şi prevede posibilitatea amânării la plată pe baza solicitării adresate de debitor către creditor pe o perioadă limitată de până la 9 luni. Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de cel mult 9 luni”, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă.

    Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021. În situaţia debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înfiinţaţi cu mai puţin de un an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înfiinţare, privind angajamentul de a nu distribui/plăţi dividende şi de a nu acorda sau rambursa credite către acţionari pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată cu excepţia întreprinderilor publice aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011.

    Pentru debitorii persoane fizice se prevede prezentarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    Proiectul stabileşte capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepţie prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă, cu modificările şi completările ulterioare aduse programului. În acest caz, dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanţă distinctă, căreia i se aplică o dobândă de 0% şi pentru care statul, prin Ministerul Finanţelor, acordă creditorilor o garanţie pentru riscul de neplată.