Tag: raport

  • (P) Arctic a fost votat drept brandul de electrocasnice ce oferă cel mai bun raport calitate-preţ

    Arctic, liderul pieţei locale de electrocasnice, a fost certificat drept brandul de electrocasnice ce oferă cel mai bun raport calitate-preţ de către International Certification Association (ICERTIAS). Certificarea a fost primită în urma votului românilor şi este parte a studiului ICERTIAS Best Buy Award 2019/2020.
     
    Cu o istorie de aproape 50 de ani, Arctic se află în topul preferinţelor românilor, fiind un brand recunoscut pentru calitatea produselor sale, pentru expertiza în domeniul electrocasnicelor, dar şi pentru faptul că s-a adaptat constant nevoilor consumatorilor săi, inovând şi dezvoltând portofoliul de produse.
     

    „Noua certificare primită confirmă încrederea românilor în produsele şi serviciile noastre şi dorim să le mulţumim pentru acest lucru. Arctic este parte din viaţa a numeroase generaţii de români şi ne bucurăm că toate eforturile noastre sunt confirmate de votul acestora. Investim constant atât în zona de cercetare, pentru a lansa noi produse performante, dar şi în ceea ce priveşte experienţa de achiziţie sau de utilizare a produselor noastre, Arctic fiind unul dintre cele mai importante şi puternice branduri din Grupul Arçelik”, a declarat Murat Büyükerk, CEO Arctic.

    Gamă completă de produse, tehnologii de ultimă generaţie

    În piaţa din România, Arctic oferă o gamă completă de peste 160 de produse, de la aparate frigorifice, maşini de spălat rufe sau vase, aragaze şi hote, până la electrocasnice încorporabile (plite şi cuptoare).

    Un brand cu o istorie de aproape 50 de ani, mereu în topul preferinţelor românilor

    Arctic se află aproape de familiile din România şi cunoaşte obiceiurile şi tradiţiile acestora din interior, jumătate dintre familiile din România deţinând cel puţin un produs Arctic*. Este un brand modern, ce s-a adaptat constant celor mai riguroase standarde şi a lansat noi tehnologii şi produse.
     
    „Suntem aproape de români de aproape jumătate de secol, ştim foate bine nevoile lor şi venim în întâmpinarea acestora cu produse de cea mai înaltă calitate, adaptate nevoilor de zi cu zi, dar şi cu un pachet complet de servicii. Produsele noastre au o garanţie de 5 ani, oferim consumatorilor posibilitatea de a le testa timp de 45 de zile şi deţinem cea mai mare reţea de service cu acoperire naţională. Astfel consumatorii beneficiază de servicii de calitate pe întreaga durată de viaţă a produselor, alături de consultanţă specializată. Arctic este şi cel mai cunoscut brand de electrocasnice în ceea ce priveşte notorietatea spontană şi cea asistată*”, a declarat Gabriel Eremia, Marketing Director Arctic.
     
    Certificarea Best Buy Award 2019/2020 a fost acordată ca urmare a răspunsurilor oferite de 1.200 de români participanţi. Respondenţii au fost întrebaţi care este cel mai bun brand de electrocasnice din România, în funcţie de raportul calitate-preţ, iar cei mai mulţi dintre aceştia au menţionat Arctic. Misiunea studiului ICERTIAS Best Buy Award este de a cunoaşte experienţele utilizatorului şi percepţiile referitoare la produsele şi serviciile despre care aceştia consideră că oferă cel mai bun raport calitate-preţ.

    *Conform studiului cantitativ Ipsos, Septembrie 2018.

  • Avocatul lui Donald Trump critică raportul elaborat de Robert Mueller

    Pentru CNN, Giuliani a declarat că unul dintre avocaţii lui Mueller este “asasin”, iar echipa acestuia “aproape a torturat oamenii” care au fost interogaţi.

    Avocatul liderului de la Casa Albă a afirmat pentru NBC că Robert Mueller a încercat “să îi însceneze totul” lui Trump.

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Clasa de mijloc, pe cale de dispariţie: unii se îmbogăţesc, dar din ce în ce mai mulţi sărăcesc

    În cazul Baby Boomers, care s-au născut între 1943 şi 1964, aproximativ 68% erau în gospodării aveau venituri medii. În prezent doar 60% dintre millenialii care s-au nascut între 1983 si 2002 ar putea spune la fel.

    OCDE defineşte clasa de mijloc ca persoane care câştigă între 75% şi 200% din venitul mediu naţional. Datele provin din Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Luxemburg, Mexic, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia şi Statele Unite.

    „Influenţa economică” a clasei de mijloc a scăzut de-a lungul timpului, spune raportul OCDE, care a fost publicat pe 10 aprilie. În întreaga OCDE, veniturile medii au crescut cu doar 0,3% pe an, în medie, în ultimul deceniu. Pentru comparaţie, în deceniul anterior crizei financiare veniturile medii au crescut cu 1,6% pe an şi cu 1% în deceniul dinainte.

    Costul locuinţelor „stoarce” cel mai greu clasa de mijloc, consumând acum o treime din venitul disponibil pentru gospodăriile de clasă mijlocie, de la un sfert în anii 1990. Locuinţele şi cheltuielile pentru învăţământul superior au crescut mai repede decât veniturile medii, arată OCDE.

    Ce se întâmplă? Dispariţia treptată a clasei de mijloc este o poveste complicată. De exemplu, în Statele Unite, Pew Research Center a constatat că reducerea clasei de mijloc este rezultatul unor persoane care coboară în clasele cu venituri mai mici, însă o parte şi mai mare a populaţiei urcă în clasele superioare. Numerele ascund inegalitatea dintre generaţii. Mobilitatea socială scade, deoarece mai puţini copii câştigă mai mult decât părinţii.

    Într-adevăr, pentru fiecare nouă generaţie din media agregată a OCDE, clasa de mijloc devine mai mică, clasa superioară este stabilă, iar clasa inferioară se extinde.

    Totuşi, există diferenţe între ţări. Datele OCDE arată că în SUA clasa de mijloc s-a diminuat, ca urmare a extinderii claselor inferioare şi superioare, ultima crescând de aproape două ori mai mult. În Spania, declinul clasei de mijloc se datorează în întregime persoanelor care cad în clasa inferioară. În Marea Britanie, clasa inferioară a devenit mai mică, în timp ce clasa superioară a crescut, dar în clasa de mijloc creşte numărul celor cu venituri mai reduse.

    Reducerea clasei de mijloc este un motiv de îngrijorare, spune OCDE, care invocă nevoia unor acţiuni politice în sprijinul grupului. OCDE avertizează că locurile de muncă tradiţionale ale clasei mijlocii sunt ameninţate de automatizare. În prezent abilităţie necesare unui salariat pentru a accede în clasa de mijloc sunt mult mai numeroase.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Comisarul european Corina Creţu spune că sărăcia rămâne o problemă, iar inegalităţile dintre românii din regiuni diferite cresc

    „Am prezentat, în această dimineaţă, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene de la Bucureşti, Raportul de ţară din cadrul Semestrului European.

    La o primă vedere, aceste discuţii par a fi extrem de tehnice, însă, este vorba, la modul cel mai simplu, despre bunăstarea românilor”, explică comisarul european.

    Comisia Europeană a publicat, la final lunii februarie, raportul de tară pentru fiecare stat membru. „În cazul României, acest raport arată că sărăcia rămâne o problemă importantă şi că inegalităţile regionale cresc. În al doilea rând, dezvoltarea ţării este condiţionată de capacitatea administrativă. Birocraţia, responsabilităţile şi resursele fragmentate, toate acestea împiedică asigurarea serviciilor publice de calitate şi blochează investiţiile.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Raportul SUA pe Drepturile Omului: Corupţia şi agresiunile forţelor de ordine, principalele probleme în România

    “Printre problemele referitoare la drepturile omului se numără corupţia din instituţii şi violenţele forţelor de ordine împotriva romilor. Autorităţile judiciare au acţionat pentru inculparea şi sancţionarea oficialilor care comit abuzuri, dar autorităţile au tergiversat procedurile în cazurile care implică abuzuri comise de forţele de ordine. Rezultatul a fost că multe cazuri au fost finalizate prin achitare”, arată Raportul Departamentului de Stat american privind Practicile în materie de Drepturile Omului în România în anul 2018.

    “Condiţiile din penitenciare rămâne dure, iar spaţiile pentru detenţie sunt supraaglomerate, astfel că nu întrunesc standardele internaţionale. Abuzurile asupra deţinuţilor comise de autorităţi şi de alţi deţinuţi au continuat să fie o problemă”, precizează raportul.
     
     
  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • OUG 114 ar putea fi adoptată tacit, luni, de Senat, fără raport de la Comisia pentru buget

    „Nici nu-l va primi (raportul de la Comisia de buget – n.r.). S-a amânat voit ca să intre în adoptare tacită şi ca să nu o dezbatem în Comisie. Am spus marţi, ar fi trebuit să aibă loc o dezbatere. Nu avem raport, OUG va trece de Senat, va intra în dezbatere, dacă va intra, la Camera Deputaţilor. Nu o să fie raport”, a afirmat Tánczos Barna, vineri, pentru MEDIAFIAX.

    Termenul de adoptare tacită pentru OUG 114/2018 se împlineşte vineri, 1 martie, iar Comisia pentru buget a Senatului a amânat dezbaterea şi adoptarea unui raport pentru proiect în şedinţa de marţi. Este a doua oară când Comisia pentru buget ia decizia să amâne discuţiile asupra proiectului. Solicitarea amânării în ultima şedinţă a venit din partea ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a motivat că au fost depuse multe amendamente, chiar şi cu câteva minute înainte de şedinţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport PwC pe piaţa M&A: Valoarea totală a pieţei a ajuns la aproximativ 5 miliarde de euro în 2018 cu 170 de tranzacţii

    Potrivit raportului PwC România, piaţa de fuziuni şi achiziţii s-a situat la valoarea de 5 miliarde de euro în 2018, în scădere cu 12% faţă de anul precedent, însă aceste scăderi au fost în linie cu evoluţiile din regiune.

    Anul trecut au fost încheiate 170 de tranzacţii, în creştere faţă de anii precedenţi când media a fost de circa 130 de tranzacţii.

    „În piaţă se simte o presiune în sensul creşterii aşteptărilor privind valoarea adăugată generată de o tranzacţie”, spune George Ureche, liderul echipei de tranzacţii în cadrul PwC România.

    Cele mai efervescente domenii au fost cel de IT, farma, servicii mdeciale, producţia industrială şi sectorul imobiliar.

    „Pentru anul 2019 anticipăm o evoluţie oarecum similară ultimilor doi ani, atât în ceea ce priveşte valoarea pieţei, cât şi numărul de tranzacţii. Sunt proiecte deja începute în mai multe sectoare, iar finalizarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de stabilitatea economică şi legislativă a ţării. Dacă aceste elemente sunt întrunite, vedem un an foarte bun pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii”, a spus George Ureche.

     

  • România va putea adera la Fondul Monetar European

    Comisia pentru bugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare au adoptat miercuri Raportul preliminar al Parlamentului European privind înfiinţarea Fondului Monetar European (FME), cu rolul de a proteja Uniunea Europeană (UE) de o eventuală criză economică şi financiară, potrivit unui comunicat de presă al europarlamentarului Siegfried Mureşan.

    Raportul cuprinde un amendament al deputatului european Siegfried Mureşan (PPE / PNL) prin care cere ca la FME să poată participa şi statele membre ale Uniunii Europene care încă nu fac parte din zona euro, dar şi-au asumat aderarea la zona euro în tratatul de aderare, cum este cazul României, conform sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro