Statul se gîndeşte la un alt sistem regenerativ pentru parcul auto românesc. Unul care nu ţine neapărat de mărirea valorii tichetului, ci de emisiile pe care le au maşinile noi. Sunt nişte bonusuri şi pentru maşini cu anumite emisii, dar şi restricţii totale la cumpărarea unor maşini noi.
Tag: rabla
-
Daniel Constantin: Prima pentru achiziţia de maşini electrice, dublată de la 5.000, la 10.000 de euro
Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, că cei care vor achiziţiona maşini electrice în 2017 vor putea beneficia, în cadrul Programului Rabla Plus, de o primă ce va fi dublată, ajungându-se până la suma de 10.000 de euro.
Constantin a precizat că se are în vedere achiziţionarea a circa 1.000 de maşini electrice prin acest program.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Daniel Constantin: Prima pentru achiziţia de maşini electrice, dublată de la 5.000, la 10.000 de euro
Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, că cei care vor achiziţiona maşini electrice în 2017 vor putea beneficia, în cadrul Programului Rabla Plus, de o primă ce va fi dublată, ajungându-se până la suma de 10.000 de euro.
Constantin a precizat că se are în vedere achiziţionarea a circa 1.000 de maşini electrice prin acest program.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Programul RABLA va fi suplimentat cu aproximativ 2.000 de tichete electronice
”Anul acesta Programul Rabla a atins un succes istoric în cei 12 ani de când funcţionează: a fost primul an în care tichetele electronice au fost epuizate în mai puţin de trei săptămâni şi primul an în care Ministerul Mediului decide două suplimentări de buget. După ce în luna iulie am venit în completarea Programului cu 4000 de tichete electronice care s-au epuizat şi ele pe parcursul câtorva zile, astăzi am decis o nouă alocare bugetară care acoperă circa 2000 de tichete electronice.”, a declarat Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Pentru ”Rabla Clasic” rămâne în vigoare prima de casare de 6.500 de lei, cu posibilitatea accesării suplimentare a două eco-bonus-uri pentru următoarele situaţii un eco-bonus de 750 de lei care poate fi adăugat primei de casare în situaţia în care românii aleg să-şi cumpere o maşină al cărei motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km şi un eco-bonus în valoare de 1.500 lei pentru situaţia în care populaţia optează pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.
Dacă maşina nouă respectă ambele criterii, un cetăţean poate beneficia de ambele eco-bonus-uri, putând să ajungă, cu tot cu prima de casare, la o finanţare de 8.750 de lei care va fi suportată de AFM din costul maşinii noi.
-
A fost demarat programul “Rabla Clasic 2016” pentru persoane fizice
Programul “Rabla 2016” pentru persoane fizice a debutat, marţi, Comitetul de avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu aprobând 105 dosare depuse de producători şi dealeri. Anul acesta, programul cuprinde două componente: “Rabla Clasic”, prin care românii pot beneficia de o primă de casare pentru achiziţia unui autovehicul nou câtă vreme îl casează pe cel vechi, şi “Rabla Plus”, care va debuta până la sfârşitul lunii iunie, prin care este stimulată achiziţia unui autovehicul nou pur electric sau nou electric hibrid, fără obligativitatea casării celui vechi, anunţă Ministerul Mediului.
“Este adevărat că am demarat acest program mai târziu decât în alţi ani, însă am venit cu o viziune complet nouă asupra acestuia, în al 12-a an de funcţionare. Prin introducerea componentei “Rabla Plus”, care va demara pentru cetăţeni tot luna aceasta, avem acum într-adevăr un program care poate să îşi atingă obiectivul principal: reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului pentru toţi românii. Îmi doresc ca, de anul acesta, să vedem din ce în ce mai multe maşini electrice pe străzile şi în marile oraşe din România”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristina Paşca Palmer.
Pentru programul “Rabla Clasic”, prima de casare este de 6.500 de lei, cu posibilitatea accesării suplimentare a două eco-bonusuri, în timp ce pentru “Rabla Plus” românii au la dispoziţie un eco-tichet de 5.000 de lei pentru achiziţionarea unui autovehicul electric-hibrid sau un eco-tichet de 20.000 de lei pentru maşinile noi 100% electrice.
-
“Rabla” nu face faţă învechirii generalizate a parcului auto
Parcul auto naţional devine tot mai îmbătrânit, pe măsură ce importurile de automobile la mâna a doua continuă să crească, iar statul abia reuşeşte să scoată de pe străzi numai 25.000 de maşini vechi anual prin intermediul programului Rabla. Dacă în 2007, anul de boom al pieţei auto locale, vârsta medie era de 11,2 ani, iar în 2010 s-a ajuns chiar sub pragul de 11 ani, anul trecut, pe fondul importurilor masive de maşini vechi, s-a depăşit pragul de 13 ani, ajungând la 13,3 ani vârstă medie.
„Punctul APIA de vedere este că statul trebuie să limiteze importurile de maşini vechi şi foarte vechi. În 2007 s-a limitat acest lucru şi am văzut cum piaţa a urcat foarte mult, iar importurile de autoturisme second‑hand a fost limitat şi a fost anul de referinţă. Din acel moment, raportul a fost 1 la 3 sau chiar 1 la 4, vârsta medie se apropie acum de 14 ani, iar pentru acest lucru noi avem un dialog cu autorităţile la fiecare întâlnire dar rezultatul este cel pe care îl ştim cu toţii“, explică Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.
Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului, de 74%. „Ar fi de remarcat faptul că în perioada ianuarie – aprilie ponderea persoanelor juridice a urcat la un maxim de 89% din total, scăzând spre 62% în perioada mai – august, impactul Programului «Rabla» fiind evident“, au spus oficialii APIA.
Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), spune că piaţa auto locală are nevoie în acest an de un program „Rabla“ care să fie adaptat la nevoie actuale ale pieţei, nu unul cum am avut în 2008. Un program Rabla actual trebuie să susţină maşinile „verzi“, de la cele electrice şi hibride, la cele cu emisii reduse de dioxid de carbon, după modelul european.
Dintre mărcile de import, brandurile grupului Volkswagen (Volkswagen şi Skoda) au continuat să crească puternic anul trecut, în ciuda scandalului în care a fost implicat cu emisiile poluante. VW a fost în continuare cea mai bine vândută marcă pe importul de autoturisme, cu un avans de 13% la 9.800 de unităţi, urmat de Skoda cu aproape 8.900 de maşini livrate, în creştere cu 14%. În plus, Volkswagen este singura marcă de import cu o cotă de piaţă de două cifre, în acest caz de 10% în 2015.
„Rezultatele grupului VW anul trecut au fost în creştere. Ne-am îndeplinit obiectivele şi avem un optimism moderat pentru anul acesta. În ceea ce priveşte toate discuţiile legate de problematica diesel, există în derulare două investigaţii, una internă şi una externă, la Volkswagen“, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele APIA şi director general al Porsche România.
Vânzările de vehicule comerciale au urcat cu aproape 28% anul trecut, apropiindu-se deja de volumele din perioada de boom economic. Dintre acestea, segmentul camioanelor a urcat cel mai mult, cu un avans de aproape 50%, pe fondul reînnoirii şi extinderii flotelor transportatorilor, la peste 7.000 de unităţi, apropiindu‑se astfel de nivelul de 7.600 de camioane grele livrate în 2008.
-
Peste 19.500 de tichete din cele 25.000 din programul Rabla 2015, rezervate
AFM anunţă de asemenea închiderea unei noi etape de evaluare a dosarelor depuse de persoanele juridice şi instituţiile publice pentru Rabla 2015.
Până în prezent, au fost analizate 1.609 dosare din cele 2.215 depuse la AFM de persoanele juridice şi instituţiile publice, dintre care 817 dosare au fost acceptate, pentru 2.488 de autovehicule, şi 808 dosare au fost respinse.
Firmele, instituţiile şi reprezentanţii profesiilor liberale interesaţi să participe la programul Rabla pot depune dosarele de finanţare la sediul AFM până pe 30 octombrie 2015.
Pe lista beneficiarilor persoane juridice se regăsesc, printre alţii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), care a rezervat peste 120 de tichete, MAI – Direcţia Generală Logistică – 77 de tichete, Garda de Mediu – 63 de tichete – şi Senatul României – 61 de tichete.
Lista persoanelor juridice şi a instituţiilor publice care au fost acceptate în program, este publicată pe site-ul AFM, (www.afm.ro), la secţiunea aferentă programului.
Anul acesta, în cadrul programului Rabla, au fost emise 25.000 de tichete (20.000 pentru persoane fizice şi 5.000 pentru persoane juridice), prin care, în schimbul casării unei maşini mai vechi de 8 ani se obţine o reducere de 6.500 de lei la cumpărarea uneia noi.
Persoanele juridice trebuie să depună un dosar la AFM pentru a beneficia de program, în timp ce personele fizice se înscriu direct la dealer-ul auto dorit, iar tichetele sunt alocate electronic, în sistemul informatic gestionat de AFM.
De asemenea, sunt disponibile trei variante de eco-bonus pentru achiziţia unui autoturism cât mai nepoluant. Astfel, valoarea eco-bonusurilor este următoarea: 750 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt, potrivit menţiunilor înscrise în certificatul de conformitate al autovehiculului nou; 1.500 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid (tehnologii hibrid convenţionale) şi 2.500 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid (tehnologii avansate de tip plug-in).
În continuare, se menţine posibilitatea cumulării a maxim două eco-bonusuri, cu menţiunea că aceasta se poate realiza numai între un eco-bonus de 750 de lei şi unul din celelalte două categorii.
-
RABLA 2015: 25.000 de tichete şi eco-bonusuri de la 750 la 2.500 de lei
Producătorii, importatorii şi distribuitorii de autoturisme se pot înscrie, de miercuri, în Programul Rabla, depunându-şi dosarele la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
Depunerea dosarelor se va face în perioada 1 – 10 aprilie, urmând ca AFM să le analizeze şi să publice lista producătorilor respinşi, care pot depune contestaţii în termen de cinci zile.
Ulterior, va fi publicată lista producătorilor validaţi să participe la programul din acest an, alături de lista colectorilor autorizaţi de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).
Programul destinat persoanelor fizice va fi demarat imediat după finalizarea acestor proceduri.
Condiţiile de participare la programul Rabla 2015, precum şi documentele pe care trebuie să le depună producătorii/dealerii auto pot fi găsite în Ghidul de finanţare a programului, pe site-ul AFM.
În cadrul programului Rabla 2015, cu o valoare totală de 200 milioane lei, a fost alocat un număr de 20.000 de tichete pentru persoane fizice şi 5.000 de tichete pentru persoane juridice si instituţii publice. Tichetele vor fi alocate electronic, în sistemul informatic gestionat de AFM.
În urma dezbaterii publice, valoarea eco-bonusurilor acordate în program a fost modificată faţă de varianta iniţială propusă.
Astfel, valoarea eco-bonusurilor este următoarea: 750 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt, potrivit menţiunilor înscrise în certificatul de conformitate al autovehiculului nou; 1.500 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid (tehnologii hibrid convenţionale) şi 2.500 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid (tehnologii avansate de tip plug-in).
În continuare, se menţine posibilitatea cumulării a maxim două eco-bonusuri, cu menţiunea că aceasta se poate realiza numai între un eco-bonus de 750 de lei şi unul din celelalte două categorii.
“În urma dezbaterilor, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de acordarea unor eco-bonusuri diferenţiate, cu o valoare mai mare pentru autoturismele care poluează cel mai puţin. Considerăm că această decizie reprezintă încă un pas spre un program Rabla 2016 pe care ni-l dorim sută la sută ecologic”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Iniţial, Gavrilescu a anunţat că valoarea eco-bonusului acordat pentru achiziţia unei maşini ecologice va creşte de la 500 la 1.500 de lei.
Valoarea tichetului Rabla va fi tot de 6.500 de lei.
Tichetele vor fi distribuite, prin sistemul electronic centralizat al AFM, celor care îşi casează maşina mai veche de opt ani, pentru a fi întrebuinţate la achiziţia de autoturisme noi. Aceştia vor putea ceda această primă de casare în favoarea unui terţ, dacă nu doresc să îşi cumpere ei un autoturism nou.
Pentru achiziţia unor autoturisme noi cât mai nepoluante, se acordă şi eco-bonusuri.
-
Mai puţin de o treime din beneficiarii Rabla îşi cumpără maşini noi
Potrivit datelor transmise la solicitarea MEDIAFAX de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), care gestionează programul Rabla, anul trecut, prin program au fost casate 20.394 de maşini vechi şi au fost decontate tot atâtea tichete pentru achiziţia de maşini noi, de către persoanele fizice şi juridice.
Dintre cei 16.834 de cetăţeni care, casându-şi vechile maşini, au obţinut tichetele de reducere de 6.500 de lei pentru achiziţionarea unui autoturism nou, doar 5.446 le-au şi folosit, în timp ce ceilalţi 11.388 au preferat să cedeze prima de casare.
Astfel, două treimi dintre cei care au achiziţionat autovehicule noi prin programul Rabla pentru persoane fizice au fost cetăţeni care au preluat prima de casare de la cei care au avut o maşină mai veche de opt ani pe care au predat-o pentru casare, dar nu au avut posibilitatea să şi cumpere o maşină nouă.
Pe lângă prima de casare au fost acordate şi eco-bonusuri de 500 de lei, pentru achiziţionarea unor autoturisme noi cât mai nepoluante, mai exact pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii ce CO2 mai mică de 100g/km şi respectiv achiziţionarea unui atuovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid. Cei care au optat pentru autoturisme cu mai multe dintre aceste caracteristici au putut beneficia de maxim două eco-bonusuri, adică de o reducere suplimentară de 1.000 de lei.
Anul trecut, au fost solicitate şi obţinute 1.607 eco-bonusuri, dintre care 1.531 de persoane fizice şi 76 de persoane juridice.
Doar 296 de eco-bonusuri au fost solicitate de cetăţeni care şi-au păstrat prima de casare, care le-au folosit pentru a cumpăra 288 de autovehicule ecologice, în timp ce 1.235 de eco-bonusuri au fost folosite pentru achiziţia a 1.158 de autovehicule ecologice de persoane cărora le-a fost cedată prima de casare.
În proiectul programului Rabla pentru 2015 este prevăzut ca tichetul de reducere de 6.500 de lei să poată fi în continuare transferat, iar valoarea eco-bonusului va creşte anul acesta de la 500 la 1.500 de lei.
Bugetul alocat anul acesta pentru Rabla va fi de 200 de milioane de lei, cu 33 la sută mai mare decât anul trecut. În 2014, bugetul programului a fost de 140 de milioane de lei, din care a fost decondată suma de 132.869.500 de lei.
Cele mai multe maşini vechi scoase din uz anul trecut au fost în Bucureşti (4.607), Prahova (1.045) şi Argeş (998), iar cele mai multe autovehicule noi achiziţionate prin program au fost în Bucureşti (6.041), Constanţa (1.090) şi Prahova (1.045), au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii AFM.
Pentru prima dată, numărul tichetelor alocate persoanelor juridice (3.000) a fost suplimentat, fiind decontate 3.560 de tichete.
Printre beneficiarii programului Rabla 2014 pentru persoane juridice au fost: Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, care a obţinut 429 de tichete, CNADNR (123) şi Secretariatul General al Guvernului, care a obţinut 51 de tichete, folosite pentru achiziţia de maşini Dacia Duster pentru Republica Moldova.
-
ONG-uri: Fondul de Mediu nu este pentru sprijinirea industriei auto. Cerem dezbatere publică
ONG-urile semnatare îi cer ministrului Mediului să nu mai finanţeze programul Rabla din Fondul pentru Mediu, motivând că sumele considerabile investite până în prezent în acest program nu se justifică, atâta timp cât nu se cunoaşte eficienţa sa din punct de vedere al impactului de mediu.
Mai mult, potrivit ONG-urilor, există posibilitatea ca acest program să fi contribuit la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin aceea că mii de autovehicule vechi, dintre care cele mai multe nu mai circulau, au fost înlocuite cu autovehicule noi care vor fi în circulaţie cel puţin 10 ani.
“Considerăm că acest program, care stimulează mai mult producţia şi vânzarea de autovehicule decât protecţia mediului (fără ca măcar să se impună o limită maximă de gCO2/km a emisiilor autovehiculelor achiziţionate prin intermediul său), ar trebui, mai degrabă, să cadă în sarcina Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi a producătorilor şi importatorilor de autovehicule. MMAP (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, n.r.) şi-‐ar putea manifesta, în acest mod, preocuparea reală pentru mediu şi pentru promovarea economiei verzi. (…) Calitatea aerului, de exemplu, subiect de infringement pentru România, nu se rezolvă sprijinind industria de autoturisme”, spun organizaţiile neguvernamentale de mediu.
În continuare, ONG-urile solicită ministrului să organizeze o dezbatere publică privind modul în care va fi repartizat bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) în 2015, în cadrul căreia să fie consultate şi ONG-urile de mediu şi producătorii de produse şi servicii verzi.
Anul trecut, în cadrul programului Rabla au fost distribuite 20.391 de tichete de reducere la casarea unui autoturism vechi, în vederea cumpărării unuia nou, fiind alocat astfel un buget de peste 132,5 milioane de lei.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat pentru MEDIAFAX că programul Rabla cu siguranţă va continua, fiind unul foarte popular, cu rezultate foarte bune anul trecut.
În 2013, contribuţiile totale la Fondul pentru Mediu au fost de peste 373 de milioane de lei, provenind din timbrul de mediu, alte taxe, conform OUG 196/2005, şi dobânzi.
Din aceste contribuţii, s-au plătit peste 87,8 milioane de lei pentru programul Rabla 2013 (dintr-un buget alocat de 166 de milioane de lei) şi 12.000 de lei ca sprijin financiar la achiziţia unui automobil electric (dintr-un buget de 1.200.000 de lei, respectiv pentru cumpărarea a 100 de astfel de automobile).
Tot în 2013, s-au mai făcut plăţi şi în cadrul altor programe, pentru care au fost organizate sesiuni de finanţare în anii trecuţi, precum cele vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare (peste 89 de milioane de lei), prin realizarea de spaţii verzi în localităţile din mediul urban (24.584.305 lei), împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor (22.898.581 de lei), creşterea producţiei de energie din surse regenerabile (9.628.631 de lei), închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier (4.117.293 de lei) şi Casa Verde (8.810.937 de lei).
La acestea s-au adăugat plăţile de aproape 3,2 milioane de lei în cadrul programului privind educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului şi plăţi mai mici pentru efectuarea de monitorizări, studii şi cercetări în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice privind sarcini derivate din acorduri internaţionale, directive europene sau alte reglementări naţionale sau internaţionale, precum şi cercetare-dezvoltare în domeniul schimbărilor climatice (1.738.274 de lei) şi pentru conservarea biodiversităţii şi administrarea ariilor naturale protejate (148.708 lei).
Totalul plăţilor făcute de AFM în 2013 a fost astfel de aproape 252 de milioane de lei.
