BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • Alegeri pentru Sovietul Suprem şi consiliile locale în Transnistria

    Potrivit postului Europa Liberă, lupta se duce între reprezentanţii mediului de afaceri şi echipa executivă condusă de către Evgheni Şevciuk.

    Potrivit unor experţi, comunitatea de afaceri din Transnistria, acuzată de administraţia de la Tiraspol de delapidarea unor sume enorme şi de faptul că ar fi responsabilă de criza economică din regiune, ar vrea să preia controlul asupra Sovietului Suprem, iar anul viitor, în alegerile prezidenţiale, ar intenţiona să prezinte un candidat împotriva lui Şevciuk.

    La rândul său, Şevciuk, care nu are o formaţiune politică, încearcă să mobilizeze resurse administrative, dar mai ales structurile de forţă.

    Cele 263 de secţii de votare s-au deschis duminică dimineaţa la ora 8.00. Potrivit Tiraspolului, pe listele electorale ar fi înscrise 431.307 cu drept de vot, însă autorităţile de la Chişinău afirmă că în Transnistria ar locui în total 380-400 de mii de persoane, inclusiv minori. Numărul ar fi exagerat pentru a ascunde amploarea exodului populaţiei din regiune.

    Comisia Electorală de la Chişinău a cerut organizaţiilor internaţionale să nu trimită observatori în alegeri şi să nu recunoască rezultatele scrutinului.

    În pofida acestui apel, Rusia, Abhazia şi Osetia de Nord au trimis observatori.

    Pentru cele 43 de locuri de deputat în Sovietul Suprem candidează 138 de persoane, iar pentru cele de consilieri locali 624 de persoane.

    Persoanele care nu au putut vota duminică au votat anticipat în perioada 24-28 noiembrie.

    Miliţia din regiunea transnistreană a fost plasată într-un regim de lucru alert, cu un program de 12 ore şi patrulări mai frecvente. Tiraspolul a motivat această măsură evocând eventuale presiuni asupra candidaţilor şi echipelor lor şi în vederea evitării unor “provocări”.

    Potrivit unor observatori din regiune, campania a avut loc într-o atmosferă tensionată, cu atacuri la persoană şi folosirea unor metode dure.

    Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a pledat săptămâna trecută pentru schimbarea legislaţiei în vederea unei responsabilizări a candidaţilor şi unei confruntări de idei – ci nu a capitalurilor, sumelor investite în campanie sau agresiunii fizice şi verbale. El a pledat pentru modificarea prevederilor legislative în vederea impunerii unor limite candidaţilor, inclusiv financiare.

    În campania acestui scrutin a avut loc o confruntare dură între structurile de forţă ale administraţiei conduse de Şevciuk şi mediul de afaceri, potrivit lui Ion Tabăra, un expert din cadrul Centrului de analiză Politicon de la Chişinău.

    Şevciuk ar dori să preia modelul lui Vladimir Putin care, odată ajuns la putere, a înlocuit oligarhia cu KGB-ul la conducerea Rusiei, este de părere Tabăra.

    Date cu privire la participarea la vot şi rezultate urmează să fie anunţate de Comisia electorală din regiune în zilele următoare.

    Niciun fel de sondaje nu au fost realizate şi nu vor fi prezentate nici exit-polluri.

  • Treisprezece persoane, reţinute pentru un complot de a ataca oraşe din Moldova

    Inspectoratul General de Poliţie a anunţat joi că gruparea voia să ia cu asalt instituţii ale statului la Chişinău şi Bălţi, un oraş situat la aproximativ 120 de kilometri distanţă de capitală, şi să preia controlul asupra acestei localităţi din nordul ţării.

    Comandantul interimar al poliţiei Gheorghe Cavaliuc a precizat că gruparea plănuia să atace închisoarea din Bălţi şi să elibereze deţinuţi pe care urma să încerce să-i recruteze în vederea comiterii unor atacuri asupra unor firme şi locuinţelor unor oficiali din Bălţi.

    Opt au fost acuzaţi, joi, că fac parte din cadrul grupării. Potrivit poliţiei, presupusul lider al grupării este originar din estul Ucrainei şi are cazier penal.

    Regiunea separatistă Transnistria şi-a proclamat independenţa faţă de Republica Moldova în 1990, în urma unor temeri potrivit cărora ţara voia să se reunească cu România.

    Regiunea semiautonomă Găgăuzia, în sudul Republicii Moldova, este de asemenea prorusă.

  • ACUZAŢII în Parlamentul Republicii Moldova: Voronin susţine că Ponta, Streleţ şi Filat ar fi cumpărat terenuri la Odesa, în Ucraina

    Liderul comuniştilor moldoveni a făcut această declaraţie joi, în Parlamentul moldovean, în timpul dezbaterilor unei moţiuni în urma căreia Guvernul Streleţ a fost demis. El a mai sugerat că Streleţ ar deţine terenuri în parcul Herăstrău, ar face contrabandă cu spirt din Republica Moldova în Ucraina şi ar fi falsificat acte la vamă.

    Streleţ a respins aceste acuzaţii, la care în plen s-au auzit râsete, cerându-i lui Voronon să nu spună în Legislativ ce visează noaptea.

    “Dumneavoastă, împreună cu doi parteneri, Filat şi un oarecare Victor Ponta, cu ce scop aţi cumpărat peste 2.000 de hectare în oraşul Odesa? Ce puteţi spune despre compania Cristal Nord din Otaci? Acum v-aţi implicat acolo? Până nu demult acolo mai era Gacichevici. Furtunul (pe) care l-aţi tras pe sub pământ acolo din ce direcţie pompează spirtul – din (Republica) Moldova în Ucraina sau invers?”, a întrebat Voronin pe un ton retoric.

    Voronin a vizat, de asemenea, activitatea companiei înfiinţate de Streleţ.

    “Dacă visaţi ceva noaptea, nu spuneţi în plenul Parlamentului, pentru că nu e chestie bună”, i-a replicat acesta.

    “Nu am alte averi care să nu fie incluse în declaraţia de venit. Am o singură companie pe care am fondat-o şi din administraţia căreia m-am retras din 2009, când mi s-a validat mandatul de deputat”, s-a apărat Streleţ.

    “Vă rog să fiţi foarte atent. Pe doi deja i-am acţionat în judecată. Nu o să ezit nici în alte cazuri”, l-a ameninţat Streleţ pe Voronin.

    În urma acestor dezbateri, Guvernul proeuropean moldovean condus de Streleţ a fost demis joi, printr-o moţiune de cenzură, adoptată de 65 de parlamentari.

    Moţiunea de cenzură a Guvernului Streleţ, care era susţinut în Parlament de Alianţa pentru Integrare Europeană – formată din Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL) -, a fost depusă de Partidul Socialiştilor (PSRM) şi de Partidul Comuniştilor (PCRM).

    Liderul PD Marian Lupu a declarat, la încheierea dezbaterilor din Parlament, că Partidul Democrat nu renunţă la strategia proeuropeană şi cere formarea, în cel mult o săptămână, a unei noi alianţe, majorităţi parlamentare şi a unui nou Guvern. Lupu a precizat că PD nu va face alianţe de stânga.

    Moţiunea a fost depusă în contextul mişcărilor de contestare a Guvernului proeuropean condus de Valeriu Streleţ şi al arestării fostului premier Vlad Filat, acuzat de fraude bancare şi luare de mită.

  • Guvernul din Republica Moldova a fost DEMIS printr-o moţiune de cenzură

    Moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Valeriu Streleţ, care era susţinut în Parlament de Alianţa pentru Integrare Europeană – formată din Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL) -, a fost depusă de Partidul Socialiştilor (PSRM) şi de Partidul Comuniştilor (PCRM).

    Potrivit paginii electronice a postului Europa Liberă, moţiunea de cenzură a fost votată de 65 de deputaţi de la PCRM, PSRM şi PD, în timp ce 18 parlamentari au votat împotrivă.

    Liderul PD, Marian Lupu, a declarat la încheierea dezbaterilor din Parlament că Partidul Democrat nu renunţă la strategia proeuropeană şi cere formarea, în cel mult o săptămână, a unei noi alianţe, majorităţi parlamentare şi a unui nou Guvern. Lupu a precizat că PD nu va face alianţe de stânga.

    Moţiunea de cenzură a fost depusă în contextul mişcărilor de contestare a Guvernului proeuropean condus de Valeriu Streleţ şi al arestării fostului premier Vlad Filat, acuzat de fraude bancare şi luare de mită.

    Platforma Demnitate şi Adevăr şi forţele politice ale opoziţiei de stânga şi extremă-stânga organizează de câteva săptămâni proteste antiguvernamentale la Chişinău. Guvernul susţinut de coaliţia proeuropeană a respins apelurile de până acum privind demisia.

    Potrivit legislaţiei, în cel mult trei zile, Cabinetul de miniştri va trebui să-şi dea demisia, iar şeful statului va desemna un nou prim-ministru, menţionează Unimedia. Ulterior, într-un interval de 15 zile, premierul desemnat va prezenta Parlamentului propunerile pentru noul Cabinet. Dacă acesta va fi acceptat de deputaţi, noii miniştri vor putea depune jurământul.

    În situaţia în care deputaţii vor respinge noul Cabinet şi programul de guvernare, şeful statului poate dizolva Parlamentul şi convoca alegeri parlamentare anticipate.

    Guvernul condus de Valeriu Streleţ a fost votat de Parlament la 30 iulie 2015, cu voturile a 52 de deputaţi PLDM, PD şi PL.

     

  • Parlamentul Republicii Moldova dezbate săptămâna viitoare o moţiune de cenzură la adresa Guvernului

    Moţiunea de cenzură intervine în contextul mişcărilor de contestare a Guvernului proeuropean condus de Valeriu Streleţ şi al arestării fostului premier Vlad Filat, acuzat de fraude bancare şi luare de mită.

    “Votul va avea loc joia viitoare”, a declarat liderul socialist, Igor Dodon, citat de Reuters.

    Guvernul susţinut de coaliţia proeuropeană a respins apelurile de până acum privind demisia.

    Judecătorii moldoveni au decis, duminică, plasarea în arest preventiv a fostului premier liberal-democrat Vlad Filat, acuzat de fraude bancare şi luare de mită.

    Guvernul de la Chişinău este susţinut în Parlament de Alianţa pentru Integrare Europeană – formată din Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal din Republica Moldova.

    Platforma Demnitate şi Adevăr şi forţele politice ale opoziţiei de stânga şi extremă-stânga organizează de câteva săptămâni proteste antiguvernamentale separate la Chişinău.

  • Putin foloseşte instrumentul corupţiei pentru a-şi asigura influenţa în spaţiul fost sovietic – presă

    Moscova este hotărâtă să menţină fostul spaţiu sovietic sub sfera sa de influenţă, iar regimul Putin face acest lucru, oficial, prin instituţii ca Uniunea Eurasiatică, însă principalul său instrument este corupţia. Dacă instrumentul corupţiei eşuează şi un stat fost sovietic încearcă să iasă din zona mitei creată de Putin, Kremlinul recurge la măsuri mai agresive şi coercitive.

    Aşa s-a întâmplat în Georgia, care după Revoluţia trandafirilor din 2003 a depus eforturi pentru a combate corupţia şi implicit pentru a reduce influenţa Moscovei. Prin urmare, Georgia a rămas fără 20% din teritoriu, după ce Rusia a declanşat un conflict armat în 2008 şi a recunoscut independenţa republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

    Vara aceasta, Rusia a mutat frontiera Georgiei cu Osetia de Sud, preluând efectiv controlul asupra unei porţiuni a conductei de petrol Baku-Supsa. Liderii separatişti oseţi au semnat un pact cu Moscova prin care şi-au unit armatele şi serviciile de securitate, iar săptămâna aceasta au anunţat că vor să organizeze un referendum privind unirea cu Rusia.

    Folosirea forţei după ce instrumentul corupţiei a eşuat a fost aplicată şi în cazul Ucrainei. Viktor Ianukovici era exact genul de lider pe care Moscova îl voia la Kiev, unul complet implicat în reţeaua de scheme corupte a Kremlinului.

    Când Ianukovici a fost supus presiunii societăţii civile şi oligarhilor pentru a semna un acord de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, Putin a făcut ce i s-a părut natural: l-a ameninţat, apoi l-a mituit cu 15 miliarde de dolari. După ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unei revoluţii, Putin a recurs la forţă.

    Rusia încă mai speră să controleze Ucraina, în pofida dorinţei societăţii de a se apropia de Occident. Kremlinul încearcă să reintegreze regiunile separatiste din Donbas în restul ţării, dar cu oamenii Moscovei la control, pentru ca acestea să devină un fel de Cal Troian prorus, comentează RFE/RL. Eşecul liderilor prooccidentali ucraineni de a combate corupţia oferă de asemenea Moscovei un avantaj.

    În Republica Moldova, Kremlinul pare să conteze de asemenea pe corupţie. Fostul premier Vlad Filat, care a condus ţara până la semnarea unui Acord de Asociere cu UE, a fost arestat luna aceasta în legătură cu o fraudă bancară de un miliard de dolari.

    Guvernul prooccidental al ţării este extrem de nepopular şi este supus presiunilor să demisioneze, în timp ce partidele proruse, care au promis să anuleze acordul cu UE şi să adere la Uniunea Eurasiatică, conduc în sondaje.

    Ucraina, Georgia şi Republica Moldova sunt blocate în mijlocul ordinii bipolare a lui Vladimir Putin în Eurasia, iar acesta este un loc foarte periculos. Pentru aceste ţări, combaterea corupţiei nu este doar o problemă de bună guvernare, ci de securitate naţională, conchide RFE/RL.

  • Mitropolitul Vladimir solicită plasarea lui Vlad Filat în arest la domiciliu, invocând “nenumăratele acte de caritate” ale fostului premier

    “În aceste zile, societatea autohtonă, dar şi comunitatea internaţională, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele legate de recenta reţinere a Domnului Vlad Filat. Cunoscând nenumăratele acte de caritate ale Domniei Sale, avem certitudinea că acestea au fost înfăptuite din cele mai sincere şi mai creştineşti porniri”, a anunţat Mitropolia într-un comunicat de presă, citat de site-ul Unimedia.info.

    “Pornind de la aceste premise, lansăm un apel către toate instituţiile competente ale statului, implicate în cercetarea învinuirilor aduse Domnului Vlad Filat, pentru a îngădui aflarea Domniei Sale în arest la domiciliu, fapt care, credem noi, nu va periclita în nici un fel desfăşurarea anchetei şi va permite aflarea unui tată şi a unui soţ alături de copii şi de rudenii, în această perioadă de serioase încercări pentru familie şi pentru apropiaţi”, menţionează comunicatul.

    Totodată, Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, aflată sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei şi a întregii Rusii, îşi exprimă speranţa că acest caz va fi elucidat în condiţiile unei justiţii corecte.

    Vlad Filat, acuzat de fraudă bancară şi luare de mită, a fost reţinut joi seară, în baza unui mandat emis de Centrul Naţional moldovean Anticorupţie (CNA), la scurt timp după ce Parlamentul de la Chişinău a decis suspendarea imunităţii sale juridice.

    El a fost arestat preventiv pentru 30 de zile duminică şi riscă până la 15 ani de închisoare pentru corupţie şi fraude în sistemul bancar.

     

  • Procurorii moldoveni iniţiază sechestrul asupra bunurilor lui Filat, cinci maşini fiind ridicate

    Cinci automobile Toyota Land Cruiser, Mercedes S-Klasse, Volkswagen Touareg, Porsche Cayenne şi Mercedes Viano, aparţinând politicianului Vlad Filat, au fost ridicate în cadrul dosarului instrumentat de procurori şi aduse luni în curtea CNA, informează Unimedia.info.

    “Maşinile nu sunt sub sechestru. Ele au fost ridicate şi aduse la CNA în cadrul dosarului penal pentru a fi folosite în calitate de probe, având statut de corpuri delicte. Pentru a fi puse sub sechestru trebuie să fie demonstrat că acestea constituie probe în cadrul dosarului”, a precizat ofiţerul de presă al CNA, Angela Starinschi.

    Aceste automobile figurează în mărturiile controversatului om de afaceri Ilan Shor, în prezent primar al oraşului Orhei, depuse săptămâna trecută la Procuratura Generală, notează site-ul Moldova.org.

    “La solicitarea lui V. Filat, în perioada anilor 2012-2014, prin intermediul companiilor pe care le controlam, erau procurate automobile de model Mercedes Viano, de care el se foloseşte şi în acest moment şi care este înregistrat pe numele companiei Dufremall, două maşini Volkswagen Touareg, Porsche Macan, Toyota Land Cruiser şi altele care au fost înregistrate pe persoane afiliate lui, indicate de acesta, dar pe care nu le cunosc”, scrie în autodenunţul lui Shor.

    De altfel, procurorii moldoveni au anunţat luni că a fost iniţiată procedura de punere sub sechestru a bunurilor care aparţin fostului lider al PLDM Vlad Filat, relatează site-ul Prime.md.

    Procurorii anticorupţie au afirmat de asemenea că au găsit, în timpul percheziţiilor la domiciliul fostului premier Vlad Filat, acte care ar confirma parţial acuzaţiile descrise în denunţul lui Shor.

    “Am depistat la domiciliul lui Vladimir Filat acte care atestă o legătură incontestabilă asupra obiectului pe care îl documentăm, prin care se confirmă în mare parte acel autodenunţ şi prin care se face o legătură cauzală cu fraudele de la Banca de Economii şi celelalte două bănci”, a declarat procurorul Adriana Beţişor.

    Printre actele ridicate s-ar găsi şi documente secrete de la mai multe instituţii de stat.

    “Depistate acte brief secret de la diferite instituţii publice. Şi alte note informative ce ţin de protestele din centrul capitalei, din care rezultă filarea mai multor persoane, inclusiv a unor politicieni”, a spus procurorul Adriana Beţişor.

    Între timp, oamenii legii i-au audiat pe primarul oraşului Orhei Ilan Shor, fostul premier Iurie Leancă şi şeful Serviciului Vamal Tudor Baliţchi.

    Ofiţerii, însă, au refuzat, deocamdată, să spună ce au declarat aceştia. Adriana Beţişor a explicat de ce nu a fost reţinut şi Ilan Shor, pentru dare de mită.

    “Potrivit prevederilor legale, această persoană, ca orice altă persoană, care face un autodenunţ asupra unei infracţiuni de corupere, legislaţia Republicii Moldova îl eliberează de răspundere penală. Asta nu înseamnă că în restul cauzelor penale, unde dânsul este bănuit şi are măsură preventivă aplicată, nu va fi tras la răspundere penală”, a adăugat procurorul.

    Vlad Filat, acuzat de fraudă bancară şi luare de mită, a fost reţinut joi seară, în baza unui mandat emis de Centrul Naţional moldovean Anticorupţie (CNA), la scurt timp după ce Parlamentul de la Chişinău a decis suspendarea imunităţii sale juridice.

    El a fost arestat preventiv pentru 30 de zile duminică şi riscă până la 15 ani de închisoare pentru corupţie şi fraude în sistemul bancar.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a cerut suspendarea imunităţii fostului premier argumentând că Vlad Filat trebuie anchetat pentru presupusa implicare directă în fraudele de la Banca de Economii (BEM).

    În alt dosar, liderul PLDM este acuzat că, în perioada în care a îndeplinit funcţia de premier, ar fi primit 60 de milioane de dolari de la directorul companiei Dufremol, Ilan Shor. Potrivit sesizării, exercitând funcţia de premier, Filat ar fi primit bunuri de la Ilan Shor pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numi consul onorific în Rusia şi pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere.

    De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri şi bani în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Ilan Shor, pentru a determina funcţionari guvernamentali să ia decizii necesare asigurării emiterii suplimentare de acţiuni la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea participaţiei statului până la 33,3% şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.

     

  • Instanţa judecă în lipsă cererea de arestare a lui Vlad Filat. Zeci de manifestanţi aşteaptă decizia

    Şedinţa în care se va stabili dacă Vlad Filat va fi plasat sau nu în arest preventiv pentru 30 de zile a început la ora 9.00 la Judecătoria din sectorul Buiucani.

    Potrivit PRO TV Chişinău, Vlad Filat nu este în instanţă, fiind reprezentat de avocatul său, Igor Popa.

    Avocatul fostului premier a cerut amanârea termenului, argumentând că nu a avut timp să studieze cantitatea mare de documentaţie din dosar.

    Procurorul Adriana Betisor, din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), se opune amânării termenului şi cere plasarea în arest preventiv a lui Vlad Filat.

    În faţa instanţei sunt zeci de manifestanţi – simpatizanţi ai fostului premier, dar şi contestatari.

    Vlad Filat, acuzat de fraudă bancară şi luare de mită, a fost reţinut joi seară, în baza unui mandat emis de Centrul Naţional moldovean Anticorupţie (CNA), la scurt timp după ce Parlamentul de la Chişinău a decis suspendarea imunităţii sale juridice. Procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a cerut suspendarea imunităţii fostului premier argumentând că Vlad Filat trebuie anchetat pentru presupusa implicare directă în fraudele de la Banca de Economii (BEM). În alt dosar, liderul PLDM este acuzat că, în perioada în care a îndeplinit funcţia de premier, ar fi primit 60 de milioane de dolari de la directorul companiei Dufremol, Ilan Shor. Potrivit sesizării, exercitând funcţia de premier, Filat ar fi primit bunuri de la Ilan Shor pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numi consul onorific în Rusia şi pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere. De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri şi bani în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Ilan Shor, pentru a determina funcţionari guvernamentali să ia decizii necesare asigurării emiterii suplimentare de acţiuni la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea participaţiei statului până la 33,3% şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.

  • Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară. Fostul premier: Instituţiile statului sunt controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc – VIDEO

    UPDATE 16:22 – Fostul premier moldovean Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară

    Parlamentul moldovean a votat joi pentru ridicarea imunităţii parlamentare a fostului premier Vlad Filat, acuzat de implicare în fraudele de la Banca de Economii (BEM), relatează site-ul Unimedia.info.

    Pentru ridicarea imunităţii deputatului Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), au votat 79 din totalul de 101 parlamentari.

    UPDATE 14:22 – Instituţiile R.Moldova sunt controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc

    “Am fost pregătit pentru un asemenea scenariu. De mai mult timp se vorbea prin oraş cum se pregăteşte şi cum se va veni într-o manieră triumfalistă, pe de o parte cu Usatîi în faţa Parlamentului şi pe de altă parte cu acest discurs al procurorului general privind scoaterea imunităţii mele de deputat. Acest show a fost prea scump şi mult timp pregătit. Este adevărat pe parcursul activităţii mele am făcut foarte multe greşeli. Îmi asum responsabilitatea pentru ele”, a declarat Vlad Filat, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia online.

    “Sistemul din Republica Moldova este unul putred din simplu motiv că este controlat de o singură persoană. Această persoană nu este altcineva decât Plahotniuc care încearcă prin farse, forţându-l pe acest Shor să semneze o dispoziţie, să se eschiveze de la responsabilitate. Până în ultimul moment am crezut că se poate. Oamenii vor ca cei vinovaţi să plătească. Dar oamenii au nevoie de o ţară. O ţară în care instituţiile funcţionează legal şi nu în interesul unei singure persoane. Sunt grave probleme în sistemul bancar, în sectorul energetic. Şi aici sunt nevoit să accept că instituţiile statului sunt acaparate”, a adăugat el.

    “Spuneam în debutul şedinţei de azi, ca replică lui Voronin, care este şi el folosit de Plahotniuc când este nevoie, că eu nu am nevoie de imunitate parlamentară. Se va face procedura respectivă. Mesajul meu către colegii din comisie a fost să se voteze pentru ridicarea imunităţii ca să nu se creadă că doresc să mă eschivez. Sper că procesul va fi echitabil şi că voi putea să-mi demonstrez nevinovăţia. Sper ca jertfa care este adusă pe altar va provoca destrămarea acestui sistem odios care duce la putrefacţie ţara în care trăim”, a adăugat liderul PLDM.

    “Mă adresez către cei care-l servesc pe Plahotniuc: CNA, PG, presa: pentru mine lucrul acesta contează mult, dar mai puţin pentru fiecare dintre voi – atât timp cât Plahotniuc va mai fi prezent în viaţa publică, ţara asta nu are viitor. Spun lucrul acesta nu din răzbunare, dar în cunoştinţă de cauză”, a spus Filat.

     

     

    Declaraţiile lui Vlad Filat în timpul şedinţei Parlamentului d…

    După capul lui Filat, se cere şi capul lui Plahotniuc!

    Posted by Privesc.Eu on Thursday, October 15, 2015

    Liderul PLDM nu exclude că Plahotniuc are o înţelegere cu liderul prorus al Partidului Nostru, Renato Usatîi, şi cu liderul comunist Vladimir Voronin privind provocarea alegerilor anticipate, prin care să urmărească deturnarea parcursului european al Republicii Moldova.

    “Nu exclud că, împreună cu ruşii, el o să organizeze alegeri şi după alegeri poate să schimbe şi parcursul ţării, pentru că el în Europa nu are cum să supravieţuiască”, a conchis Filat, care la finalul discursului şi-a cerut iertare de la întreg poporul Republicii Moldova.

    Liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vlad Filat, este implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, a declarat joi procurorul general Corneliu Gurin, de la tribuna centrală a Parlamentului.

    Procurorul general a cerut Legislativului ridicarea imunităţii parlamentare a lui Filat, pentru ca acesta să poată fi anchetat.

    “Vin cu o solicitare care nu a mai fost în istoria Republicii Moldova, privind punerea în învinuire a deputatului PLDM, Vladimir Filat. Avem probe concludente despre implicarea lui Filat în comiterea fraudelor de la Banca de Economii, prejudiciul fiind estimat la sute de milioane de euro. Este o crimă deosebit de gravă, fiind implicat şi în distrugerea probelor”, a spus Corneliu Gurin.

    Totodată, liderul PLDM este învinuit că în perioada în care a îndeplinit funcţia de premier, a primit 60 de milioane de dolari de la directorul Dufremol, Ilan Shor. Potrivit sesizării, exercitând funcţia de premier, Filat ar fi primit de la Ilan Shor bunuri pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numit consul onorific în Federaţia Rusă, dar şi pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere.

    De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri şi mijloace băneşti în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Shor, pentru a determina funcţionarii publici din Guvern, dar şi din alte structuri de stat, să ia decizii şi să adopte acte normative necesare asigurării emisiei suplimentare de acţiuni de la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea pachetului de acţiuni a statului până la 33,3%, plus o acţiune şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.

    “Ţinând cont de gravitatea faptelor cercetate, există bănuiala rezonabilă că Vladimir Filat, făcând uz de imunitatea parlamentară deţinută, va întreprinde acţiuni de împiedicare a procesului de administrare a probelor prin influenţarea martorilor, distrugerea sau tăinuirea probelor, a materialelor relevante cazului sau sustragerea cu rea-voinţă de a se prezenta organului de urmărire penală”, se menţionează în sesizare.

    Cererea privind ridicarea imunităţii urmează să fie examinată de Comisia parlamentară pentru Numiri şi Imunităţi.