BusinessMagazin

Tag: pui

  • Cum să faci bani din piatră seacă. Pui banii aici şi primeşti 14% în plus înapoi gratis

    După anunţul de vineri, acţiunile Alro au urcat cu 5,78%, după tranzacţii de 0,535 mil. lei. La nivelul între­gii săptămâni, valoarea de piaţă a producătorului de aluminiu a crescut cu 14,85%, cea mai mare apreciere de săptămâna trecută de la Bucureşti, pe un rulaj de 1,05 mil. lei.

    „Aprobarea repartizării profitului distribuibil pe baza situaţiilor financiare interimare pentru perioada de 9 luni încheiate la 30 septembrie 2018“ este al doilea punct de pe ordinea de zi a AGOA din data de 13/14 decembrie.
     
    Cotaţia aluminiului a ajuns la 1.990 dolari pe tonă, cu 12% mai puţin faţă de începutul lui 2018. Cu toate acestea, faţă de ultimii trei ani, preţul aluminiului este cu 31% mai mare.
     

  • SURPRIZĂ majoră. Ce se întâmplă cu aripioarele de pui de la KFC

    Maximul ultimelor 52 de săptămâni, 44,8 lei. Minimul, 20 de lei, adică un declin de 55%.

    Acţiunile Sphera Group (SFG), primul operator din domeniul food ser­vice listat la Bu­cureşti, afişează una dintre cele mai mari scăderi de la bursă de la începutul anului 2018 încoace, de 44%.
     

  • Cum să pui natura la treabă

    Soluţia ar putea veni de la natură, susţine o companie numită Faber Futures, a cărei fondatoare, Natsai Audrey Chieza, coordonează eforturile de perfecţionare a unui sistem de vopsire a textilelor cu ajutorul bacteriei Streptomyces coelicolor, care elimină în mediul înconjurător un pigment care poate fi roz, albastru sau violet.

    Colorarea materialelor se face prin introducerea acestora în recipiente în care se află culturi din această bacterie, iar cantitatea de apă necesară este de 500 de ori mai mică decât la vopsirea obişnuită şi nici nu se folosesc chimicale toxice, susţine Chieza, care colaborează deja cu două firme din industria modei care vor să testeze noua soluţie. 

  • Cum trecem mai repede de la piept de pui la grătar cu cartofi prăjiţi şi salată la somon şi fructe de mare cu sos de şampanie?

    Nu ştiam ce înseamnă somon, fructe de mare, carpaccio sau burrata.
    Nu ştiam pentru că nu aveam de unde să ştim, pentru că nu eram umblaţi în afară.
    Comunismul nu i-a lăsat pe oameni să plece peste graniţă de teamă că ar fi intrat în contact cu lumea occidentală, care evoluase mai mult. Acum suntem liberi şi 3,5 milioane de români trăiesc şi lucrează în afară. Niciun război nu a dus la această migraţie externă.
    De multe ori noi, cei care am rămas în ţară, vedem aceste plecări ca pe un lucru rău, pentru că România se depopulează, comune şi sate întregi rămân fără oameni, iar economia rămâne fără forţă de muncă, aproape cea mai bună.
    În ţară companiile au rămas să se descurce fie cu tinerii care se plimbă dintr-un job în altul, să experimenteze, fie trag de oamenii care sunt aproape de pensie să mai rămână să mai lucreze pentru că nu au cu cine să îi înlocuiască.
    După 20 de ani, după 10 sau după 5 ani, o parte din cei plecaţi în afară au ajuns pe poziţii executive în multinaţionale. De aici au început să cutreiere lumea ca expaţi, azi la Londra, peste un an la Geneva, apoi în Dubai.
    Business MAGAZIN îşi propune ca pe parcursul următoarelor luni şi ani să-i scoată în faţă pe românii care au ajuns să lucreze în corporaţiile externe sau pe cei care şi-au făcut un business în afară. Cu ajutorul lor, dar şi cu ajutorul „căpşunarilor”, România se internaţionalizează în fiecare zi, o parte din experienţa lor, o parte din ceea ce au învăţat ei în afară, ajunge în România prin diverse forme.
    Pe lângă faptul că avem nevoie de banii lor pentru a acoperi ceea ce noi consumăm din import, avem nevoie şi de knowledge-ul lor, pentru care nu plătim nimic.
    Poate că o parte dintre ei se vor întoarce în România peste ani, şi atunci businessul românesc va mai pune o cărămidă.
    După căderea comunismului, polonezii, ungurii, cehii şi-au deschis graniţele şi pieţele pentru a-şi lăsa cetăţenii să plece în afară, să vadă cum e, iar pe de altă parte să intre multinaţionalele care au venit cu experienţă, cu knowledge, cu acces la pieţele externe, cu finanţare, cu salarii mai mari.
    În timp ce ungurii îşi trimiteau o generaţie de tineri în afară pentru a se şcoli, noi încă trăiam din sloganul „Nu ne vindem ţara” şi „Voi nu aţi fost aici să mâncaţi salam cu soia”.
    După 2000, lucrurile au început să se schimbe, iar apropierea de NATO şi Uniunea Europeană ne-a adus în postura de a începe să învăţăm ce înseamnă internaţionalizarea Românei.
    Primul deceniu după ’90 se vede acum în business. România nu are nicio companie în top 10 regional, prima fiind Dacia, pe locul 14. Companiile poloneze, cehe, ungare sunt peste tot în această zonă pentru că au avut de la cine să înveţe ce înseamnă ieşirea din propriile graniţe.
    Noi nu avem nicio companie regională, nici de stat, nici privată, care să fie prezentă în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, o piaţă de peste 100 de milioane de locuitori.
    Nu suntem prezenţi şi pentru că nu am avut cu cine, nu am avut români care să fi lucrat în afară şi care să ştie ce înseamnă lumea multinaţionalelor.
    Ca să discuţi cu bancherii de la Londra trebuie să ştii şi să fii din lumea lor. Nu poţi să le ceri lor să înveţe cum este lumea din Vaslui sau Teleorman. Milioanele de dolari se obţin atunci când pe masă sunt fructe de mare, somon sau carpaccio. Pentru că şi costă mai mult.
    Micii sunt ieftini, sunt buni, dar arată că nu poţi să faci business mare acolo.
    Pentru ca firmele româneşti să crească mai repede decât o fac acum, trebuie să aibă şi oameni mai buni. Pe piaţa locală găseşti oameni buni, dar fără ca aceştia să fie internaţionali nu poţi să vezi dincolo de propriul gard. Când lucrezi cu cifre mari, şi pieţele sunt mai mari.
    România are nevoie mai întâi ca românii care lucrează în afară să înveţe, să ocupe poziţii şi funcţii în companiile globale, pentru ca apoi o parte din această experienţă să fie transferată în România. Avem nevoie de experienţe externe, avem nevoie de rigoare, avem nevoie să ştim care este limbajul businessului mare, avem nevoie de contacte externe, avem nevoie de acces la finanţarea externă, dacă vrem ca firmele româneşti să devină campioane, măcar regionale.
    Degeaba avem resurse interne dacă nu ştim ce să facem cu ele, dacă nu sunt oameni care să mai fi lucrat în afară cu aceste resurse. Privirea noastră este internă, este limitată, iar orice strategie se opreşte la primul judeţ întâlnit în cale. Pentru că nu am avut ocazia să lucrăm cu cifre mari, noi nu gândim în ţări, nu gândim în regiuni, nu realizăm produse şi servicii pentru lumea globală.
    Poate cu ajutorul acestor generaţii care au plecat să lucreze în afară, care acumulează în fiecare zi experienţă, la un moment dar businessul românesc le va folosi experienţa.
    Ca să trecem de la piept de pui la grătar – o formă primitivă de mâncare, fără prea multă valoare adăugată – la fructe de mare şi somon, ne trebuie ceva timp, o deschidere externă mare şi o înţelegere a faptului că există şi lucruri bune în aceste plecări externe ale românilor.

  • A încercat să îşi vândă reţeta de pui prăjit de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. Acum este una dintre cele mai cunoscute francize din lume, cu peste 18.000 de restaurante

    Respingerile pot fi deprimante, dar pentru unii oameni pot reprezenta motivaţia de a excela în anumite domenii. Mulţi dintre cei mai de succes oameni de afaceri ai lumii au eşuat în mod repetat înainte de pune bazele unor companii de milioane de dolari. Colonelul Harland David Sanders, fondatorul KFC, este unul dintre exemple.

    Colonelul Sanders de la Kentucky Fried Chicken a încercat să îşi vândă reţeta de pui de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. El a călătorit în Statele Unite ale Americii căutând pe cineva care să îi cumpere reţeta de pui prăjit, iar după ce, în cele din urmă, a obţinut o înţelegere de afaceri în Utah, Kentucky Fried Chicken s-a născut. KFC este în prezent una dintre cele mai cunoscute francize din lume, cu peste 18.000 de restaurante.

    Sanders s-a născut în Henryville, Indiana, în 1890. Şase ani mai târziu, tatăl său a murit, iar mama sa a fost obligată să se angajeze pentru a-şi întreţine familia. La şase ani, Harland a devenit responsabil de fraţii săi mai mici, aspect care includea şi gătitul. În următorii 30 de ani, a avut o serie de locuri de muncă. Înainte de a deveni un colonel renumit la nivel mondial, Sanders a abandonat şcoala, în clasa a şasea, a lucrat la o fermă, a fost îngrijitor de catâri în armată, fochist de locomotivă, lucrător la drumuri, avocat aspirant, vânzător de asigurări,vânzător de cauciucuri, obstetrician amator, candidat politic fără succes, operator de benzinărie, administrator de hotel şi, în cele din urmă, patron de restaurant.

    A realizat că poate să construiască o afacere pe seama reţetelor sale în 1930, când avea 40 de ani şi era angajatul unei benzinării din Corbin, Kentucky. A  început să gătească acolo pentru călătorii înfometaţi care se opreau pentru benzină. Nu avea încă un restaurant, aşa că ei mâncau direct pe o masă pe care o adusese el în benzinărie. A inventat atunci “înlocuitorul pentru masa de acasă” şi a început să vândă sub acest concept mese complete pentru familiile ocupate. Numea afacerea “Masa de duminică, şapte zile pe săptămână.”

    Într-un final, a reuşit să îşi deschidă propriul restaurant, dar când a împlinit 65 de ani, o nouă autostradă i-a “furat” clienţii care tranzitau şoseaua lângă care se afla restaurantul său. Tot ce îi mai rămăsese era o reţetă secretă de pui prăjit

    Sanders a încercat să îşi vândă reţeta de pui de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. A reuşit în cele din urmă şi, în 1955, încrezător în calitatea puiului său prăjit, s-a dedicat dezvoltării unui sistem de francize prin care să răspândească reţeta. În mai puţin de zece ani, mai mult de 600 de francize KFC erau răspândite în Statele Unite ale Americii.

    După ce faima lui a crescut, guvernatorul american Ruby Laffoon l-a numit Colonel al statului Kentucky, drept recunoaştere pentru contribuţia adusă bucătăriei statului. În 1964, şi-a vândut partea din companie unui grup de investitori în schimbul a două milioane de dolari. Până la moartea sa din 1980, Colonelul a călătorit în jurul lumii pentru a vizita restaurantele deschise sub brandul KFC.

    În 2013, KFC ajunsese la o cifră de afaceri de 23 de miliarde de dolari.

  • Schimbare istorică la KFC: Lanţul de fast-food va introduce primele meniuri cu „pui” pentru vegetarieni

    Când vine vorba de lanţuri de fast-food ofertante şi pentru vegetarieni, KFC ar fi una dintre ultimele variante, pentru că toate produsele lor sunt bazate pe carne de pui.

    Cu toate acestea, trendurile se schimbă, iar gigantul KFC a hotărât să intre în teritoriul puiului „fals” şi să vândă un echivalent cu zero componenţă animală.

    Ştirea a fost anunţată prin Food Beast, care scrie că o parte din aceste restaurante de tip fast-food încearcă să câştige imagine în faţa consumatorilor de produse „mai sănătoase”.

    KFC a promis în Marea Britanie că îşi va reduce caloriile din produse cu cel puţin 20% în următorii şapte ani.

    Acceaşi logică a aplicat-o şi McDonald s care s-a oprit din a pune cheeseburgeri în Happy Meal-urile pentru copii în Statele Unite.

    Primu loc care va beneficia de noile produse KFC va fi Marea Britanie, unde s-au deschis în ultimul an mai multe locaţii KFC de stradă în încercarea de a acapara piaţa.

    Opţiunea vegetariană va include în continuare cele 11 condimente cu care se promovează KFC, însă reţeta este încă în stadiul incipient de dezvoltare, ceea ce înseamnă că totul este secret.

    Nu este încă clar dacă noul produs va fi vegan sau vegetarian. KFC anunţă că aceste produse vor fi disponibile începând cu anul viitor.

     

     

     

  • Poliţist: Dar nu mai daţi în mine! Ilie Năstase: Băi, ţărane ! Nu ai dreptul să pui mâna pe mine!

    Poliţiştii au explicat că fostul jucător de tenis a refuzat să i se facă etilotestul, a devenit agresiv cu poliţiştii, motiv pentru care a fost necesară încătuşarea sa şi ducerea pentru recoltarea de probe biologice la sediul INML, unde a făcut totuşi testul.

    VEZI AICI VIDEO

    Pe imaginile prezentate de Antena 3 se aude:

    Ilie Năstase: Dacă voi aveţi dreptul, prin lege, să arestaţi un senator…

    Poliţist: Nu vă arestează nimeni.

    Ilie Năstase: Nu, nu, a zis că-mi pune cătuşele.

    Poliţist: Asta nu înseamnă că vă arestează.

    Ilie Năstase: Vedeţi, în spatele meu mai sunt ca mine. Eu am recunoscut că am băut, îmi pune cătuşele băiatu’. Să mi le pună, hai.

    Poliţist: Şi dumneavoastră trebuie să vă supuneţi legii la fel ca toată lumea.

    Ilie Năstase: Nu cobor. Vreau să mi le pună în maşină.

    Poliţist: Vă rog să coborâţi din maşină.

    Ilie Năstase: De ce pune mâna pe mine?

    Poliţist: Ia datele… Daţi-l jos.

    Ilie Năstase: Ia mâna. Ia mâna de pe mine

  • Orban o atacă dur pe Viorica Dăncilă. „Cum să pui premier profesoară de lucru manual? Este pe post de mobilă”

    “Nu cred că a existat dupa Revolutie atâta prostie în guvern. Cum să pui premier profesoară de lucru manual, ministrul de Interne-măcar o punea pe cealaltă că aia a fost secretară la şcoala din Videle, ministrul Economiei să te uiţi ce diferenţă are între scoală si facultate, i se spunea Debilul, asta era porecla lui, să îl pui la Econmie, este ceva de noaptea minţii.

    Dragnea este paranoic, nu suportă decât oameni mai proşti decaâ el. Dacă îi spune unul la ureche ca Fifor vrea să îi ia locul, îl execută instant. A distrus orice logica de numire. Nu mai conează criteriile de competenţă, cât de prost să fii, dacă asculţi poruncile lui Dragnea, eşti bun pentru orice poziţie în România. Să nu ne mirăm, dacă o fie, Doamne fereste, să desemneze comisarul european, o desemnează pe Dăncilă.

    Oricum au trimis-o la Parlamentul European, unde nu a deschis gura că nu a avut cine sa îi scrie textele, acum vedem ca are cine, dar nu ştie să le citească (…) Acest guvern e condus de Dragnea, Vâlcov, Sheidehh, Stănescu”, a declarat Ludovic Orban, la Tulcea.

    Liderul PNL a criticat şi ultima intervenţie televizată a premierului

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Întrebarea pe care nu trebuie să o pui niciodată unei femei la locul de muncă

    Întrebarea pe care foarte multe femei o primesc dezvăluie greutăţile întâmpinate de acelea dintre ele care ocupă funcţii de conducere: cum reuşeşti să te descurci cu toate?

    Întrebarea ar trebui să fie primită ca un compliment, dar este de fapt un enunţ sexist. Aceste greutăţi nu ar trebui să fie diferenţiate între femei şi bărbaţi, dar problema este ideea pe care mulţi o împărtăşesc, şi anume că funcţiile de conducere şi rolul de mamă al unei femei sunt lucruri ce nu merg bine împreună.

    Femeile tinere trebuie să vadă drumul către succes atât în plan personal cât şi în cel profesional; ceea ce le împiedică, de ce le mai multe ori, este lipsa altora de încredere în puterea lor de a face acest lucru.

    Un studiu realizat de compania Bain arată că 43% dintre femei aspiră la o funcţie de conducere încă din primii doi ani ai carierei, în vreme ce doar 34% dintre bărbaţi aspiră la asta. Surprinzător însă, în cazul femeilor acest procentaj scade cu peste 60% de-a lungul anilor; în cazul bărbaţilor, el rămâne aproape neschimbat.
     

  • Cât costă coşul de Paşte în hypermarketurile bucureştene

    Prin urmare, un kilogram de carne de miel poate fi cumpărat la 27 de lei, iar cei care nu consumă carne de miel pot opta pentru cea de porc, care are preţuri între 13 şi 15 lei/kg, pulpă porc – 13 lei, spată – 15 lei, cotlet porc fără os – 16 lei sau pulpe de pui la 13 lei/kg, aripi de pui la 11 lei/kg, ori vită care are preţ de pornire de la 33 lei/kg. Carnea tocată amestec de vită cu porc costă 17 lei/kg.

    Alte produse alimentare care fac parte din coşul de Paşte sunt: ulei – aproximativ 4 lei, unt pachet 200 grame – între 6 şi 15 lei, margarină 500 gr – 4 lei, făină 2.5 lei, zahăr 2.50 lei, ouă 10 buc – 6-11 lei, ouă 30 buc 15 lei, caşcaval 3.50 lei 100 de grame, brânză de vaci 200 gr 4 lei, lapte – 5 lei litrul, vopsea ouă 40 bani plicul sau ofertă cutie patru culori – roşu, verde, galben şi albastru, pentru 60 de ouă costă 6.80 lei, cafea 500 gr – între 13 şi 17 lei, cozonac între 4 – 20 lei, pască, cu brânză şi stafide, 650 gr – 18 lei, pască cu cremă de ciocolată, 600 gr – 22 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro