BusinessMagazin

Tag: productie

  • Producţia de energie electrică s-a redus în primele cinci luni ale anului cu 10%, cea mai mare scădere fiind la hidrocentrale, cu aproape 30%. Importul de energie a crescut cu 68%, iar consumul final a rămas relativ constant

    Producţia de energie electrică a fost în primele cinci luni ale anului cu 10% mai mică decât în perioada similară din 2024, cea mai mare scădere fiind la hidrocentrale, cu aproape 30%, în timp ce importul de energie a crescut cu 68%, iar consumul final a rămas relativ constant, arată datele INS publicate marţi.

    În acelaşi interval, exporturile de energie electrică s-au majorat cu 15,6%.

    În privinţa producţiei, din totalul de 21.009 mil. kWh, o treime a fost asigurată de termocentrale, 25% de hidrocentrale, 22% de centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, 12%  din parcurile eoliene şi 7,7% din centrale fotovoltaice, inclusiv prosumatorii. 

    Comparativ cu ianuarie-mai 2024, în acest an producţia din hidrocentrale s-a diminuat cu aproape 30%, iar cea din centralele eoliene cu 15%. În schimb, parcurile solare au produs cu 32% mai mult decât anul trecut.

    Consumul final a fost cu doar 1,3% mai mare decât în primele cinci luni din 2024, cea mai mare creştere, de 5,7%, fiind la populaţie, în timp ce iluminatul public s-a redus cu aproape 9%, iar consumul din economie a rămas neschimbat.

    Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost cu 4% sub nivelul de anul trecut.

    În total, în primele cinci luni ale anului resursele de energie primară şi cele de energie electrică au crescut cu 5,7%, respectiv cu 3,4% faţă de perioada similară din 2024.

    Principalele resurse de energie primară au totalizat 13,5 mil tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 726.900 tep.

    Producţia internă a însumat 6,9 mil tep, în scădere cu 4,7%, iar importul a fost de 6,6 mil tep, în creştere cu 19,3%. 

     

  • Rezultatele operaţionale ale Petrom nu surprind piaţa. Urmează o perioadă de prudenţă înainte de revizuirea ratingului de ţară, remarcă un analist

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie petrolieră din România, a raportat scăderi ale producţiei de ţiţei şi gaze în trimestrul al doilea din 2025, însă rezultatele operaţionale erau anticipate de investitori, având în vedere că acţiunile societăţii s-au apreciat cu 0,6% după publicarea trading update-ului trimestrial.

    „Probabil că piaţa se aştepta la nişte rezultate operaţionale în scădere (În T2/2025 – n.r.). În cazul Petrom avem acest trend raportat la ce era în urmă cu unu-doi ani. Reacţia pieţei asta arată, că nu au fost o surpriză pentru companie”, spune Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction.

    Emitentul cu 48 mld. lei capitalizare a raportat o scădere de 7,2% a producţiei totale de hidrocarburi în T2/2025, la 102,2 mii bep/zi, pe fondul declinului natural al zăcămintelor mature şi al preţurilor mai reduse la ţiţei. Vânzările totale de hidrocarburi au scăzut cu 8%, la 96,9 mii bep/zi.

    Între timp, producţia de ţiţei şi condensat a ajuns la 48,4 mii bep/zi în T2/2025, în scădere cu 4,2 mii bep/zi faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar producţia de gaze naturale s-a diminuat la 53,8 mii bep/zi, comparativ cu 57,5 mii bep/zi în trimestrul al doilea al anului trecut. OMV Petrom îşi va publica la finele lunii rezultatele financiare semestriale.

    „Pe de altă parte, fluctuaţiile de pe piaţa petrolului puteau ajuta la un moment dat Petrom. Am avut acea creştere mare a ţiţeiului, însă preţul s-a stabilizat între timp. Văd şi compania în aceeaşi notă generală a unei veri mai liniştite din acest moment până în zona rezultatelor semestriale, care va coincide cu o primă revizuire a ratingului de ţară”, continuă reprezentantul societăţii de brokeraj.

    Următoarea revizuire programată a ratingului suveran de către Fitch este stabilită pentru 15 august. Până la acel moment, aproape jumătate dintre companiile din structura BET îşi vor fi publicat rezultatele financiare aferente primului semestru din 2025.

    „Având această perspectivă într-o lună, investitorii vor deveni din ce în ce mai prudenţi în a lua măsuri sau decizii semnificative de investiţii pe măsură ce se apropie aceste termene”, spune Alin Brendea pentru ZF.

     

  • Bursă. Grupul Agroland anunţă o creştere cu 50% a cantităţii de furaje produse în T2/2025 faţă de T2/2024. Producţia de ouă s-a majorat cu 17%

    Grupul antreprenorial Agroland (simbol bursier AG), prezent pe piaţa de retail, agribusiness, producţie alimentară şi nutriţie animală, a anunţat vineri că fabricile de la Caransebeş şi Işalniţa au produs o cantitate de 7.268 tone de furaje în T2/2025, echivalentul unei creşteri de 50% comparativ cu T2/2024.

    De asemenea, platforma de la Mihăileşti a vândut în perioada aprilie-iunie 2025 o cantitate de 17,9 milioane de ouă de consum, o creştere de 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La nivelul primului semestru (S1), platforma de la Mihăileşti a închis cu 38,7 milioane de ouă de consum vândute, un avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

    În trimestrului al doilea, Agroland a valorificat producţia de ouă de consum la un preţ mediu cu 20% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024.

    „Valorificând din plin avantajul producţiei proprii de furaje (în continuă expansiune) şi creşterea efectivelor de păsări pe platforma avicolă de la Mihăileşti până la aproximativ 300.000 de găini ouătoare, Agroland a reuşit să întoarcă în favoarea sa contextul european extrem de volatil. Am reuşit, astfel, să obţinem un avans de 27% la vânzările de ouă de consum în primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la un preţ mediu de vânzare care s-a situat peste nivelul din 2024, atât în trimestrul 1 cât şi în trimestrul 2 din acest an”, spune Horia Cardoş, fondator şi CEO al grupului Agroland.

    De la debutul producţiei de furaje din T3/2023, Agroland Group a crescut constant gradul de utilizare a capacităţii de producţie, ajungâHoria Cardoş, fondator şi CEO al grupului Agrolandnd în prezent la aproximativ 90% din capacitatea nominală de producţie. Astfel, în 2024, media trimestrială a producţiei a crescut cu 113% faţă de 2023, de la 2.120 tone la 4.526 tone. În plus, în 2025, media trimestrială a crescut cu 60% faţă de 2024, ajungând la 7.233 tone. De asemenea, la nivelul primului semestru din 2025, fabricile de la Caransebeş şi Işalniţa au produs o cantitate de 14.465 tone de furaje, un avans de 69% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024.

    În ceea ce priveşte segmentul de retail, cele 92 de magazine proprii Agroland au înregistrat un număr de 696.000 de clienţi în al doilea trimestru din 2025, o creştere de 19% în comparaţie cu perioada similară din 2024. De asemenea, valoarea medie a bonului fiscal s-a ridicat la 92 lei, păstrând un nivel constant faţă de T2 2024. Pentru primul semestru din 2025, numărul de clienţi a crescut cu 20%, la 1,1 milioane de persoane, iar valoarea medie a bonului fiscal a înregistrat un avans până la 88 lei. Grupul se aşteaptă ca magazinele în franciză să obţină rezultate comparabile, având în vedere mărfurile achiziţionate în primul semestru din 2025.

    Acţiunile Agroland Business System şi Agroland Agribusiness sunt listate pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti începând din 2021, sub simbolul AG şi respectiv AAB. Grupul Agroland a raportat pentru 2024 un profit net de 7,6 mil. lei, în creştere cu 62% comparativ cu rezultatul net din 203, la venituri de 316 mil. lei, plus 7%.

     


     

     

  • Colliers: România deţine aproximativ 11% din stocul de spaţii industriale din regiune, la fel ca în urmă cu 5 ani. ”România atrage tot mai multe companii care îşi mută sau îşi extind capacităţile de producţie mai aproape de pieţele vest-europene”

    România deţine aproximativ 11% din stocul de spaţii industriale moderne închiriabile din CEE-6 (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România), o pondere similară cu cea din urmă cu cinci ani, într-un context în care toate pieţele din regiune au cunoscut o expansiune rapidă, potrivit unui studiu regional realizat de Colliers.

    Cu un stoc total de 7,5 milioane de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice moderne la final de 2024, şi peste 370.000 de metri pătraţi în construcţie, România este a treia piaţă ca mărime din regiunea ECE-14, după Polonia şi Cehia, şi înregistrează un ritm susţinut de creştere, alimentat de investiţii în producţie şi infrastructură. În acelaşi timp, piaţa locală se numără printre liderii regionali în dezvoltarea de spaţii sustenabile, cu tot mai multe proiecte certificate green.

    „Pe lângă poziţia geografică avantajoasă şi costurile competitive, România atrage tot mai multe companii care îşi mută sau îşi extind capacităţile de producţie mai aproape de pieţele vest-europene. Cererea ridicată pentru soluţii build-to-suit şi pentru parcuri industriale moderne, bine conectate la infrastructură şi cu acces la forţă de muncă, alimentează expansiunea continuă a pieţei. Vedem o diversificare clară a cererii, de la retaileri şi companii de e-commerce, până la producători din industrii strategice precum automotive, electronice sau farma,  iar interesul pentru oraşele regionale este în creştere”, explică Victor Cosconel, Partner Î Head of Leasing Î Office & Industrial Agencies la Colliers.

    În timp ce Bucureştiul concentrează în continuare aproape jumătate din stocul naţional de spaţii industriale şi logistice închiriabile, cererea se extinde rapid către oraşele regionale, susţinută de extinderea reţelei de autostrăzi, apropierea de graniţele vestice şi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări noi. În 2024, volumul total al tranzacţiilor de închiriere a depăşit 600.000 de metri pătraţi, în principal datorită cererii venite din partea companiilor din producţie, retail şi e-commerce (cifra include doar tranzacţiile publice, însă există un număr semnificativ de închirieri directe, care nu sunt raportate public).

    Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti şi Oradea atrag tot mai multe investiţii, în special în facilităţi build-to-suit şi unităţi de producţie uşoară, în timp ce unele dintre cele mai mari contracte, de peste 40.000 de metri pătraţi, au vizat proiecte din Bucureşti, Timişoara şi Cluj.

    Dezvoltarea accelerată a comerţului online continuă să susţină cererea pentru centre de distribuţie moderne, România fiind una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere a e-commerce-ului din regiune. Gradul mediu de ocupare se menţine stabil, în jur de 5%, iar chiriile pentru spaţiile industriale premium variază între 4,5 şi 5 euro pe metru pătrat pe lună, un nivel competitiv în raport cu pieţele mature din Europa Centrală.

    Randamentele investiţionale pentru proiectele de top sunt estimate la aproximativ 7,75%, peste media regională.

    România este a treia cea mai menţionată piaţă din regiune în planurile investitorilor care caută alternative la Asia, după Polonia şi Ungaria. Aproape 50% dintre noile cereri de spaţii industriale din România în 2024 au fost legate de activităţi de producţie, subliniază consultanţii Colliers, o schimbare importantă faţă de anii anteriori (preponderent perioada dinaintea pandemiei), când logistica domina cererea.

    ”Cu un stoc de 7,5 milioane de metri pătraţi la o populaţie de aproape 19 milioane de locuitori, media este sub 0,4 metri pătraţi per locuitor. Prin comparaţie, Polonia depăşeşte 0,9 metri pătraţi/locuitor, iar Cehia depăşeşte de 1 metru pătrat/locuitor. Acest decalaj evidenţiază un potenţial semnificativ de creştere, mai ales în oraşele regionale, unde cererea se diversifică constant”, spune Victor Cosconel, adăugând că România ar avea nevoie să adauge 1 milion de metri pătraţi anual în următorii ani, pentru a susţine tranziţia către o economie industrială modernă, conectată la lanţurile europene de producţie.

     

  • Asociaţia Berarii României: Să nu încurajăm producţia locală înseamnă să încurajăm importurile

    ​Creşterea taxării în sectorul berii de la 1 august nu înseamnă doar un consum mai mic de bere, ci şi încasări mai mici la buget, arată datele de la Asociaţia Berarii României, din care fac parte atât marii producători, cât şi producători independenţi, microberării şI principalii furnizori de materii prime. Guvernul vrea să majoreze acciza la bere cu 10% în luna august a acestui an, după o creştere de 4,3% în ianuarie.

    Creşterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum şi vine într-un context economic fragil.

    Potrivit estimărilor actuale, majorarea din luna august ar aduce un plus de 15 milioane de lei (3 milioane de euro) la buget în acest an. Însă acest câştig, unul marginal raportat la contribuţia în ansamblu a sectorului berii, va crea o presiune semnificativă asupra pieţei, aflată deja la pragul critic de 15 milioane de hectolitri în 2024, conform calculelor anterioare ale asociaţiei.

    “Fiscalitate excesivă pentru producţia de bere înseamnă vânzări mai mici, deci încasări mai mici la buget. Poate că efectul imediat, de bază, aduce venituri în plus, dar ele sunt marginale şi vor dispărea în mai puţin de şase luni”, au punctat reprezentanţii Asociaţiei. Ei explică faptul că sunt 60.000 de angajaţi care depind de industria berii, de la retail, ospitalitate,  consultanţă de afaceri, industria ambalajelor, distribuţie, transport şi logistică etc.

    “Iar aceştia nu sunt doar numerele din statisticile oficiale; sunt familii întregi, sunt comunităţi locale, sunt meserii vechi, cu mult meşteşug, şi specializări noi, de înaltă tehnologie. Toate acestea se creează şi se dezvoltă aici, în România”.

    Mai mult decât atât, industria berii este una dintre puţinele în care producţia se realizează în cea mai mare parte în România. Producţia de bere din România acoperă în proporţie de 97% consumul naţional şi suntem a noua piaţă ca volum din UE, conform datelor de la Berarii României.

    “Să nu încurajăm producţia locală înseamnă să încurajăm importurile. Iar asta înseamnă că toate cele de mai sus se vor pierde pentru economia locală. Am fost şi mai sus (în clasamentul volumelor n-red.), dar să lucrezi într-un mediu economic descurajator nu te poate menţine în vârf la nesfârşit”. Datele asociaţiei arată că în perioada 2013 – 2014, într-un context similar de majorare agresivă a taxării berii, piaţa s-a contractat cumuluat cu 18%, cu efecte negative asupra locurilor de muncă, a investiţiilor şi a încasărilor la buget.

    Industria berii contribuie anual cu aproximativ 400 de milioane de euro la bugetul de stat. În 31 din cele 41 de judeţe ale României, plus Capitala, există cel puţin o fabrică de bere. Totodată, sectorul berii este recunoscut pentru comportamentul fiscal onest, validat de autorităţile din România, cu zero evaziune fiscală pe întregul lanţ de producţie.

  • Ofensiva tăcută a Poloniei: Cum intenţionează Varşovia să devină arsenalul Europei printr-o explozie a producţiei de muniţie anti-rusă

    Polonia trece pe ofensivă în cursa înarmării europene, anunţând o creştere spectaculoasă — de cinci ori — a producţiei interne de muniţie pentru obuziere, într-un efort strategic de a-şi consolida apărarea în faţa ameninţării ruseşti şi de a reduce dependenţa de furnizorii externi de armament, informează Financial Times.

    Ministrul polonez al activelor statului, Jakub Jaworowski, a declarat pentru FT că gigantul industrial PGZ (Grupul Polonez de Armament), aflat sub control guvernamental, va primi în următoarele zile o finanţare de 2,4 miliarde de zloţi (aproximativ 663 milioane de dolari). Banii vor fi investiţi în creşterea producţiei de muniţie de calibru mare — o lipsă considerată critică în arhitectura defensivă a ţării.

    Planul vizează în special creşterea capacităţii de producţie pentru proiectilele de 155 mm, standard NATO pentru obuziere, şi cele de 120 mm, utilizate la tancuri. Aceste tipuri de muniţie s-au dovedit vitale pe frontul din Ucraina, iar Polonia vrea să se asigure că nu va fi prinsă nepregătită într-un eventual conflict viitor.

    „Obiectivul nostru pe termen scurt este să extindem semnificativ producţia internă a acestui tip de muniţie, să eliminăm dependenţa de importuri şi să construim o bază naţională de armament sustenabilă. Este una dintre priorităţile noastre strategice,” a afirmat Jaworowski.

    În prezent, PGZ produce aproximativ 30.000 de proiectile de calibru mare pe an, însă investiţia recentă ar putea duce acest număr la 150.000–180.000 de unităţi anual în următorii trei ani. Tot procesul de producţie va avea loc exclusiv în Polonia, tocmai pentru a evita blocajele din lanţurile externe de aprovizionare.

    Deşi Polonia este deja cel mai mare cheltuitor pentru apărare din NATO, raportat la PIB (alocând 4,7% în bugetul pe 2025), o mare parte din fonduri au mers până acum spre achiziţii din străinătate — în special din SUA şi Coreea de Sud.

    Guvernul condus de premierul Donald Tusk schimbă însă direcţia: de la importuri costisitoare la producţie locală, într-un efort sincronizat cu iniţiativa europeană de a reduce dependenţa militară faţă de actorii externi.

    Chiar dacă alte companii de apărare europene — precum Rheinmetall din Germania — şi-au intensificat deja producţia, Polonia continuă să se confrunte cu deficite acute şi întârzieri industriale, atrăgând atenţia opiniei publice şi presiunea politică asupra guvernului.

     

  • Cutremur la vârful Tesla: Echipa lui Musk se prăbuşeşte după plecarea a doi oameni-cheie în plină criză a vânzărilor din Europa şi America de Nord

    Tesla se confruntă cu un nou val de turbulenţe interne, după ce mai mulţi membri de rang înalt ai echipei de conducere au părăsit compania, pe fondul scăderii accentuate a vânzărilor, în special în Europa. Printre cei care au plecat se numără şi Rohan Patel Afshar, fostul şef al vânzărilor şi producţiei pentru pieţele din America de Nord şi Europa, un apropiat al lui Musk, informează Reuters.

    Matthew LaBrot, fost manager regional de vânzări la Tesla, concediat recent după ce l-a criticat public pe Elon Musk, susţine că Afshar a fost mult timp un „personaj de sprijin” apropiat de Musk, până când a preluat conducerea operaţiunilor de vânzări şi producţie în două dintre cele mai importante regiuni pentru companie.

    Potrivit surselor citate de Reuters, presiunea internă pentru a remedia scăderile drastice ale vânzărilor era foarte mare, iar tensiunile din echipă au crescut constant în ultimele luni. Plecarea lui Afshar, relatată iniţial de Bloomberg News, a coincis cu ieşirea din companie a directoarei de resurse umane pentru America de Nord, Jenna Ferrua. Trei surse independente au confirmat ambele plecări, iar două dintre ele au subliniat legătura profesională strânsă dintre cei doi.

    Una dintre surse a explicat că Ferrua i-a fost consilier direct lui Afshar pe partea de HR, ceea ce face ca plecările lor simultane să nu fie o coincidenţă. Deşi Tesla nu a oferit o declaraţie oficială, aceste mişcări indică posibile fricţiuni în structura de conducere a companiei şi pun sub semnul întrebării capacitatea gigantului auto de a gestiona provocările tot mai dure din pieţele occidentale.

    Într-un context în care concurenţa globală se intensifică, iar imaginea publică a lui Elon Musk devine din ce în ce mai controversată, aceste plecări la nivel înalt ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Tesla şi stabilitatea echipei sale de conducere.

  • Dan Panciu, CEO la Fabrica de Profile: Anul acesta a început bine, ne-am relocat în fabrică nouă, am extins capacitatea de producţie

    Dan Panciu, CEO la Fabrica de Profile (FDP), a spus că anul acesta a început bine, după ce a extins capacitatea de producţie prin relocare iar compania  are în plan diversificarea gamei de produse.

    „Ne-am relocat în fabrică nouă, am extins capacitatea de producţie şi putem deservi  şi  pieţe  de export. În 2013 a apărut exportul pentru noi, în Rusia, pe un proiect punctual, unde am livrat produse pentru două clădiri. A trebuit să ne informăm ce înseamnă certificări să deservim bine piaţa acolo”, a spus el la conferinţa ZF “Cei mai mari jucători din economie”. Compania a avut anul trecut afaceri de peste 4 milioane de euro, cu   un portofoliu  extins în pieţele de real estate, retail sau HoReCa atât în România cât şi la nivel internaţional.

    „Ulterior ne-am uitat mai atent la exporturi şi au urmat în fiecare an exporturi punctuale pentru  proiecte în industria de construcţii, HoReCa. Ne-am uitat la Bulgaria, Franţa, Austria. Viziunea a fost să intrăm aici prin intermediul specialiştilor. Reuşim să cunoaştem piaţa, să vedem cultura din ţările astea, să învăţăm din fiecare proiect, să facem paşi”.

    El a mai spus că pentru un producăor local  important este să participe la târguri, să acumuleze informaţii despre cum sunt văzute produsele, dacă există apetit şi unde, care sunt cele mai  bune modalităţi de a duce acolo produsele.

    „A fost important să ne asigurăm că avem capacitate de producţie pentru piaţa internă. Ne uităm şi la cum putem extinde colaborările pentru pieţele din jur”.

  • De la ce procent încolo verde devine prea mult verde pentru sistemul energetic local: România ar putea integra eoliene şi solare până la 60% din mixul de producţie. Cât mai are până acolo?

    ♦ Cazul penei de curent din Spania de pe 28 aprilie a ridicat multe semne de întrebare privind capacitatea sistemelor energetice europene de a gestiona aportul din ce în ce mai mare de energie regenerabilă cu caracter variabil. Dar care este capacitatea actuală a sistemelor energetice europene de a integra eoliene şi solare fără probleme? Un studiu recent încearcă un răspuns.

    Eolienele au asigurat anul trecut peste 13% din producţia de energie a României şi au fost a patra cea mai importantă sursă de producţie din mixul energetic local, depăşind la mustaţă cărbunele, care a avut o pondere de 12,93%. Energia hidro rămâne imposibil de depăşit, dar pe termen lung, la nivelul anului 2030 adică, eolienele ar putea ajunge pe podium, înaintea gazului, dacă se vor îndeplini proiecţiile asumate prin Strategia Energetică a României. În acest moment, România are montată o capacitate de circa 3.000 MW în parcuri eoliene, majoritatea fiind rezultatul primului val regenerabil, din perioada 2009-2014. De atunci, piaţa a îngheţat total. 

    Revenind la structura mixului energetic local, aşa cum arată datele anuale din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anul trecut a fost cel de-al doilea an în care eolienele au reuşit să se plaseze înaintea cărbunilor. Această schimbare este cea mai importantă transformare din sectorul energetic local, dominat la un moment dat de energia produsă în termocentrale. Ponderea energiei solare a fost anul trecut de 2,4%, deci în total, eolienele şi solarele au livrat circa 15% din energia din România.

    Într-un studiu realizat de Beyond Fossil Fuels (BFF), Ember, E3G şi Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA), ponderea ar putea ajunge la circa 60%, sau cel puţin aceasta ar fi capacitatea sistemului local de a integra surse intermitente.

    Franţa, de exemplu, cu un procent generos de energie nucleară, ar putea integra până la 45% energie intermitentă în mixul de producţie, în timp ce statele nordice au procente mult mai mari.

  • Antreprenori locali. Producătorul de îngheţată Ice Dyp din Timiş mizează pe exporturi pe „pieţe mai puţin sensibile la preţ“: doar în primele cinci luni a exportat de 22 mil. lei

    Ice Dyp Balaş, unul dintre cei mai mari cinci producători locali de îngheţată, cu afaceri de 117 mil. lei în 2024, a finalizat anul trecut un program amplu de investiţii ce a inclus noul centru logistic din Pantelimon (peste 1.000 paleţi), extinderea flotei, dar şi investiţii pentru producţie şi digitalizarea completă. În 2024, bugetul de investiţii al companiei a fost de peste 9 milioane de lei, dublu faţă de cel din 2023, conform informaţiilor furnizate de companie pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie.

    „Provocarea în 2025 este să transformăm aceste active în avantaj competitiv real. Asta înseamnă scalare eficientă, procese mai rapide, timpi de livrare mai buni şi un business pregătit pentru creştere accelerată în 2026“, spun reprezentanţii companiei. Ice Dyp Balas din judeţul Timis este controlată de Vasile şi Maria Balaş, fiind unul dintre cei mai mari producători de îngheţată de pe plan local, dar şi unul dintre puţinii care au mizat pe export. Conform ultimelor date, România livrează peste hotare îngheţată de doar 10 mil. euro pe an.

    „Din cauza unor factori independenţi de noi, exportul către anumite ţări – cum ar fi Serbia, de exemplu – a fost blocat temporar în plin sezon, în urma unor măsuri sanitar-veterinare stricte impuse la frontieră. În paralel, preţurile materiilor prime au crescut abrupt şi impredictibil, ceea ce a generat presiuni majore în negocierea şi executarea contractelor internaţionale, mai ales în zona de private label“, au mai spus reprezentanţii companiei, care adaugă însă că exporturile îşi revin accelerat.

    „Doar până la 31 mai am livrat produse în valoare de peste 22 milioane de lei, depăşind deja nivelul total din 2023 şi 2024“, au punctat aceştia. Însă, piaţa internaţională rămâne impredictibilă, mai ales pe segmentele private label, unde comenzile sunt strâns corelate cu costurile materiilor prime.

    „Din acest motiv, ne concen­trăm pe diversificarea accelerată a portofoliului de pieţe – atât în cadrul UE, cât şi în afara acesteia – cu accent pe relaţii comerciale stabile şi pieţe premium, mai puţin sensibile la preţ“.

     

    Au continuat investiţiile

    Ice Dyp Balas a pornit ca un mic laborator de îngheţată şi s-a transformat treptat în unul dintre cei mai mari producători.

    Compania are peste 60 de sortimente de produse în portofoliu, conform datelor de pe site-ul companiei, şi produce inclusiv mărci private pentru parteneri.

    Compania a achiziţionat în 2020 fabrica companiei Ati-Cream, controlată tot de antreprenori români, din judeţul Harghita.

    Tot în 2020, compania a finalizat o investiţie de peste 8 mil. euro într-o nouă fabrică de îngheţată în localitatea Cărpiniş, judeţul Timiş. Fabrica de la Cărpiniş, nou construită, şi fabrica achiziţionată din Harghita însumează  circa 170 de tone pe zi cu 14 linii de producţie, potrivit unor informaţii furnizate anterior de oficialii companiei.

    „În acest moment, atenţia noastră se concentrează pe dezvoltarea capacităţilor logistice, devenite esenţiale în contextul unui volum de producţie în creştere şi al unei sezonalităţi tot mai pronunţate a vânzărilor, concentrate în lunile de vară. Asigurarea unei stocări eficiente, în condiţii controlate, este o piesă-cheie în planul nostru de scalare sustenabilă“, au menţionat reprezentanţii comoaniei, care adaugă că un prim pas în această direcţie este noul depozit Ice Dyp din Pantelimon – o platformă logistică modernă, amplasată strategic lângă Bucureşti.

    „Împreună cu extinderea flotei frigorifice şi implementarea unei soluţii pentru digitalizarea completă, dar şi investitiile necesare în producţie, valoarea totală depăşeşte 9 milioane de lei. În viitorul apropiat, ne aşteptăm la alte investiţii majore, care vor susţine expansiunea constantă a companiei“.