Tag: prioritate

  • Theresa May va avea ca prioritate situaţia cetăţenilor UE. Oficial britanic: Ar putea veni “jumătate din România”

    “Cred că în privinţa situaţiei drepturilor cetăţenilor UE în Marea Britanie, premierul a fost foarte clar că vrea ca această problemă să fie tratată prioritar imediat după declanşarea negocierilor cu alte state membre UE”, a declarat luni după-amiază un purtător de cuvânt al Guvernului Marii Britanii, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    “Ideea restabilirii controlului după ieşirea din UE este că deciziile în materie de imigraţie vor fi luate în această ţară, dar speculaţiile privind un anumit termen sunt pure speculaţii”, susţine reprezentantul Guvernului de la Londra.

    Conform unor surse citate de cotidianul The Telegraph, Theresa May va anunţa în martie că imigranţii din state UE nu vor mai avea, după declanşarea procedurii Brexit, dreptul automat de a rămâne în Marea Britanie permanent. În acest caz, imigranţii din state UE ar putea fi supuşi unor restricţii, inclusiv în privinţa accesului la indemnizaţii sociale. Guvernul britanic probabil va declanşa în martie procedura de ieşire din UE, prin activarea Articolului 50 al Tratatului Lisabona.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Christian Kern, cancelarul Austriei: Austriecii să aibă prioritate la angajare în faţa altor cetăţeni UE. Ţările estice exportă şomaj

    Cetăţenii austrieci trebuie să aibă prioritate la angajare faţă de imigranţii din alte state ale Uniunii Europene, propune cancelarul Austriei, Christian Kern, acuzând ţările est-europene că exportă şomajul în Occident.

    Imigranţii veniţi din alte state UE trebuie să poată fi opriţi să aibă acces la un loc de muncă dacă un austriac calificat a aplicat pentru aceeaşi funcţie, a declarat cancelarul Christian Kern, liderul Partidului Social-Democrat din Austria (SPÖ, centru-stânga).

    “Acest lucru înseamnă că doar dacă nu va fi disponibil un şomer în Austria un loc de muncă poate fi dat fără restricţii unui imigrant”, a adăugat Christian Kern, citat de site-ul de ştiri Kurier.at şi de EUObserver.

    Christian Kern a acuzat ţările est-europene că “exportă şomaj în Austria”, îndemnând companiile austriece să acorde prioritate la angajare austriecilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadget Review: Când autonomia bateriei este o prioritate

    După cum am dezbătut în urmă cu câteva numere într-un material de copertă, bateriile telefoanelor inteligente reprezintă călcâiul lui Ahile pentru tehnologia actuală. Iar cel care va pune pe piaţă o baterie care durează o săptămână sau care se va încărca în doar câteva minute va fi marele câştigător. Allview promite până la patru zile de utilizare fără încărcare.

    Tot în acel articol menţionam un nou telefon al celor de la Allview, P9 Energy, despre care românii susţineau că bateria va ţine între două şi patru zile, în funcţie de nivelul de utilizare a smartphone-ului. Noi am primit pentru testare Allview P9 Energy Mini, fratele mai mic al unui „monstru” de 5,5 inchi, care are 4 GB şi o baterie uriaşă de 5.000 mAh. În schimb, P9 Energy Mini are o diagonală de 5 inchi, 3 GB RAM, 16 GB memorie internă şi o baterie de 4.000 mAh.

    Displayul este unul IPS HD (1.280×720 pixeli), deşi mi-aş fi dorit unul Full HD, are un procesor MediaTek quad-core la 1,3 GHz, rulează Android 6.0, este dual-SIM, are o cameră principală de 13 MP şi una frontală de 5 MP. Fără să o mai lungim: ţine bateria cât susţine Allview? Oarecum. În perioada de testare telefonul a rezistat fără probleme două zile, însă nu am prins patru zile de utilizare fără încărcare.

    Allview P9 este un telefon cu o formă deja devenită clasică, cu o carcasă policarbonată care mi-a dat dificultăţi în a deschide telefonul pentru a-mi pune bateria şi cartela. Totuşi telefonul este puţin cam grăsun, atingând o greutate de 181 g, ceea ce poate nu părea mult, dar greutatea este evidentă atunci când este comparat cu alt telefon. Trecerea de la telefonul personal la P9 Energy Mini nu a fost uşoară din această privinţă, însă la final mă obişnuisem cu greutatea acestuia în buzunar. Un lucru care m-a deranjat la designul telefonului este folia de protecţie cu care vine şi care nu se întinde pe întreg ecranul telefonului şi în plus, după câteva zile de utilizare, deja se zgâriase.

    După cum ziceam, displayul are o rezoluţie de doar 1.280×720 pixeli, dar care face o treabă bună în regim de utilizare zilnică; cu toate acestea, să nu vă aşteptaţi la prea multe când vine vorba de vizionarea de clipuri video sau de gaming, mai ales din cauza faptului că ecranul se întunecă destul de mult când telefonul este privit dintr-un unghi mai mic de 45 de grade.

    Deşi telefonul este propulsat de un procesor MediaTek quad-core de 1,3 GHz, pe care l-am întâlnit şi la alte telefone din această categorie de preţ (900-1.200 de lei), nu m-am confruntat cu poticniri ale sistemului de operare datorită celor 3.GB de RAM, cum s-a întâmplat în cazul altor telefoane cu MediaTek dar cu doar 2 GB RAM. Meniul este fluid şi chiar şi nici când aveam zeci de aplicaţii deschise nu am simţit niciodată o încetinire în procesare. Dacă jocurile casual nu au probleme la rulare, cele care necesită mai multe resurse rulează satisfăcător, fără a uimi. Apropo de poticniri, funcţia de touch a ecranului nu a funcţionat tot timpul cum trebuie, mai ales în zona celor trei butoane funcţionale de la baza telefonului.

    După cum spuneam, telefonul P9 Energy Mini rezistă cu succes două zile, dar nu am prins patru zile, la nivelul meu de utilizare, însă pot întrevedea acest număr pentru un utilizator care nu navighează atât de mult pe internet, care poate nu ascultă prea mult muzică şi nu se joacă. Astfel, pentru două zile de uz telefonul este nevoit să stea la încărcat undeva la două ore şi jumătate. Nu e rău.

    Camera foto este una la nivelul aşteptărilor pentru un telefon din această categorie de preţ, adică fotografiile realizate în timpul zilei la lumină naturală arată bine, mai ales pe ecranele mici, dar nu-ţi va înlocui prea curând camera foto. În situaţiile de luminozitate scăzută, fotografiile sunt cel mult mediocre. În plus, aplicaţia de cameră foto a celor de la Allview mi s-a părut destul de înceată, mai ales pe timp de noapte. Camera Allview are diferite setări precum HDR, night mode, panorama, GIF etc., dar şi un mod de timelapse, ceea ce le permite viitorilor cumpărători să se joace cu modurile de fotografiere.

    În concluzie, Allview P9 Energy Mini este un smartphone utilitar ce are o autonomie a bateriei îndelungată, nu se blochează în utilizarea zilnică, dar care este cam greu şi nu oferă o experienţă multimedia foarte bună, ceea ce îl face perfect pentru oamenii interesaţi mai mult de utilitate decât de design şi fineţe.


    CASETĂ TEHNICĂ:

    Display – IPS 5 inchi
    (1.280×720 pixeli)
    Procesor –
    MediaTek quad-core 1,3 GHz
    Video – Mati T720MP2
    RAM – 3 GB
    Memorie internă –
    16 GB, slot pentru carduri microSD
    Sistem de operare – Android 6.0
    Cameră principală –
    13 MP, autofocus
    Cameră frontală – 5 MP
    Baterie – 4.000 mAh

  • Cioloş, întrebat de exploatarea aurului de la Roşia Montană: Nu e asta prioritatea noastră

    Premierul Dacian Cioloş a spus, vineri, la Alba Iulia, răspunzând unei întrebări, că exploatarea aurului de la Roşia Montană nu este o prioritate a Guvernului, care se axează acum pe adunarea resurselor şi valorificarea lor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, despre exploatarea aurului de la Roşia Montană, premierul a răspuns: “Nu e asta prioritatea noastră acum. Prioritatea noastră e să luăm ceea ce se poate face acum, să punem împreună resursele respective şi să le putem valorifica”.

    Roşia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a UNESCO, potrivit unui document adoptat miercuri la Paris de către plenul Comitetului Patrimoniului Mondial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii americani: Prioritatea zero a Guvernului trebuie să fie creşterea economică sustenabilă

    Prioritatea zero a Guvernului ar trebui să fie creşterea economică sustenabilă, urmată de investiţia în capitalul uman, cu accent pe educaţie şi demografie, infrastructura modernă şi statul de drept, a anunţat marţi Ionuţ Simion, preşedintele Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham).

    „Prioritatea zero a Guvernului ar fi să asigure o creştere economică sustenabilă. O creştere care nu este sustenabilă poate avea efecte destul de nefavorabile pe termen mediu şi lung. Creşterea economică de 6% este un lucru bun, la prima vedere, dar dacă ea nu are la bază fundamente economice sustenabile, putem plăti un preţ destul de mare”, a declarat Ionuţ Simion în cadrul prezentării proiectului „Priorităţi pentru România”.

    Documentul lansat de AmCham introduce recomandări pentru potenţarea creşterii economice şi prezintă teme considerate prioritare mandatului parlamentar şi executiv în perioada 2016-2020. Asumarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE între ianuarie şi iunie 2019 şi definirea proiectului de poziţionare strategică a ţării reprezintă principalele repere ale mandatului evidenţiate în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul ungar Viktor Orban propune şi el crearea unei armate europene

    Prim-ministrul ungar Viktor Orban propune crearea unui armate europene şi spune că securitatea ar trebui să fie o prioritate în cadrul Blocului comunitar, informează agenţia de ştiri MTI.

    Cu ocazia unei conferinţe de presă organizată înaintea Summitului Grupului Visegrad (V4) de la Varşovia, premierul ungar a prezentat o serie de propuneri referitoare la viitorul politicilor UE privind economia, securitatea şi sistemul instituţional.

    Premierul de la Budapesta a declarat că securitatea ar trebui să devină o prioritatea în cadrul Blocului comunitar.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum se poate monetiza poezia?

    Se poate ca o comunitate online de mii de persoane care interacţionează zilnic să nu poată fi monetizată în mai bine de zece ani? Se poate, dacă vorbim despre o comunitate culturală. După mai bine de 15 ani de când a lansat în .ro primul site de poezie pentru amatori, Radu Herinean regretă încă faptul că nu a putut duce site-ul la pasul următor: „Din păcate, din lipsa unei posibilităţi de monetizare, demersurile pornite din pasiune pierd de multe ori prioritatea în faţa proiectelor care au clienţi cu prezenţă mai concretă”.

    Radu Herinean are la bază studii tehnice şi a lucrat în prima parte a carierei sale în marketing, specializându-se ulterior în managementul riscului şi în audit. A lucrat în Deloitte şi în BCR, dar din 2013 a renunţat la corporaţii” şi la cravată”, colaborează cu Cărtureşti ca CTO (în traducere personalizată „cool technology stuff”) şi şi-a dezvoltat propria firmă de dezvoltare soft, Evolution Labs.

    În paralel, numele lui Radu Herinean se leagă de cea mai cunoscută comunitate de poeţi amatori din online-ul românesc, site-ul poezie.ro, parte a portalului, dezvoltat ulterior, agonia.net. Conceput la începutul anilor 2000, poezie.ro are în povestea sa ceva din destinul dintotdeauna al poeţilor: lipsa banilor. În urmă cu mai bine de 15 ani, pe vremea când Radu Herinean lucra deja în IT (hardware, administrare reţele, sisteme de operare), a avut o perioadă mai liniştită în care a revenit la programare, pasiunea sa din liceu, şi a început să studieze limbajele de programare web utilizate pentru site‑uri dinamice, dat fiind că începuseră să apară site-urile web.

    „Prima versiune a poezie.ro a fost statică şi nu era încă pe domeniul poezie.ro. Exersasem acolo câteva idei de pagini web, iar, în lipsă de alt conţinut mai bun, am creat câteva pagini cu câteva poezii dintr-o agendă veche. Trebuie să ne aducem aminte (cei mai în vârstă dintre noi) că asta se întâmpla pe vremea când nu numai că nu aveam google.com, dar şi yahoo era într-o fază ultraincipientă. Ca să nu mai lungesc povestea, după o perioadă relativ scurtă am observat o creştere foarte rapidă la contorul paginilor, aşa că am pus o adresă de e-mail de contact. În câteva săptămâni, am ajuns să primesc mai multe texte literare pe e-mail, de la diverşi oameni care mă rugau să le public „undeva mai în spate, pe acelaşi site, fiindcă mă pricep la calculatoare şi ştiu cum se face”, povesteşte Radu Herinean începutul aventurilor sale online.

    Următorul pas a fost un site dinamic, pe care puteai publica singur, iar ulterior lucrurile au luat amploare, a creat alte facilităţi, de la comentarii pe texte până la motoare de organizare concursuri, galerii de fotografii şi alte idei conexe, cam toate dezvoltate la cererea comunităţii nou create. Tot la cererea comunităţii a început să organizeze evenimente: primul a fost un cenaclu de poezie/literatură, ţinut în diferite cluburi din Bucureşti, în cadrul căruia sute de participanţi îşi citeau pe scenă creaţiile, fiind urmat de diverse happening-uri, „inclusiv, dar fără a se limita la, concursuri de stand-up poetry, jam sessions cu cele mai trăsnite instrumente (de la chitară clasică la bongos şi saxofon sau platane de DJ), teatru, improvizaţie, expoziţii şi aşa mai departe. Tot comunitatea a organizat şi a produs trei festivaluri de poezie, în Staţiunea de Cercetări Marine de la Agigea şi la Mânăstirea Putna, iar ulterior a generat şi a publicat mai multe volume de poezie de autor, câteva antologii (de poezie şi de proză), „toate apreciate de criticii literari, chiar dacă fără vreun mare succes de casă”.

    Folosirea termenului de comunitate pare uzuală acum, în era Facebook, dar ceea ce făceau poeţii din online în urmă cu zece ani reprezenta una dintre primele comunităţi create în internetul românesc. Dezvoltarea din jurul poezie.ro l-a surprins şi pe creatorul acesteia: „Comunitatea s-a conturat şi s-a format de la sine. Eu nu am avut iniţial niciun plan de a crea o comunitate. Când lucrurile au început să ia amploare, singura decizie pe care aş putea zice că am luat-o eu a fost să păstrez site-ul cât mai deschis pentru orice amator de poezie, iar când spun amator îi atribui toate sensurile posibile. Alternativa ar fi fost să devină un site cu pretenţii elitiste, care să lanseze viitoarele mari talente ale literaturii române. Neinteresant! Am început site-ul cu câteva poezii mediocre scrise de mine, iar când unii autori au avut nevoie de o platformă elitistă s-au desprins de site şi au făcut-o, de cele mai multe ori pe aceeaşi reţetă, dar cu alte criterii. Acum există suficiente site-uri elitiste, dar un singur site important «popular», unde oricine îşi poate încerca talentul şi poate obţine reacţii care să îl ajute să evolueze”.

    Poezia nu a îmbogăţit niciodată pe nimeni. Online-ul însă a îmbogăţit pe mulţi dintre cei care l-au încercat. A reuşit aura online-ului să atragă finanţare şi pentru poezie? „Nu”, este răspunsul clar al lui Radu Herinean: „Nu am monetizat niciodată poezie.ro. Au existat câteva tentative de monetizare prin reclame sau sponsorizări, dar ele nu reuşeau să aducă nici măcar fondurile necesare găzduirii site-ului într-un data center, aşa că am renunţat la asta şi am recurs la cunoscuţi şi prieteni pentru găzduire”. Herinean a mai avut discuţii în diverse domenii adiacente, gen carte, film, publicitate, jocuri, care îşi doreau acces la comunitatea creată, „dar niciodată nu am primit o propunere care să merite, dat fiind că asocierea cu alte branduri nu ar fi adus mari beneficii majore şi ar fi generat mai degrabă o poluare a mediului pur literar”.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Boston Consulting Group

    Un număr de factori îngreunează procesul de inovaţie, astfel încât aceasta trebuie să o utilitate imediată. Raportul din 2014 se concentrează pe companiile care au ieşit în evidenţă, chiar dacă acestea nu ocupă primele locuri în clasament.

    Astfel, trei sferturi dintre cei 1.500 de manageri chestionaţi au spus că inovaţia reprezintă unul dintre cele mai importante trei aspecte ale businessului pe care îl conduc. Mai mult de 60% dintre aceştia vor investi mai mult în cercetare şi dezvoltare decât au făcut-o în 2013. Din cele cincizeci de companii prezente în top, 21 vin din zona tehnologiei, ocupând cinci locuri în top 10. Industria de consum, cu 10 poziţii din 50, reprezintă al doilea cel mai mare sector. Cei din industria auto se declară mai puţin interesaţi de inovaţie, aceasta fiind notată ca prioritate absolută de 62% dintre manageri; în 2013, procentajul era de 84%.

    Companiile ce vin din economii aflate în curs de dezvoltare sunt cele care prezintă cel mai mare interes faţă de inovaţie. Majoritatea companiilor puternice din zona BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) generează peste 20% din venituri prin vânzarea produselor şi a serviciilor dezvoltate în ultimii cinci ani.

    Companiile specializate în tehnologii digitale domină topul companiilor inovatoare. Cu toate acestea, doar o treime din managerii care au răspuns consideră că zona de mobile va inova în mod semnificativ industria în care activează în următorii trei ani.

    Chiar în condiţiile în care giganţi precum Amazon sau Alibaba remodelează peisajul din zona comerţului, doar un sfert din managerii intervievaţi resimt impactul pe care zona digitală o are asupra afacerii lor.

    Pe de altă parte, consumatorii văd tehnologia digitală ca un mijloc pentru o viaţă mai bună. Aceştia îşi doresc mai multă interactivitate pe zona de mobile; pentru mileniali (18-34 de ani), adică miliarde de consumatori, internetul se vede în primul rând pe ecranul unui dispozitiv mobil. Până la sfârşitul anului 2017, conform unui studiu publicat de Gartner, numărul descărcărilor de aplicaţii mobile va ajunge la peste 268 de miliarde.

    În ciuda prioritizării procesului de inovaţie şi a investiţiilor în această direcţie, rezultatele se pot lăsa de multe ori aşteptate, remarcă cei de la Boston Consulting Group. Peste 70% dintre managerii chestionaţi consideră procesul de cercetare şi dezvoltare susţinut de companie ca fiind unul „mediu“, în vreme ce 13% văd eforturile companiei ca fiind neconcludente. Cu toate acestea, marea majoritate a respondenţilor îşi doresc ca organizaţia să aibă rezultate mai bune.

  • Consolidarea securităţii energetice devine o prioritate pentru statele din G7

     “Folosirea aprovizionării cu energie ca un mijloc de coerciţie politică sau ca o ameninţare la adresa securităţii este inacceptabilă”, se arată în proiectul declaraţiei finale a summitului G7 de la Bruxelles.

    De la începutul crizei din Ucraina, occidentalii denunţă folosirea de către Rusia a aprovizionării cu gaze naturale ca un mijloc de presiune asupra Ucrainei, dar şi asupra statelor europene.

    “Criza din Ucraina arată în mod clar că securitatea energetică trebuie să fie în centrul programului comun şi cere o modificare radicală în vederea diversificării aprovizionărilor cu energie şi modernizării infrastructurilor energetice”, adaugă liderii G7, care au exclus Rusia din acest grup al celor mai industrializate state după anexarea peninsulei Crimeea şi destabilizarea estului Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Ministerele Finanţelor şi Muncii nu vor să îşi cupleze bazele de date, nu pot fi protejate

     Potrivit şefului statului, o prioritate pentru care a insistat la bilanţul SRI se referă la protecţia cibernetică.

    “În momentul de faţă, din cauza egoismului unora din instituţiile statului, care vor să îşi păstreze bazele de date numai pentru ele, nu se poate realiza o protecţie eficientă a sistemelor cibernetice ale României”, a spus Traian Băsescu, dând ca exemplu cuplarea bazelor de date ale Ministerului de Finanţe cu cele ale Ministerului Muncii.

    “Am discutat-o în CSAT de câteva ori, printre altele, şi totuşi nu se petrece. Nu se petrece pentru că sunt tot interese politice. De ce cel de la Finanţe, care ştie veniturile, raţiile fiscale ale fiecărui cetăţean, să poată verifica dacă respectivul cetăţen beneficiază de ajutoare sociale, nu? Pentru că ajutoarele sociale sunt o pârghie electorală. Şi de asta am vrea să ţinem bazele de date separat”, a comentat preşedintele Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro