BusinessMagazin

Tag: primul tur

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 13

    În mediul urban, prezenţa a fost de 21,14%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (20,12%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 20,28%, mai mică decât în 2009 (22,10%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Constanţa – 24,33%, Teleorman – 24,21%,  Olt – 24,05%, Ilfov – 23,97%, Mehedinţi – 23,26%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Maramureş – 15,53%, Covasna – 15,59%, Satu Mare – 15,42%, Arad – 17,44%, Harghita – 17,45%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 13 a fost de 20,78%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 23,84%, în sectorul 2 – 21,27%, în sectorul 3 – 19,07%, în sectorul 4 – 20,93%, în sectorul 5 – 18,39% şi în sectorul 6 – 22,13%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 13, era de 19,71%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 17,30, 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 10, peste cea din 2009

    În mediul urban, prezenţa a fost de 6,37%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (5,65%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de mai 6,78%, mai mică decât în 2009 (6,88%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Teleorman – 8,86%,  Olt – 8,82%, Dâmboviţa – 8,21%, Constanţa – 8,20% şi Ilfov – 8,82%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Covasna – 4,59%, Maramureş – 4,70%. Harghita – 4,84%, Satu Mare – 4,97%, Cluj – 5,22%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 10 a fost de 5,76%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 5,76%, în sectorul 2 – 6,56%, în sectorul 3 – 5,93%, în sectorul 4 – 5,81%, în sectorul 5 – 5,39% şi în sectorul 6 – 6%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 10, era de 5,16%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 14,30, 17,30, 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Votul este valabil exprimat şi atunci când:
    – deşi ştampila cu menţiunea “VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă;
    – tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”;
    – ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;
    – efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora.

    După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

    Buletinele de vot anulate sunt buletinele neîntrebuinţate. Ele poartă pe diagonala primei pagini menţiunea “ANULAT”, înscrisă de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare după încheierea procesului de votare. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

    Sunt nule următoarele categorii de buletine de vot:
    – buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare;
    – buletinele de alt model decât cel legal aprobat;
    – buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”;
    – buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea “VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

    Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea simplă de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

    Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, indiferent de prezenţa la vot.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Prezenţa la vot în secţiile din străinătate va fi anunţată la orele 15 şi 21, respectiv la orele 1 şi 9 din 3 noiembrie.

    Ulterior, informaţiile privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate la orele 2, 5, 9, 11, 17 şi 20 din 3 noiembrie.

    Acelaşi orar se va aplica şi la 16, respectiv 17 noiembrie, în situaţia în care preşedintele României nu este ales din primul tur de scrutin.

    Istoricul alegerilor prezidenţiale, conform Autorităţii Electorale Permanente:

    1990: Preşedintele a fost ales din primul tur
    Prezenţa la vot a fost de 86,19%, adică au votat 14.826.616 alegători din totalul de 17.200.722 înscrişi în listele electorale.

    1992: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,29%, adică au votat 12.496.430 de alegători din cei 16.380.663 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 73,23%, adică au votat 12.153.810 alegători din cei 16.597.508 înscrişi în listele electorale.

    1996: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,01%, adică au votat 13.088.388 de alegători din cei 17.218.654 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 75,90%, adică au votat 13.078.883 de alegători din cei 17.230.654 înscrişi în listele electorale.

    2000: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 65,31%, adică au votat 11.559.458 de alegători din cei 17.699.727 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 57,50%, adică au votat 10.184.715 alegători din cei 17.711.751 înscrişi în listele electorale.

    2004: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 58,51%, adică au votat 10.794.653 de alegători din cei 18.449.676 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.

    2009: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 54,37%, adică au votat 9.946.748 de alegători din cei 18.293.277 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.
     

  • Ponta: În 2009 am votat în primul tur cu Antonescu, apoi cu Geoană. Îl consideram pe Antonescu schimbarea de care era nevoie

     Premierul Ponta, şef de campanie al lui Geonă în 2009, a făcut declaraţia la evenimentul în care Tineretul Social Democrat premiază câştigătorii concursului Olimpiada de Comunicare Politică.

    El a spus că în 1990 a votat la prezidenţiale cu Ion Raţiu, care nu a câştigat, în 1992 cu Emil Constantinescu – nu a câştigat, în 1996 tot cu Constantinescu – câştigător, în 2000 cu Mugur Isărescu – nu a câştigat, în 2004 cu Adrian Năstase – nu a câştigat.

    Ponta a spus că în 2009 a votat în primul tur cu Crin Antonescu, iar în al doilea cu Mircea Geoană, ambii pierzând.

    “S-ar putea ca de data asta să iasă cel pe care îl votez eu”, a spus Ponta, subliind însă că participarea la vot este cel mai important lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Nu exclud organizarea noului referendum pe unicameral simultan cu turul unu la prezidenţiale

     “Trebuie respectat rezultatul referendumului, dar proiectul de revizuire a Constituţiei nu reflectă voinţa suverană a poporului. Atunci trebuie avută în vedere şi posibilitatea repetării referendumului când ei sunt la putere (USL – n.r.)”, a afirmat preşedintele la B1 TV.

    Întrebat dacă acesta lucru va responsabiliza USL, Băsescu a răspuns: “Sigur că da”.

    Traian Băsescu a apreciat că actuala putere va fi sancţionată de români dacă nu va respecta voinţa populară: “Cred că de data asta România va sancţiona grav”.

    Întrebat dacă va decide organizarea unui nou referendum pe acelaşi subiect simultan cu alegerile prezidenţiale, el a răspuns: “Nu exclud această posibilitate, pentru că la ce s-a ajuns acum depăşeşte orice imaginaţie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mandatul viitorului preşedinte va fi de 5 ani dacă referendumul de revizuire va fi cu primul tur al alegerilor prezidenţialele

     Întrebat dacă, în varianta în care referendumul pentru revizuirea Constituţiei va avea loc în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, noua Constituţie se va aplica şi viitorului preşedinte, Ponta a precizat: “Da, cu o singură excepţie, şi anume termenul mandatului”.

    “Dacă noul preşedinte candidează pentru un termen de cinci ani, nu de patru, cum e trecut în revizuire, primul lui mandat va fi de cinci ani. Toate celelalte prevederi se aplică evident de la intrarea în vigoare a noii Constituţii”, a adăugat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro