BusinessMagazin

Tag: Prima casa

  • Anunţul important: Ce se întâmplă cu Prima Casă din 2018? Toţi românii trebuie să afle asta

    “Anul trecut am avut alocată o sumă de 2,94 miliarde de lei acestui program, anul acesta 2,5 miliarde de lei fiind deja aproape epuizaţi. Cred că au mai rămas în jur de 113 milioane la câteva bănci, dar urmează să primim raportările şi putem foarte bine să observăm la finele acestei luni că s-a epuizat tot fondul. Dacă ar mai rămâne puţin, se realocă la băncile care au performat cel mai bine. Dar este foarte probabil ca raportările să ne arate că fondul s-a epuizat”, a spus Petrescu.

    Potrivit acestuia, pentru următorii trei ani, alocările vor fi de câte două miliarde de lei anual, urmând ca, în 2021, plafonul să ajungă la 1,5 miliarde de lei.

    “Fără discuţie, există garanţii că măcar până în 2021 acest program va continua. Este o strategie aprobată pe 29 noiembrie 2016 de Guvernul României”, a subliniat oficialul FNGCIMM.

    El a mai spus că, din 2009, când a fost lansat programul, au existat o serie de recalibrări, care au fost făcute în beneficiul celor care au accesat fondurile, astfel încât aceştia să-şi poată plăti ratele, ca dovadă rata mică de default de 0,3%, scrie realitatea.net

  • “Prima Casă” îşi reduce treptat plafonul. Ce variante alternative au pregătit băncile

    Anul acesta, fondurile pentru garanţiile la”Prima Casă” s-au epuizat, iar Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM susţine că nu vor mai fi suplimentate, la fel cum s-a întâmplat în anii anteriori.

    Însă, băncile au pregătit variante alternative la creditul “Prima Casă”. MEDIAFAX prezintă câteva dintre produsele bancare destinate celor ce vor să-şi achiziţioneze sau să-şi construiască o locuinţă ori să-şi cumpere un teren.

    “Creditul BCR “Casa Mea“se apropie de “Prima Casă”. Acesta vine cu o dobândă fixă în primii cinci până la zece ani, în funcţie de opţiunea clientului, păstrându-se astfel un control asupra bugetului, indiferent de modul în care fluctuează ROBOR. Dobânda este de 4,1%/an în primii cinci ani, iar ulterior aceasta devine variabilă – ROBOR la 6 luni+2,6%. Condiţia este ca salariul să se încaseze într-un cont deschis la BCR şi să se încheie o asigurare de viaţă la bancă”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte retail şi private banking, BCR. Perioada de creditare este de maximum 30 de ani, iar avansul minim este de 15%. Nu se percepe comision de analiză, comision de administrare şi nu există risc valutar deoarece creditul se acordă în lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • “Prima Casă” îşi reduce treptat plafonul. Ce variante alternative au pregătit băncile

    Anul acesta, fondurile pentru garanţiile la”Prima Casă” s-au epuizat, iar Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM susţine că nu vor mai fi suplimentate, la fel cum s-a întâmplat în anii anteriori.

    Însă, băncile au pregătit variante alternative la creditul “Prima Casă”. MEDIAFAX prezintă câteva dintre produsele bancare destinate celor ce vor să-şi achiziţioneze sau să-şi construiască o locuinţă ori să-şi cumpere un teren.

    “Creditul BCR “Casa Mea“se apropie de “Prima Casă”. Acesta vine cu o dobândă fixă în primii cinci până la zece ani, în funcţie de opţiunea clientului, păstrându-se astfel un control asupra bugetului, indiferent de modul în care fluctuează ROBOR. Dobânda este de 4,1%/an în primii cinci ani, iar ulterior aceasta devine variabilă – ROBOR la 6 luni+2,6%. Condiţia este ca salariul să se încaseze într-un cont deschis la BCR şi să se încheie o asigurare de viaţă la bancă”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte retail şi private banking, BCR. Perioada de creditare este de maximum 30 de ani, iar avansul minim este de 15%. Nu se percepe comision de analiză, comision de administrare şi nu există risc valutar deoarece creditul se acordă în lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Declaraţie ŞOC de la BNR despre programul Prima Casă

    Documentul precizează că menţinerea acestui program, în condiţiile în care activitatea pieţei creditului s-a reluat (şi chiar se apropie de o evoluţie care ar putea pune problemedin punct de vedere al stabilităţii financiare), ridică probleme privind eficienţa efortului bugetar.

    Totodată analiza BNR, afirmă că programul Prima Casă a avut un rol modest, în condiţiile în care a fost utilizat într-o proporţie limitată de către persoanele cu venituri reduse.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Declaraţie ŞOC de la BNR despre programul Prima Casă

    Documentul precizează că menţinerea acestui program, în condiţiile în care activitatea pieţei creditului s-a reluat (şi chiar se apropie de o evoluţie care ar putea pune problemedin punct de vedere al stabilităţii financiare), ridică probleme privind eficienţa efortului bugetar.

    Totodată analiza BNR, afirmă că programul Prima Casă a avut un rol modest, în condiţiile în care a fost utilizat într-o proporţie limitată de către persoanele cu venituri reduse.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Programul Prima Casă ar urma să fie suplimentat în această săptămână

    “Se prefigurează suplimentarea plafonului programului Prima Casă, dar cel mai probabil suma nu va depăşi 500 de milioane de lei, la fel ca anul trecut”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Prima Casă a atins un record – 500 de români şi-au depus actele zilnic pentru o locuinţă cu avans mic şi garanţii de la stat.

    Cele mai multe bănci înscrise în program susţin că au epuizat fondurile. De exemplu, cea mai mare bancă din România, BCR, a finalizat încă din martie plafonul alocat pentru Programul Prima Casă 2017 din punct de vedere al aprobării financiare. Banca nu mai primeşte noi dosare.

    “Plafonul primit de BCR din fondul alocat prin Programul Prima Casă 2017 a fost finalizat din punct de vedere al aprobării financiare la numai o lună după ce l-am primit, în martie. În momentul de faţă am trimis către Fond (Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri – FNGCIMM) aproape întreaga sumă. Avem o întârziere pe aprobările de la Fond. În acest moment nu mai luăm dosare de credit prin Prima Casă”, a precizat Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv al BCR.

  • Cea mai mare bancă din România nu mai ia dosare de credit prin Prima Casă: Am finalizat plafonul

    “Plafonul primit de BCR din fondul alocat prin Programul Prima Casă 2017 a fost finalizat din punct de vedere al aprobării financiare la numai o lună după ce l-am primit, în martie. În momentul de faţă am trimis către Fond (Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri – FNGCIMM) aproape întreaga sumă. Avem o întârziere pe aprobările de la Fond. În acest moment nu mai luăm dosare de credit prin Prima Casă”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv al BCR.

    Aceasta a arătat că vârsta medie a clienţilor băncii care au aplicat pentru Programul Prima Casă este de 30-35 de ani şi de 40-45 de ani pentru cei care au aplicat pentru programul standard Casa Mea.

    “Peste 30% din populaţia României trăiesc cinci persoane în două camere. Decalajul de timp faţă de alte pieţe poate fi recuperat doar prin astfel de programe guvernamentale”, a precizat Demetrian..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Plafonul programului Prima Casă ar urma să fie majorat cu circa 500 de milioane de lei

    “Se prefigurează suplimentarea plafonului programului Prima Casă, dar cel mai probabil suma nu va depăşi 500 de milioane de lei, la fel ca anul trecut. Deocamdată Fondul Naţional de Garantare analizează dosarele trimise de bănci şi urmează să transmită ministerului o solicitare de majorare a plafonului”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Prima Casă a atins un record – 500 de români şi-au depus actele zilnic pentru o locuinţă cu avans mic şi garanţii de la stat.

    Iar cele mai multe bănci înscrise în program susţin că au epuizat fondurile.

    Programul guvernamental „Prima casă” a fost introdus pentru a înlesni accesul persoanelor fizice la cumpărarea sau construirea de locuinţe cu credite garantate de stat.

     

  • Plafonul programului Prima Casă ar urma să fie majorat cu circa 500 de milioane de lei

    “Se prefigurează suplimentarea plafonului programului Prima Casă, dar cel mai probabil suma nu va depăşi 500 de milioane de lei, la fel ca anul trecut. Deocamdată Fondul Naţional de Garantare analizează dosarele trimise de bănci şi urmează să transmită ministerului o solicitare de majorare a plafonului”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Prima Casă a atins un record – 500 de români şi-au depus actele zilnic pentru o locuinţă cu avans mic şi garanţii de la stat.

    Iar cele mai multe bănci înscrise în program susţin că au epuizat fondurile.

    Programul guvernamental „Prima casă” a fost introdus pentru a înlesni accesul persoanelor fizice la cumpărarea sau construirea de locuinţe cu credite garantate de stat.

     

  • Chiriile, mai mari decât ratele lunare pentru locuinţe prin programul Prima Casă

    Costurile chiriilor sunt semnificativ mai mari decât cel al ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, potrivit unei cercetări cercetări realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, un angajat din România  care  vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă. Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

    La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe, fie că vorbim de o garsonieră sau un apartament cu două şi trei camere. Aşadar, deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj-Napoca.

    În judeţele în care nu au fost prea multe investiţii noi în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor. Astfel, creşterea salariului minim şi a salariilor din companiile private au făcut ca în judeţe precum Olt sau Gorj chiria unei garsoniere să reprezinte numai un sfert din salariul mediu net (faţă de media naţională de 45%).

    În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România. Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), jud. Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună). Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de  122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

    Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

    Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu. Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

    În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele  Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoşani (137 de euro pe lună).

    Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România. Un angajat din Cluj-Napoca plătit cu salariul mediu pe economie nu-şi permite să plătească preţul pentru chiria unui apartament cu trei camere, întrucât închirierea unei locuinţe cu 3 camere reprezintă 107% din salariul mediu net din judeţ.  Închirierea unei astfel de locuinţe  are o pondere  semnificativ mai mare în veniturile angajaţilor clujeni prin comparaţie cu media la nivel naţional, unde un angajat plăteşte, în medie, 64% din salariu pentru chiria unui apartament cu trei camere.

    În medie, închirierea unui apartament cu trei camere costă 250 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu 3 camere sunt în Cluj (549 de euro/lună), Bucureşti (420 de euro/lună),  Ilfov (378 de euro/lună), Braşov (350 de euro/lună) şi  Timiş (310 euro/lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a trei camere sunt în Teleorman (131 de euro/lună), Vâlcea (155 de euro/lună), Dâmboviţa (178 de euro/lună) şi Harghita (185 de euro/lună).

    În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net. Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din oraşul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureştenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

    Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean. În clasamentul general, oraşul Bucureşti se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

    Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere porneşte de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanţii primului loc, bucureştenii plătesc aproape cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

    Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurie medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016. Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016 (cele mai recente date disponibile la data realsizării cercetării).