Tag: pret

  • Disney declară război celor de la Netflix: trei servicii la preţul unui abonament standard

    Walt Disney Co. a început promovarea unui pachet de trei abonamente la preţul de 12,99 dolari pe lună, acelaşi cost pe care îl au utilizatorii cu un abonament standard Netflix.
     
    Mai exact, gigantul media propune un pachet ce include Disney+, ESPN+ şi Hulu, acoperind astfel zonele de familie, sporturi live, filme, seriale şi programe de televeziune.
     
    Intrarea Disney pe zona de streaming se dovedeşte a fi una costisitoare, cu pierderi ce s-ar putea ridica, până la sfârşitul anului, la 900 de milioane de dolari. Deşi suma este una impresionantă, câştigurile imperiului Disney o pot acoperi cu uşurinţă.
     
    Aplicaţia Disney+, lansată iniţial în SUA, va fi introdusă gradual, în următorii doi ani, pe celelalte pieţe majore, începând cu Europa.
     
    Disney+ va fi disponibil pe toate platformele – telefoane inteligente, tablete, console, televizoare inteligente.
     
    În luna mai, Disney a intrat într-un parteneriat de tip put/call cu Comcast, care deţine 24% din acţiunile Hulu; astfel, începând cu ianuarie 2024, Comcast poate impune celor de la Disney să cumpere pachetul deţinut. Preţul pe acţiune va fi calculat în funcţie de evaluarea de la acel moment al Hulu, care nu poate fi mai mică de 27,5 miliarde dolari. Disney era deja acţionar majoritar al Hulu de la începutul acestui an, prin preluarea pachetului de acţiuni deţinut de Fox, dar tranzacţia cu Comcast permite un control mult mai mare asupra platformei.
  • Cea mai scumpă cameră de hotel de pe litoralul românesc, unde o noapte de cazare te costă mai mult decât o casă într-un sat la ţară

    Un adult care vrea să îşi petreacă weekendul 5-7 iulie în confortul oferit de hotelurile clasate cu 5 stele de pe litoralul românesc poate să ajungă să plătească nu mai puţin de 10.175 de lei. Potrivit informaţiilor de pe o platformă de rezervări hoteliere, acesta este preţul listat pentru cele două nopţi de cazare din intervalul menţionat la hotelul Vega, aflat în Mamaia. În preţ sunt incluse două mese.

    Valoarea reprezintă, în acest moment, echivalentul a opt salarii minime nete şi a peste trei salarii medii nete pe economie.

    Satul din România în care o casă COSTĂ cât un SALARIU mediu – FOTO

    La Phoenicia Royal Hotel, o altă proprietate de cinci stele din Mamaia disponibilă în perioada respectivă, preţurile ajung la 5.023 de lei. Desigur, în Mamaia există şi opţiuni de cazare mai ieftine: pentru aceeaşi perioadă, cel mai mic preţ listat pe aceeaşi platformă de rezervări  este de 270 de lei, reprezentând suma pe care o pot plăti turiştii dispuşi să îşi petreacă weekendul într-o vilă aflată la 4,9 kilometri de centrul staţiunii.

     

     

  • Cum a ajuns un simplu vas folosit pe post de cutie pentru mingi de tenis să valoreze 4,9 mil. dolari

    Cumpărat în timpul unei călătorii în China şi păstrat în familie vreme de trei generaţii, vasul de bronz cu toarte în formă de capete de fenicşi a fost oferit la un moment dat unui muzeu din Berlin care nu s-a arătat interesat de el, iar ulterior a fost refuzat de o casă britanică de licitaţii, care l-a identificat incorect pe baza fotografiilor trimise. În cele din urmă, a fost descoperit de casa elveţiană Koller Auctions şi identificat drept vas pentru ars esenţe parfumate chinezesc datând din secolul al
    XVII-lea. Scos la licitaţie, vasul s-a adjudecat pentru suma de 4,9 milioane de dolari. 

  • Şoferi, scoateţi telefoanele: Aplicaţia prin care poate fi verificat care este cel mai mic preţ al combustibilului din zonă

    „E un prim pas dintr-un proiect care are două etape. Este un proiect care ne-a luat un an de zile, cu fonduri bugetare destul de reduse şi o cooperare foarte bună a companiilor. Scopul este să creăm o facilitate pentru conducătorii auto să identifice acele staţii de benzină din proximitatea lor sau pe traseul ales, care le oferă preţul cel mai mic. Timpul de actualizare a preţurilor este foarte scurt, de câteva minute”,a  declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul evenimentului de lansare a platformei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ofertă de 10 milioane de euro pentru Ianis Hagi: Clubul care îl vrea cu orice preţ pe fiul „Regelui”

    Genk e dispusă să ofere până la 10 milioane de euro pentru a-şi asigura serviciile decarului naţionalei de tineret. Gică Hagi a reuşit, potrivit Telekom Sport, să-i facă pe belgieni să accepte o clauză specială, cu ajutorul căreia Ianis să prindă un anumit număr de meciuri. Decizia omului care conduce Viitorul pare a fi luată ca urmare a situaţiei de la precedenta aventură a lui Ianis din afara României, de la Fiorentina. Pe parcursul înţelegerii cu clubul din Serie A nu a prins prea multe minute la prima echipă, deşi la echipa de tineret avea prestaţii excelente şi şi-a demonstrat calităţile native. Presa din Italia se declara şi ea surprinsă de deciziile staffului tehnic, dar acum Hagi se pare că a găsit înţelegere, iar fiul său va primi şanse să demonstreze că poate face faţă şi la seniori, la un nivel înalt.

    Meciurile foarte bune de la Campionatul European i-a făcut pe cei de la Genk să ofere 10 milioane de euro. Hagi jr. a demonstrat multă maturitate în joc, pe lângă calităţile tehnice de care dispune. Dacă mutarea se va concretiza, devine cel mai scump jucător vândut vreodată din Liga 1. Recordul actual îi aparţine lui Nicolae Stanciu vândul tot în Belgia, la Anderlecht, pentru 9.8 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 8 secunde în care să mă convingi

    „8 secunde este timpul mediu petrecut de un utilizator pe o pagină de internet”, consideră Yael Shafrir, vicepreşedinte al platformei de monetizare a conţinutului Playbuzz. Publicul de sute de executivi şi oameni din media, marketing şi nu numai, aflaţi la evenimnetul ICEE Fest. Upgrade 100, organizat recent, i-au dat dreptate. Atenţia a devenit cel mai valoros bun. 

    Evoluţia platformelor de social media şi de conţinut, evoluţia consumului de text, imagini, video şi audio a generat, în sistem invers proporţional, scăderea dramatică a ratei de atenţie. Studii efectuate încă din anii trecuţi arată că timpul mediu în care poţi capta sau pierde atenţia unui utilizator, a unui potenţial client, poate fi şi de doar două secunde, în funcţie de caz. 

    Playbuzz este o platformă de conţinut unde autorii pot crea diverse articole sau quizuri, folosind toate instrumentele media cu care s-au obişnuit consumatorii, de la imagini, video şi până la GIF-uri. Platforma se adresează în egală măsură publisherilor, cât şi oamenilor de marketing, care pot implementa campanii direcţionate în baza datelor colectate de la utilizatori. Colectarea datelor în scop de marketing este deja o normă, iar „personalizarea” a fost stindardul industriei de marketing şi advertising în ultimii ani. 

    „Conţinutul care se adresează tuturor nu se adresează de fapt nimănui. Oamenii trebuie să simtă că sunt adresate nevoile lor, că este înţeleasă personalitatea lor. (…) Am făcut un sondaj pentru a vedea ce îi interesează pe oameni cel mai mult, iar categoriile au fost: sport, celebrităţi, sex, altele, printre care reţete de gătit sau sfaturi utile, ori ei înşişi. A rezultat că pe oameni îi interesează cel mai mult de ei înşişi, de aceea trebuie să punem utilizatorul în centrul eforturilor noastre”, mai spune vicepreşedintele Playbuzz.

    Un exemplu de viziune timpurie cu privire la personalizarea conţinutului ca normă îl reprezintă Netflix. Compania a aplicat un sistem de etichete (taguri) încă dinainte să producă pelicule originale; angajaţii Netflix sugerau astfel tipurile de conţinut care li s-ar potrivi abonaţilor. 

    Recomandările au devenit din ce în ce mai bune cu fiecare persoană care utiliza serviciul, pentru că erau personalizate pe baza obiceiurilor de vizionare, şi a obiceiurilor de vizionare a utilizatorilor care se asemănau între ei. Netflix susţine că 80% din show-urile pe care le vizionează utilizatorii astăzi sunt accesate prin intermediul recomandărilor, nu prin căutare directă.

    Serialul „House of Cards”, de pildă, a fost produs cu ajutorul unui algoritm de inteligenţă artificială care a analizat toate datele legate de preferinţele clienţilor pe care le deţinea platforma, iar rezultatul a fost: un serial politic, regizat de David Fincher, iar în rolul principal se află Kevin Spacey.

    „Reclamele tradiţionale nu mai sunt neapărat relevante – un studiu ne-a arătat că doar 3% dintre cumpărători consideră că reclamele sunt importante pentru ei. Este un nivel şocant de mic. Dar Netflix, spre exemplu, îşi înţelege baza de clienţi. Ei se uită la datele legate de cum urmărim filmele, ce actori urmărim mai mult şi chiar stabileşte pictogramele din site în funcţie de comportamentul utilizatorului. O astfel de analiză este exactă pe baza tiparelor comportamentale identificate, pentru că ştii mai multe despre utilizatori reali. De cele mai multe ori când ţintim oameni prin instrumente de marketing, ei sunt personaje artificiale, pe care le cunoaştem doar din informaţii adunate de la terţi”, explică Sepideh Dundon, partner manager EMEA la LinkedIn. 

    Însă dincolo de personalizarea conţinutului, pentru cumpărătorii de astăzi contează mult cultura brandului, contează ca brandul să prezinte un aport pozitiv, direct sau indirect, în viaţa oamenilor şi să ajungă la ei prin toate canalele. „Telefoanele sunt uşa de intrare în vieţile noastre. Venim cu idei care răspândesc o cultură prin telefon şi de la un telefon la altul”, crede Christina Keller, director of creative shop pe Europa Centrală la Facebook. 

    La nivel de cultură, în cadrul unei campanii ea a încercat să profite de apetitul oamenilor pentru sport, din ce în ce mai mare în ultimii ani, şi a încercat să bifeze aportul adus consumatorilor printr-o provocare marca Nike. 

    „Nike este un brand foarte cunoscut şi are o comunitate sportivă foarte mare în jurul lui. Aşa că ne-am gândit să lansăm un #30daychallenge (n.r.: un program de 30 de zile), cu antrenamente live pe Instagram. Sesiunile de antrenament au fost anunţate prin reclame, iar după aceea am ţintit oamenii cu reclame cu produse, pentru că Nike este totuşi o companie de produs. Sper că sunteţi de acord că fiecare idee trebuie exprimată diferit pentru a fi livrată cât mai bine, de aceea unele reclame cu care am ţintit oamenii au fost livrate pe messenger, altele pe video”, spune Keller. În ceea ce priveşte canalele prin care convingi clienţii să îţi cumpere produsul, Scott Tousley, care conduce departamentul de Growth & User Acquisition al Hubspot, crede că traficul de pe un website nu mai este atât de important pe cât este să fii prezent între primele opţiuni ale utilizatorului. El a implementat ceea ce numeşte surround strategy, care se bazează pe ideea că oamenii trebuie să audă cât mai mult de brandul tău. 

    „Cu cât aude lumea mai des de produsul tău, din mai multe surse, cu atât este mai posibil să îl cumpere. Haide să luăm un exemplu. Am ajuns în Bucureşti şi voiam să îmi comand o pizza. Neavând niciun prieten aici pe care să îl pot întreba ce pizza îmi recomandă, am întrebat Google care este cea mai bună pizza din oraş. Apoi, am comparat răspunsul cu cel de pe Trip Advisor la aceeaşi întrebare. Doar pentru că aceeaşi pizzerie a apărut în ambele topuri, eu am cumpărat produsul fără să fi auzit niciodată de acel brand”, povesteşte Scott Tousley, director în cadrul companiei de marketing. De aceea specialiştii susţin că brandul trebuie să fie peste tot pentru a avea succes. Însă într-un oraş aglomerat precum Bucureştiul, una dintre aplicaţiile care ştiu unde am fost şi unde urmează să mergem este Waze, cea mai descărcată aplicaţie de navigaţie din România, având la nivel naţional peste 2 milioane de utilizatori activi lunar. Românii iubesc să meargă la cumpărături şi utilizează soluţii de mobilitate şi navigare în acest sens, astfel încât peste 5.000 de persoane utilizează aplicaţia Waze pentru a ajunge la restaurante sau fast-food-uri în fiecare zi, în timp ce 10.000 o utilizează pentru a ajunge la supermarketuri, explică Thomas Barthuel, head of EMEA Strategy & New Markets Business Development la Waze. „Prin Waze ca instrument reuşim să vedem activitatea şi parcursul oamenilor, dacă aceştia sunt acasă sau în drum spre muncă, la un salon sau la supermarket. Astfel, fiecare pas al unei per-soane înregistrat prin navigaţie oferă informaţii unice referitoare la activitatea lor. Aşa am dat naştere conceptului de destination-based marketing (marketing pe bază de destinaţie – n.r.). Din datele noastre vedem că sunt peste 5.000 de navigări pe zi în România către restaurante şi fast-food-uri şi 10.000 de navigări către supermarketuri.”

    El arată că peste 70% dintre români petrec mai mult de 30 de minute pe zi în trafic în drumul spre muncă. În baza datelor adunate de la şoferii din România, aplicaţia reuşeşte să ofere detalii cu privire la destinaţia spre care se îndreaptă un utilizator potenţial client pentru brandurile din drumul său sau pentru cele prezente la destinaţia selectată de acesta. „În cadrul unui proiect de marketing pe bază de destinaţie, am trimis mesaje către oamenii care se îndreptau spre Carrefour sau treceau pe lângă acesta. Din data de 8 decembrie 2018 până în prezent, am ajuns cu mesaje la circa 2,7 milioane de utilizatori, dintre care 355.000 au navigat spre magazine Carrefour”, explică Barthuel.

     

    Astfel, soluţiile de marketing pe bază de destinaţie fac parte din noul val de schimbări prin care trece marketingul digital, care se axează în prezent din ce în ce mai mult pe personalizare şi conţinut unic de la client la client, şi mai puţin pe produs în sine, afirmă specialiştii în marketing prezenţi în cadrul ediţiei de anul acesta a evenimentului Upgrade 100. De aceea, în 2019, pe fondul posibilităţilor deschise de avansul digital al vieţii şi al societăţii, „ideile mari pot trăi în ecrane mici”, cum spune Christina Keller de la Facebook.

  • Ce s-a mai întâmplat cu Cuminţenia Pământului: preţul real este mult mai mare decât cel vehiculat anterior

    “Încă îi aşteptăm la Ministerul Culturii să vină clar cu o ofertă scrisă, să ne spună care este preţul, dacă se doreşte vânzarea acestei opere de artă, de acolo încolo vom lua o decizie şi vom discuta”, a declarat ministrul Culturii într-o conferinţă de presă care a avut loc joi, la Palatul Victoria.
     
    Totodată, acesta a declarat că preţul real al operei de artă este mai mare decât cel de 11 milioane de euro vehiculat anterior, în timpul mandatului lui Vlad Alexandrescu.
     
    “Vreau să îl anunţ (pe Vlad Alexandrescu, n.r.) că preţul nu este de 11 milioane de euro, atât cât a crezut dânsul la perioada respectivă, nu ştiu de unde a vehiculat această sumă, dar eu aştept, nu merg pe presupuneri şi să vehiculez cifre în spaţiul public decât în momentul în care voi avea la minister o ofertă scrisă din partea acelora care deţin în momentul de faţă această operă de artă”, a spus Breaz.
     
  • Marea Britanie este în derivă: Economia s-a contractat cu 0,4% în luna aprilie, de patru ori peste aşteptări

    Economia Marii Britanii s-a contractat cu 0,4% în luna aprilie în contextul în care mai multe sectoare „au îngheţat” pe fondul evoluţiilor recente ale Brexitului, potrivit The Independent.

    Nivelul cu care s-a contractat economia este de 4 ori mai mare faţă de aşteptările analiştilor şi a marcat a doua scădere consecutivă a economiei, după o contracţie de 0,1% în luna martie.

    Producţia industrială a scăzut în luna aprilie cu 2,7% în comparaţie cu luna martie când s-a prăbuşit cu 3,9% – cea mai abruptă scădere din iunie 2002 şi până în prezent.

    Biroul Naţional de Statistică susţine că acesta este rezultatul unor scăderi bruşte în producţia auto, care a înregistrat un declin de 24%.

    Mai mult fabrici auto s-au închis în luna aprilie în contextul în care producătorii se pregăteau pentru un Brexit fără acord.

     

  • ​Acţiunile Nuclearelectrica depăşesc preţul de la listare şi ating maxim istoric

    Vineri, acţiunile SNN se tranzacţionau la ora 15.00 în creştere cu 0,35%, la 11,4 lei pe acţiune.
     
    Compania la care statul român prin Ministerul Energiei deţine 82,5% din capitalul social a intrat la tranzacţionare la începutul lunii noiembrie 2013, atunci când a fost stabilit un preţ de 11,2 lei pe acţiune pentru investitorii instituţionali. Investitorii mici au putut cumpăra acţiuni la preţul de 10,3 lei în primele trei zile de subscriere şi la preţul de 10,86 lei după aceste zile.
     
    În 2017 şi în 2018, Nuclearelectrica a avut cea mai bună performanţă din rândul companiilor din indicele BET, iar în 2019 îşi continua trendul ascendant. De la începutul anului, acţiunile SNN se tranzacţionează în creştere cu 39,2%, pe fondul unui rulaj de 94 mil. lei, compania ajungând la 3,4 mil. lei capitalizare.
     
  • ​Acţiunile Nuclearelectrica depăşesc preţul de la listare şi ating maxim istoric

    Vineri, acţiunile SNN se tranzacţionau la ora 15.00 în creştere cu 0,35%, la 11,4 lei pe acţiune.
     
    Compania la care statul român prin Ministerul Energiei deţine 82,5% din capitalul social a intrat la tranzacţionare la începutul lunii noiembrie 2013, atunci când a fost stabilit un preţ de 11,2 lei pe acţiune pentru investitorii instituţionali. Investitorii mici au putut cumpăra acţiuni la preţul de 10,3 lei în primele trei zile de subscriere şi la preţul de 10,86 lei după aceste zile.
     
    În 2017 şi în 2018, Nuclearelectrica a avut cea mai bună performanţă din rândul companiilor din indicele BET, iar în 2019 îşi continua trendul ascendant. De la începutul anului, acţiunile SNN se tranzacţionează în creştere cu 39,2%, pe fondul unui rulaj de 94 mil. lei, compania ajungând la 3,4 mil. lei capitalizare.