BusinessMagazin

Tag: presiuni

  • Noul război rece al petrolului. SUA şi Arabia Saudită împing Rusia şi Iranul în colaps

    ÎN POFIDA TULBURĂRILOR CARE AU LOC ÎN MULTE DIN STATELE PRODUCĂTOARE DE PETROL, LIBIA, IRAK, NIGERIA ŞI SIRIA, PREŢURILE ŢIŢEIULUI ATING MINIME NEMAIÎNTÂLNITE ÎN ULTIMII ANI.

    Analiştii identifică un număr de posibile cauze pentru acest declin accentuat, cum ar fi producţia mare din SUA, creşterea economică lentă din Europa şi China, precum şi producţia constantă a OPEC.În loc să analizăm cauzele, Friedman spune însă că trebuie să analizăm rezultatele şi anume reducerea încasărilor Rusiei şi Iranului şi ce înseamnă acest lucru.

    Cine are de câştigat? Statele Unite vor ca sancţiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina să aibă un impact mai mare. Atât saudiţii cât şi americanii duc un război în Siria, în apropierea Iranului. „Este vorba de afaceri, dar arată ca un război cu alte mijloace – petrolul„, scrie Friedman.

    Paul Richter, analist la Los Angeles Times, este de acord că atât Rusia, cât şi Iranul încep să simtă efectul scăderii preţurilor petrolului, chiar dacă nu merge atât de departe cu speculaţiile legate de un război secret.„Presiunile economice nu vor schimba eforturile agresive ale lui Putin de a recâştiga influenţa puternică asupra Ucrainei, pe care nu o consideră negociabilă. Aceste presiuni provoacă însă tensiuni în relaţiile cu elita rusească şi mediul de afaceri, doi piloni ai susţinerii sale politice„,  scrie Richter.

    În privinţa Iranului, Richter spune că un preţ al petrolului de sub 100 de dolari pe baril creează deficite bugetare masive şi subminează poziţia ţării în negocierile cu Occidentul referitoare la programul nuclear al Teheranului.

    În prezent, cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, şi-a revenit uşor, în jurul valorii de 86 de dolari pe baril, de la un minim al ultimilor patru ani, în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, este de circa 82 de dolari pe baril.

    În Rusia, presa urmăreşte cu atenţie evoluţiile cotaţiilor petrolului. „Dependenţa economiei ruse de resursele naturale, în primul rând de gaze naturale şi petrol, este deseori comparată cu dependenţa de droguri„, potrivit publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. Nikolai Makeiev şi Konstantin Smirnov au scris în Moskovski Komsomoleţ că se tem de o replică mai severă a crizei economice din 2008-2009. ”Putem doar spera că şeicii petrolului îşi vor veni în fire, vor reduce producţia şi stabiliza preţurile la cel puţin 90 de dolari pe barili„, afirmă cei doi autori.

    ARABIA SAUDITĂ, DERANJATĂ DE PRODUCŢIA SUA
    Teoriile lui Friedman despre un nou Război Rece nu sunt singurele speculaţii ale momentului. Pentru unii analişti, scăderea preţurilor petrolului are legătură directă cu producţia mare din Statele Unite, care pune în pericol poziţia de lider a Arabiei Saudite. În această teorie, Rusia şi Iranul nu sunt doar simpli privitori inocenţi.

    „Saudiţii au asigurat stabilitatea preţurilor petrolului în timpul crizelor geopolitice, mai întâi prin creşterea producţiei pentru a compensa declinul livrărilor din Iran, Siria şi Sudan, iar ulterior prin adaptarea la creşterea producţiei Irakului„, a arătat Akhil Handa, de la Indian Republic.

    Situaţia s-a schimbat însă, în ultimii şase ani având loc o creştere de 70% a producţiei de petrol a Statelor Unite.
    „În încercarea de a restabili echilibrul, saudiţii ar putea profita de costurile mai mici de producţie de care beneficiază, comparativ cu costurile mari de exploatare a zăcămintelor de şist din Statele Unite. Saudiţii ar putea avea nevoie să permită preţurilor să coboare la 75-80 de dolari pe baril şi să le lase acolo o perioadă, pentru ca unii producători din SUA să iasă din afaceri„, consideră Handa. Este evident că scăderea drastică a preţurilor petrolului creează câştigători şi perdanţi clari pe scena mondială. Ce nu este clar este cine trage sforile.

    Scăderea cotaţiilor petrolului a provocat şi declinul cotaţiilor acţiunilor producătorilor de petrol şi gaze din SUA, evoluţie care aduce în atenţie un nou factor decisiv în acest război al preţurilor, şi anume încrederea investitorilor.

    După trei ani de calm ciudat pe piaţa petrolului, după cum afirmă Christof Ruhl, economist- şef al grupului BP, volatilitatea s-a întors. Aparenta intenţie a Arabiei Saudite de a lăsa preţurile să scadă pentru a-şi lovi concurenţii va testa susţinerea de către pieţele de capital a producătorilor americani, acesta urmând să fie cel mai dur examen pentru industria nord-americană de la revoluţia exploatărilor de şist începută în 2009.

    Pentru a putea continua activităţile de forare la exploatările de şist, companiile americane trebuie să convingă investitorii că merită să facă plasamente în obligaţiuni şi acţiuni din acest sector. Philip Verleger, analist în domeniul energiei, spune că firmele americane care exploatează zăcăminte de şist vor continua să fie relativ atractive.

  • MOTIVARE: Dan Voiculescu, cercetat sub control judiciar pentru a nu face presiuni

     Tribunalul Bucureşti (TB) a respins, în 10 iulie, contestaţia formulată de Dan Voiculescu în cazul măsurii controlului judiciar dispusă de procurorii DNA în noul dosar în care este cercetat pentru şantaj, după ce ar fi ameninţat, direct sau prin intermediari, trei oameni de afaceri, unul dintre ei încheind cu trusturile sale de presă contracte de publicitate de 900.000 de euro.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi care a menţinut măsura arată, în motivarea deciziei, că pe lângă constatarea existenţei probelor şi indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că Dan Voiculescu a săvârşit infracţiunile pentru care este cercetat, măsura preventivă “este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor formulate şi totodată necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

    Magistratul precizează că faptele lui Dan Voiculescu au fost săvârşite în calitate de persoană publică, iar acesta ar fi apelat la constrângere şi ameninţarea cu darea în vileag a unor fapte compromiţătoare, pentru a obţine beneficii materiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MESAJUL lui Negriţoiu către asigurători: E o piaţă abuzivă, cu jucători slabi. Nu mai încercaţi cu presiuni

     “Trebuie mai multă etică şi mai mult respect reciproc. Vin dintr-o piaţă care a trecut prin probleme similare. Nu se poate, e un război (…) Limbajul este aproape inacceptabil, poate de ambele părţi. Este o piaţă de procesomani. Uniunea, şi dumneavoastră, uitaţi-vă în propria casă, uitaţi-vă la standarde, uitaţi-vă la profesionalism, uitaţi-vă la valori. Nu se poate ca unul sancţionat într-o piaţă, cu o anumită reputaţie pe o piaţă europeană, să vină să îmi ceară mie să îi pun la dispoziţie corespondenţă cu autoritatea acelei ţări. Unde este respectul pentru autoritate? Va invit la dialog”, a spus preşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, la seminarul organizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţare.

    El a continuat criticile, menţionând că piaţa asigurărilor are probleme de fond, cu distorsiuni structurale, “o piaţă abuzivă, cu jucători slabi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China presează băncile să înlocuiască serverele IBM cu branduri locale, într-o dispută cu SUA

     Presiunile Chinei în sectorul bancar reprezintă o nouă escaladare a disputei cu Statele Unite privind acuzaţiile de spionaj economic aduse mai multor ofiţei chinezi.

    Agenţii guvernamentale, inclusiv banca centrală şi Ministerul de Finanţe, verifică dacă dependenţa băncilor comerciale de serverele IBM pune în pericol securitatea financiară a ţării, au afirmat patru surse.

    Analiza autorităţilor din China se înscrie unei acţiuni mai ample de răspuns la inculparea de către SUA a cinci ofiţei chinezi pentru spionaj economic împotriva a şase companii americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA vor spori ajutorul economic pentru Republica Moldova

     “Vom suplimenta fondurile pentru a ajuta R.Moldova să îşi dezvolte competitivitatea”, a declarat pentru presă secretarul de Stat american, înainte de o întrevedere cu premierul moldovean, Iurie Leancă, la Washington.

    Washingtonul prevede să deblocheze încă 2,8 milioane de dolari pentru Republica Moldova, suma totală urmând să ajungă la 7,5 milioane.

    În contextul în care Rusia a preluat controlul asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei aflată la aproximativ 600 de kilometri de Republica Moldova, John Kerry şi-a arătat îngrijorarea faţă de o eventuală atitudine similiară a Moscovei faţă de Chişinău.

    “Îmi pare rău să spun, dar Rusia face presiuni asupra R.Moldova. Există probleme legate de sursele de energie”, a denunţat şeful diplomaţiei americane, adăugând că Washingtonul este “ferm angajat în direcţia aleasă de R.Moldova”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Nicolăescu, despre greva medicilor: Fac presiuni fără să ţină cont că suntem în discuţii

     “O parte din medicii care au luat această decizie, ori nu vor să ne audă, ori nu ţin cont. Fiecare este liber să facă ce crede de cuviinţă. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu Coaliţia a mai rămas doar un singur punct în discuţie. Fără să ţină cont că suntem în discuţii, fac presiuni. Fiecare este liber să facă ce vrea. Noi ne facem datoria şi căutăm soluţii, şi facem acest lucru pentru că asta este datoria noastră, indiferent dacă se face presiune sau nu”, a spus Eugen Nicolăescu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.

    Angajaţii din sistemul sanitar sunt în grevă japoneză, de luni până miercuri, timp în care vor purta banderole tricolore, fără a opri activitatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE a decis să accelereze implementarea acordului cu Ucraina, în pofida presiunilor Rusiei

     Lituania, care în prezent deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, a anunţat că reprezentanţii statelor membre au convenit luni ca majoritatea prevederilor acestui acord să fie aplicate până la ratificarea lui, care ar putea să dureze o perioadă îndelungată.

    “Odată semnat, va fi posibil să punem în aplicare aproape 90 la sută din acordul de liber schimb, fără procesul de ratificare”, a declarat ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius.

    El a adăugat că această “aplicare provizorie” va permite procesului să fie ireversibil şi ca Ucraina să-şi continue reformele.

    Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord după ce Marea Britanie a renunţat la obiecţii, a afirmat un diplomat european, sub protecţia anonimatului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Londra, acuzată că ameninţă libertatea presei după presiunile asupra The Guardian: “A fost depăşită linia roşie. Reţinerea lui Miranda este inacceptabilă”

     Presiunea s-a accentuat miercuri asupra Londrei, presa afirmând că premierul David Cameron în persoană a trimis unul dintre locotenenţii săi pentru ca ziarul The Guardian să distrugă elementele incriminate.

    Autorităţile britanice erau deja în vizorul criticilor – în principal din partea organizaţiilor pentru apărarea libertăţilor – după reţinerea, duminică, pe aeroportul Heathrow a lui David Miranda, partenerul şi asistentul jurnalistului Guardian Glenn Greenwald.

    Greenwald a publicat în ultimele luni articole privind amploarea sistemului de supraveghere al Statelor Unite şi Marii Britanii, pronind de la documente care i-au fost încredinţate de Edward Snowden, fost consultant al agenţiei americane de securitate NSA, căutat pentru spionaj de către Washington.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Purtătorul de cuvânt al preşedintelui: Rugăm Guvernul să dea dovadă de mai multă responsabilitate în furnizarea informaţiilor

     Administraţia Prezidenţială a transmis vineri o declaraţie a lui Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, referitoare la convocarea unei şedinţe de urgenţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către şeful statului.

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a convocat de urgenţă o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării astăzi, chiar a doua zi după ce Guvernul României a solicitat acest lucru în mod oficial (documentele privind privatizarea CFR Marfă au fost trimise de Guvernul României Secretariatului CSAT joi, 1 august a.c., la ora 17.05, după plecarea din ţară a domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta). Urgenţa este justificată de presiunile pe care chiar membrii Guvernului României, în frunte cu domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta, le-au făcut în ultimele săptămâni pentru convocarea acestei şedinţe, de faptul că procesul de privatizare a creat incertitudini în rândul salariaţilor CFR Marfă şi al familiilor acestora, dar şi ca urmare a angajamentului de finalizare a procesului de privatizare în cursul lunii septembrie”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro