BusinessMagazin

Tag: prejudiciu

  • Răsturnare de situaţie în scandalul din Biserica Română. Anunţul surpriză făcut în cazul Înaltului Teodosie

    IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal de DNA pentru luare de mită şi folosirea de documente false pentru obţinerea de fonduri europene. Prin intermediul său, Arhiepiscopia Tomisului ar fi accesat în mod ilegal fonduri europene pentru terenuri agricole pe care se cultiva viţă de vie pentru vin. Peste 300.000 de euro ar fi primit în total, Arhiepiscopia Tomisului, pe nedrept. 

    Acesta este cel mai recent scandal care a zguduit Biserica Ortodoxă, iar anunţul referitor la IPS Teodosie, făcut la doar o zi de la decizia procurorilor anticorupţie, vine cu o răsturnare de situaţie la care nimeni nu se aştepta. 

    Citeşte aici cine este persoana care s-a oferit să plătească prejudiciul din dosarul Înaltului Teodosie

     

     

     

  • Omul de afaceri Cristian Burci, ridicat de DIICOT, pentru un prejudiciu de 25 mil .euro

    Procurorii DIICOT au făcut, miercuri dimineaţa, patru percheziţii, atât la domiciliul omului de afaceri Cristian Burci, cât şi la sediul unui ziar pe care îl controlează, acesta urmând să fie dus la sediul DIICOT Olt pentru audieri.

    DIICOT Olt a făcut, miercuri dimineaţa, patru percheziţii, dintre care una la domiciliul omul de afaceri Cristian Burci iar o alta la sediul unui ziar.

    “Din actele de urmărire penală efectuate până la această dată a rezultat faptul că membrii grupului de criminalitate organizată, prin activitatea desfăşurată în perioada 2006 şi până în prezent, au creat un prejudiciu unei firme prin abuz în serviciu şi delapidare în valoare de 7.099.000 euro şi 3.811.756 lei”, au declarant pentru MEDIAFAX surse judiciare.

  • Sechestru record pe averea lui Dan Adamescu: 850 de milioane de lei

    Procurorii anticorupţie au instituit un sechestru record pe averea patronului Astra Asigurări Dan Adamescu.  Este vorba despre suma de 850 de milioane de lei, scrie Digi 24

    Procurorii anticorupţie au instituit sechestrul pe averea lui Dan Adamescu până la concurenţa sumei de 857.301.363,37 lei. În acest fel, procurorii vor să recupereze prejudiciul din dosarul Astra Asigurări. 

    Dan Adamescu este acuzat de abuz în serviciu în formă calificată, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, iar prejudiciul estimat de anchetatori în acest dosar este de 900 de milioane de lei.

  • Liderul cavalerilor de Malta români, cercetat pentru evaziune de 500.000 de euro

    Iulian Moisescu este vicepreşedintele Departamentului de Apărare al UNPR şi, potrivit paginii sale de Facebook, “duce de Santa Teresa, mare prior general şi locotenent, mare maestru al Ordinului Sfântului Ioan din Ierusalim-Cavaleri de Malta”.

    Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Iulian Moisescu, administratorului Aquila Security, cercetat pentru evaziune fiscală în formă continuată.

    Potrivit unui comunicat al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, în perioada ianuarie 2011- decembrie 2014, Moisescu a înregistrat, în contabilitatea firmei de pază, achiziţii fictive de bunuri şi prestări servicii, provenind de la 13 societăţi comerciale fantomă. Astfel, administratorul s-ar fi sustras de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi ar fi creat un prejudiciu de aproximativ 500.000 de euro, reprezentând TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende.

    Conform surselor citate, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Române, coordonaţi de procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, au percheziţionat, marţi, locuinţa lui Iulian Moisescu. Ulterior, administratorul firmei de pază a fost audiat de anchetatori.

    “În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus măsuri asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra unor bunurilor imobile identificate în proprietatea inculpatului”, se precizează în documentul citat.

  • Dosarul infracţiunilor informatice cu un prejudiciu de 15 milioane de dolari. Procurorii cer arestarea altor 13 persoane

    Cele 13 persoane reţinute pentru 24 de ore vor fi duse la Tribunalul Bucureşti, unde procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) vor cere emiterea unor mandate de arestare pentru 30 de zile pe numele acestor suspecţi.

    Între cei 13 reţinuţi se numără şi fotbalistul de la FC Otopeni Bogdan Ghiceanu.

    Pe lângă fotbalistul Bogdan Ghiceanu, în acelaşi dosar mai sunt implicaţi arbitrul de fotbal Ionuţ Chiriac şi luptătorul K1, Marius Ioan Curtas, au afirmat, pentru MEDIAFAX, surse din Poliţie.

    Luptătorul K1 are calitatea de martor în acest caz, au precizat sursele citate.

    De asemenea, în acelaşi dosar mai sunt implicaţi şi doi poliţişti, potrivit unor surse din DIICOT.

    Liderii grupării vizate de percheziţiile de duminică investeau banii proveniţi din comiterea infracţiunilor în imobile, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT.

    Procurorii DIICOT, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti au făcut, duminică, 42 de percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Bucureşti, Bârlad, Bacău, Piteşti, Galaţi şi Constanţa, pentru a destructura un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea de infracţiuni informatice şi spălare de bani.

    Anchetatorii au ajuns la concluzia că în perioada februarie – decembrie 2013, grupul infracţional organizat, format din peste 50 de persoane, cetăţeni români şi străini, a efectuat retrageri frauduloase de numerar (peste 34.000 de operaţiuni), în 24 de state, respectiv SUA, Belgia, Canada, Columbia, Republica Dominicană, Egipt, Estonia, Germania, Indonezia, Italia, Japonia, Letonia, Malaezia, Mexic, Pakistan, România, Rusia, Spania, Sri Lanka, Thailanda, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, în valoare de peste 15 milioane de dolari, precizează sursa citată.

    În activitatea infracţională au fost vizate bănci din SUA şi Oman.

    “Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că liderii grupării au accesat în mod neautorizat sistemele informatice ale unor instituţii bancare obţinând astfel datele unor carduri aferente conturilor unor mari corporaţii, iar ulterior respectivele date erau inscripţionate pe carduri clonate şi distribuite către alţi membri ai grupării”, precizează anchetatorii.

    Operaţiunea de retragere de numerar de la bancomate se efectua în mod organizat, într-un interval de timp stabilit, în zilele nelucrătoare ale băncilor. Membrii grupării efectuau retrageri frauduloase de numerar, concomitent, de la bancomatele unor instituţii bancare din Japonia, Anglia, Germania, Italia, Spania, Belgia şi România.

    “Grupul infracţional a acţionat în acelaşi mod la data de 2 decembrie 2013, în România, reuşind să efectueze 4.200 de retrageri frauduloase, în valoare de 5.000.000 de USD, de la ATM-uri ale unor instituţii bancare din 15 oraşe. Totodată, la data de 20 februarie 2013 a fost retrasă din Japonia de către aceeaşi membrii ai grupării suma de 9.000.000 USD”, conform anchetatorilor.

    În urma percheziţiilor de duminică, au fost găsite şi ridicate 16 laptopuri şi telefoane mobile folosite în activitatea infracţionala, două kilograme de aur în lingouri, tablouri şi suma de 150.000 de euro.

    De asemenea, liderii grupării au investit sumele de bani provenite din săvârşirea infracţiunilor în bunuri mobile şi imobile asupra cărora se vor institui măsuri asiguratorii, precizează procurorii DIICOT.

    La sediul DIICOT Bucureşti au fost aduse, pentru a fi audiate, 25 de persoane.

    Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Operaţiuni Speciale şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Jandarmeriei Române.

  • Aproape 50 de percheziţii, într-un dosar de infracţiuni informatice. Prejudiciul – 12,6 milioane de dolari

    Procurorii şi poliţiştii fac 47 perchezitii domiciliare, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Constanţa, Vaslui, Bacău şi Argeş, pentru prinderea unor cetăţeni români şi străini, care au acţionat atât în Romania, dar şi în Japonia, Germania, Olanda, Belgia şi Italia, potrivit unor surse din rândul anchetatorilor.

    Până la acest moment, oamenii legii au găsit, în urma percheziţiilor, peste 150.000 de euro, două kilograme aur în lingouri, tablouri şi laptopuri, pe care le-au ridicat de la locuinţele suspecţilor.

    Conform anchetatorilor, gruparea a vizat bănci din Statele Unite ale Americii şi din Oman.

    Sursa citată precizează că, o dată ce un membru al grupului infracţional spărgea sistemul de protecţie al băncii, erau copiate datele unor carduri, aferente conturilor unor mari corporaţii şi, imediat ce erau obţinute astfel de date, cardurile erau clonate şi distribuite către alţi membrii ai grupării.

    Operaţiunea de retragere de numerar de la bancomate se efectua în mod organizat într-un interval de timp stabilit, astfel încât băncile de unde se efectuau retragerile să nu lucreze, suspecţii alegând zilele nelucrătoare. Mai mult, potrivit anchetatorilor, se efectuau retrageri atât de pe teritoriul mai multor localităţi din România, dar şi de pe teritoriul altor state europene, concomitent.

    Spre exemplu, în 2 decembrie 2013, au fost retraşi de pe teritoriul României 3,6 milioane de dolari, iar în 20 decembrie 2013 au fost retraşi din Japonia, de către aceeaşi membri ai grupării, nouă milioane de dolari. În total, gruparea a produs prejudicii de peste 12,6 milioane de dolari

    La acţiune participă delegaţi IGPR – BCCO Bucureşti, Serviciul de Combatare al Criminalităţii Informatice cu sprijinul SRI, DIPI, DOS şi al Jandarmeriei Române.

  • Prejudiciul estimat în dosarul lui Horia Georgescu, majorat cu aproximativ zece milioane de euro. Procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu 84 de milioane de euro

    Potrivit unor surse judiciare, prejudiciul a fost calculat, iniţial, de DNA, ca fiind de 75 de milioane de euro. Ulterior, în urma adunării mai multor informaţii şi date, procurorii au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 84 de milioane de euro.

    Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a fost adus, miercuri, din Arestul central al poliţiei la DNA, pentru a i se comunica modificarea prejudiciului.

    Horia Georgescu se află în arest din 18 martie, în urma unei decizii a instanţei supreme.

    În acelaşi dosar, Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu, foşti colegi ai lui Georgescu în comisia de la ANRP, şi Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, experţi evaluatori, sunt şi ei arestaţi preventiv, tot din 18 martie.

    În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, instanţa a dispus ca ei să fie arestaţi la domiciliu.

    Procurorii au dispus, în acelaşi caz, cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    În acelaşi caz, DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila, această solicitare urmând să fie analizată, miercuri, de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

    Camera Deputaţilor a mai votat în 2 decembrie 2014 o altă cerere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR, în dosarul retrocedărilor “Bica 2”.

    După ce a fost reţinut, Horia Georgescu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Prejudiciu de peste 60 milioane de lei în cazul de delapidare de la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia

    Percheziiţiile se fac şi la sediile SIF Muntenia din Bucureşti şi la SIF Banat-Crişana din Arad, de unde procurorii ridică documente. Printre persoanele vizate de percheziţii se află şi administratorii SIF Banat şi SIF Muntenia.

    SIF Banat-Crişana este condusă din funcţia de preşedinte de Dragoş Bîlteanu, iar SIF Muntenia este condusă de Marius Pantea din funcţia de preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor Acţionarilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Recolta Poliţiei pe câteva zile: peste 100 de hoţi şi un caz de evaziune fiscală de 400.000 de lei

    În perioada 17 – 24 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., au constatat 102 infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 109 persoane, dintre care 3 au fost arestate şi 4 reţinute.

    Astfel, poliţiştii au constatat 38 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 11 înşelăciuni, 5 infracţiuni de uz de fals, 4 de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 de fals material în înscrisuri oficiale, una de fals în declaraţii, 4 infracţiuni de contrabandă şi 3 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 3 fapte de delapidare, 3 la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, 2 de abuz în serviciu, una la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, una la Legea 656/2003 privind spălarea banilor, una de neglijenţă în serviciu şi 2 de altă natură.

    În perioada menţionată, poliţiştii au constatat 2 infracţiuni de dare de mită şi o infracţiune de luare de mită.

    De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările într-un caz de evaziune fiscală care a cauzat un prejudiciu important bugetului de stat.

    La data de 23 octombrie, poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi – I.G.P.R. au finalizat cercetările faţa de un tânăr de 27 de ani, admnistrator al unei societăţi comerciale din Bucureşti, bănuit de comiterea infracţiunilor de folosire de acte nereale în faţa autorităţilor vamale şi evaziune fiscală.

    În urma cercetărilor efectuate de poliţişti a reieşit că, tânărul ar fi efectuat 80 de importuri, în perioada septembrie – octombrie 2014, prezentând acte nereale în faţa autorităţii vamale, fără a înregistra în contabilitate operaţiunile. Acesta ar fi declarat un sediu fictiv pentru societatea pe care o administra, în vederea sustragerii de la eventuale controale financiare şi vamale.

    În cauză, s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar faţă de bănuit. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către inspectorii antifraudă de pe lângă Parchetul Tribunalului Constanţa, în urma căreia a fost stabilit un prejudiciu în valoare de 400.000 de lei.
     

  • Percheziţii în Dolj şi Olt, într-un dosar de evaziune cu un prejudiciu de peste 9 milioane de lei

    În perioada octombrie 2011 – noiembrie 2012, membrii grupării vizate în acest dosar, care ar fi fost formată din 14 persoane, ar fi făcut mai multe livrări şi achiziţii fictive de materiale de construcţii, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 9.200.000 de lei, susţin anchetatorii.

    “Faţă de membrii grupării există suspiciunea rezonabilă că au acţionat conjugat în realizarea unui circuit scriptic al mărfurilor, dublat de viramente bancare similare efectuate foarte rapid, prin care s-a urmărit crearea unei aparenţe de legalitate“, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de DIICOT.

    Potrivit procurorilor, membrii grupării s-ar fi folosit de o societate de tip off-shore cu sediul în Cipru, precum şi de mai multe firme deschise în România şi interpuse în circuit, în mod sistematic, pentru acumularea tuturor datoriilor către stat.

    Societăţile comerciale folosite în acest scop nu aveau nici patrimoniu, nici salariaţi şi nici spaţii de depozitare, iar perioada de funcţionare era una de scurtă durată. Cu toate acestea, potrivit DIICOT, “în acte societăţile interpuse figurau ca furnizori pentru beneficiarii finali ai activităţii infracţionale: societăţile SC Ambient SA Sibiu şi SC Mitliv SRL Craiova”.

    Suspecţii urmează să fie audiaţi pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La acţiunile de luni au participat şi poliţişti din cadrul IPJ Dolj, BCCO Suceava, BCCO Alba – SCCO Sibiu şi BCCO Craiova.

    Cazul a fost instrumentat şi cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.