BusinessMagazin

Tag: Predoiu

  • Predoiu: Meleşcanu să emită ordinul pentru secţii suplimentare, ori Guvernul să dea OUG

    Predoiu a prezentat prevederile BEC, reiterate în urma solicitării ministrului Teodor Meleşcanu, în privinţa suplimentării secţiilor de vot din diaspora. El a susţinut că există cadrul legal şi constituţional pentru a permite suplimentarea secţiilor de vot, citând prevederi şi interpretări ale legii fundamentale şi menţionând că în 2012 a existat precendentul unei Ordonanţe de urgenţă care a schimbat legea electorală după stabilirea secţiilor de votare.

    Predoiu a afirmat că în cazul în care Guvernul consideră că nu este suficientă menţiunea făcută de Biroul Electoral Central pentru suplimentarea secţiilor de votare prin ordin de ministru, poate apela la instrumentul ordonanţei de urgenţă.

    “Cerem imperativ domnului Meleşcanu astăzi să emită un ordin prin care să reglementeze aceste secţii suplimentare, sau dacă domnul Meleşcanu se mişcă vorba domnului Iohannis, la relanti, atunci domnul Ponta să convoace Guvernul şi să emită o ordonanţă de urgenţă. În cazul în care nu vor face acest lucru reiterăm solicitarea ca şi domnul Ponta şi domnul Meleşcanu să plece după domnul Corlăţean, pentru că au declarat că vor rezolva problema. BEC le-a spus cum să o facă, Constituţia le spune cum să o facă, au făcut-o în 2012 într-un caz asemănător, de ce refuză să o facă astăzi? Astăzi refuză să o facă pentru că Ponta se teme de diaspora”, a declarat Predoiu.

    El a ţinut să le transmită celor din străinătate că premierul “nu vrea să le respecte dreptul la vot”.

    “Dragi români din diaspora, sunaţi-vă acasă rudele, prietenii, şi explicaţi-le ce bătaie de joc se face la adresa dumneavoastră, a celor care din 2010 şi până astăzi aţi trimis în România aproape 18 miliarde de euro pentru susţinerea familiilor dv. Asta este răsplata Guvernului”, a mai spus Predoiu.

    El a fost întrebat dacă ar mai exista posibilitatea organizării unor secţii de votare suplimentare, având în vedere că mai sunt două zile până la momentul votului de duminică, prim-vicepreşedintele PDL menţionând că acest lucru ar fi posibil.

  • Cine-au îndrăgit nemţii mânca-i-ar inima căţeii fricoşi. Perlele politice ale săptămânii

    “Românii au de ales între două variante: pe de o parte România lucrului bine făcut, o Românie normală, pe de altă parte România lucrului prost făcut, a scandalului şi a minciunii” – Klaus Iohannis (ACL) refuzat la export

    “Domnul Iohannis se adresează lucrurilor. Eu mă adresez oamenilor, românilor. Domnul Iohannis este un lucru, eu sunt un om, un român ca toţi cei din Transilvania, din Moldova, din Oltenia, din Bucureşti şi vreau să facem o ţară pentru oameni, nu pentru lucruri” – premierul Victor Ponta

    “Dragnea, Ponta, Corlăţean sunt, literalmente, nişte javre: nişte căţei fricoşi, fără pedigriu, ieşiţi din mahalaua civilizaţiei politice” – Mihail Neamţu (NR)

    “Pericolul l-a spus Mihai Eminescu: «Cine o îndrăgi străinii, mânca-i-ar inima câinii». Principalul defect al lui Iohannis este că reprezintă interese străine. El nu este nici măcar sub acoperire, este un german care reprezintă, în mod oficial, interesele unei comunităţi etnice sprijinite de un stat care este un hegemon în cadrul unei Uniuni care s-a vrut paritară” – Nicolae Bacalbaşa (PSD)

    “Dl Klaus întârzie pentru că, în general, el este un om întârziat faţă de alţii şi, în al doilea rând, pentru că îi este foarte frică” – Liviu Dragnea (PSD), întrebat dacă Klaus Iohannis a confirmat participarea la dezbateri televizate pentru turul al doilea

    “Constatăm că avem un tandem Ponta – Tăriceanu, un tandem al recesiunii şi al corupţiei” – Cătălin Predoiu (ACL)
     

  • Predoiu: Ponta – Tăriceanu este tandemul recesiunii economice şi al corupţiei

    “Ceea ce observ este că domnul Ponta, un premier care a dus economia României în recesiune, a nominalizat un fost premier care a lăsat ţara cu un deficit bugetar de 6% aproximativ, a făcut praf banii de la BCR din privatizare, şi a încărcat schema administraţiei centrale cu aproximativ 150.000 de salariaţi. Premierul Tăriceanu, astăzi preşedinte de Senat, a protejat corupţii din Parlamentul României tergiversând anchetele justiţiei şi cererile ANI. Deci, constatăm că avem un tandem Ponta – Tăriceanu, un tandem al recesiunii şi al corupţiei“, a declarat Predoiu.

    Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, după şedinţa coaliţiei, că l-a propus pentru a-i urma în funcţia de la Palatul Victoria pe Călin Popescu Tăriceanu, considerându-l cea mai bună soluţie. Ponta a mai precizat, ca variante de premier tehnocrat, pe viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, dacă vor fi probleme de ordin economic sau fiscal, sau pe George Maior, directorul SRI, dacă vor fi probleme de securitate.

    Premierul a precizat că nu ar fi făcut anunţurile dacă nu ar fi discutat şi nu ar fi avut acceptul celor trei.

  • Predoiu: Cer BOR să se delimiteze de practica PSD de a distribui iconiţe cu Arsenie Boca – FOTO, VIDEO

    ”Am în mână portretul sfântului părinte Arsenie Boca, o figură dragă românilor, o figură către care se îndeamnă zilnic rugăciunile şi evlavia tuturor credincioşilor români. Motivul pentru care v-o arăt într-o conferinţă de presă în campanie electorală este acesta, pe spatele fotografiei este postat numele lui Victor Ponta şi al PSD. Acest gest de a folosi imaginea unui sfânt în campanie electorală pentru Victor Ponta, un personaj politic care încalcă toate cele sfinte în fiecare zi, înseamnă depăşirea oricărei limite de decenţă şi de bun simţ, de respect faţă de români, de către candidatul Victor Ponta”, a spus Predoiu, într-o conferinţă de presă.

    El a prezentat iconiţa cu Arsenie Boca, având pe spate aplicată o hârtie tipărită cu textul: ”Icoana Părintele Arsenie Boca, Binecuvântarea casei. Această icoană cu sfântul părinte Arsenie Boca este făcută, spre folosul şi binecuvântarea tuturor celor care au nevoie de ajutor şi tămăduire pentru sănătate şi mântuire. Sfinţit, PSD Victor Ponta Preşedinte”.

    ”Îi cer primului ministru Victor Ponta să dea ordin armatelor sale de politruci să înceteze folosirea bisericii în campanie electorală. Cer, de asemenea, Bisericii Ortodoxe Române să se delimiteze de gesturile lui Victor Ponta, care nu are niciun scrupul în a folosi sentimente, credinţe, simboluri ale românilor, pentru scopurile sale politice. Nu exagerez cu nimic dacă spun după acest gest pe care l-a făcut Ponta de a folosi imaginea părintelui Arsenie Boca inscripţionată pe spate cu numele său şi al PSD, nu exagerez cu nimic dacă spun că domnul Ponta, în cazul în care nu se opreşte, se dovedeşte o adevărată satană a politicii româneşti”, a susţinut Predoiu.

    El a susţinut că iconiţele cu Arsenie Boca au fost distribuite în Bucureşti de militanţi ai PSD.

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Un nou sport naţional: ghicitul în Băsescu

    Desigur, o parte dintre vechii simpatizanţi ai lui Traian Băsescu din presă, partide sau ONG-uri au continuat să nutrească ideea că poate preşedintele nu vrea decât să le facă un serviciu candidaţilor dreptei (alţii decât Udrea), luând în considerare faptul că susţinerea prezidenţială arătată unui candidat îi taie automat acestuia şansele de a cuceri electoratul nehotărât sau pur şi simplu sătul de veşnica împărţire a politicii între “băsişti” şi “antibăsişti”. În acelaşi timp, o altă parte a vechilor simpatizanţi ai preşedintelui, călăuziţi de dogma că orice critică adusă unui candidat de dreapta e anatema pentru că îi serveşte inamicului nr. 1, respectiv candidatul PSD, au continuat să se arate dezamăgiţi sau speriaţi de teoria că Traian Băsescu ar face un “blat” cu Victor Ponta, teorie care la rândul ei se trage din dogma că orice moment de colaborare sau de armistiţiu cu adversarul, fie el în interesul ţării, fie în chip de varianta cea mai puţin rea din mai multe rele, reprezintă o trădare a cauzei lor comune, adică nimicirea adversarului.

    Criticile aduse de Traian Băsescu lui Klaus Iohannis, Cătălin Predoiu, Vasile Blaga, Monica Macovei au fost însă la fel de sincere ca şi criticile la adresa unor Victor Ponta sau Călin Popescu-Tăriceanu, iar viziunea lui asupra viitorului dreptei e total neschimbată faţă de acum un an, doi sau cinci, înainte ca Ioana Băsescu să înregistreze la OSIM “Mişcarea Populară” şi înainte de apariţia primului partid de tip “Albă-ca-Zăpada” (Noua Republică). Această viziune a însemnat de la bun început un nou partid care să reediteze rolul de avangardă a dreptei exercitat de vechiul PDL din perioada 2006-2009, să-i concentreze pe susţinătorii loiali ai preşedintelui şi, în frunte cu Elena Udrea, pregătită de mult timp pentru rolul de preşedinte, să preia din nou conducerea ţării.

    Noua Republică nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor, iar PMP n-a reuşit pe parcursul anului trecut să golească de membri PDL-ul condus de Blaga şi să-i ia locul pe scena politică, dar planul continuă, conform declaraţiilor de săptămâna trecută ale preşedintelui: după alegerile prezidenţiale, spune el, nu va fi nicio fuziune între PNL şi PDL, ci PDL va fuziona la loc cu PMP, spre a a-şi recăpăta identitatea de dreapta ameninţată în prezent de dizolvarea în PNL şi a câştiga astfel, topit în partidul prezidenţial PMP, alegerile din 2016. Nimic mai simplu.

    Iar cine crede că Elena Udrea ar dori ori ar putea să atragă prin campania ei colorată şi zdravănă electorat PSD greşeşte: electoratul vizat de Udrea este exact electoratul vechi “de masă” al PDL, cel diferit de intelectualii fini care azi nu înţeleg de ce preşedintele nu o susţine pe Macovei şi cel ce i-a asigurat de fapt lui Traian Băsescu toate victoriile în alegeri.

  • Ce înseamnă “constructivism” în politica românească

    Predoiu a expus în câteva cuvinte toată filozofia opoziţiei din România: “Dacă unii ies la atac la Ponta şi alţii joacă la “ofsaid”, pretextând constructivismul politic, o să ajungem în şanţ. Cu Ponta nu ai ce construi. Cu Ponta nu avem decât de luptat”, continuându-şi o idee din urmă cu câteva zile: “Numai aşa vom reuşi, pentru că noi trebuie să ne dinamizăm armatele şi să trecem la un atac furibund la PSD. Aici nu e tango, e judo!” Cu alte cuvinte, ar fi o trădare ca opoziţia din România să nu lupte neîncetat pentru distrugerea cu orice preţ a adversarului, inclusiv când această luptă loveşte în interesul României.

    Aşa au respins “constructivismul” şefii ACL, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, trimiţând către şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi către şeful PPE, Joseph Daul, o reclamaţie în care au susţinut că propunerea de către guvern a Corinei Creţu încalcă legea, întrucât Creţu nu a fost audiată în Parlament. Legea 373/2013 invocată de ei nu precizează însă nicăieri când trebuie audiat în Parlament candidatul desemnat pentru un post de membru în Comisia Europeană.

    Această imprecizie din lege (unul dintre fruntaşii PDL, Radu Carp, a sugerat chiar că precizarea din lege privind audierea în Parlament drept o simplă dovadă de formalism inutil al unui PSD care a dorit să includă Parlamentul peste tot unde nu avea niciun rol înainte) ar fi trebuit să fie benefică pentru capacitatea de negociere de către România a unui post de comisar european, în contextul în care tripla provocare urmărită de Jean-Claude Juncker (echilibrul de interese între populari şi socialişti, între ţările din vest şi cele din est şi creşterea numărului de comisari femei la 9 pentru ca noua CE să obţină votul PE) a dus la amânări şi schimbări de tactică succesive în selecţia viitorilor comisari.

    Juncker a mers până la a promite funcţii mai bune ţărilor care vin cu propuneri de comisari femei, ceea ce a făcut ca atât România, cât şi Polonia, Malta sau Cipru să-şi dubleze prima propunere cu o a doua vizând o femeie, iar Slovenia să vină cu trei propuneri. Faptul că guvernul a acceptat să negocieze cu Juncker după aceste noi tactici în loc să insiste pe formula veche cu un singur candidat propus din timp (Dacian Cioloş) l-a iritat întâi pe preşedintele Traian Băsescu, apoi pe fruntaşii ACL, care au decis să invoce legea referitoare la audierea în Parlament a candidaţilor pentru CE pur şi simplu spre a câştiga puncte electorale pentru combativitate în lupta cu guvernul Ponta.

    La rândul său, Frunzăverde a atribuit furia lui Predoiu faptului că acesta a pierdut în favoarea liberalului Klaus Iohannis poziţia de candidat ACL la prezidenţiale şi l-a îndemnat pe colegul său pedelist să accepte situaţia, pentru că “aceasta înseamnă constructivism” (cu termenul folosit înainte de Predoiu). Frunzăverde critica astfel luptele interne din ACL, care au alimentat mereu speculaţii privind o posibilă înlocuire a lui Iohannis ba cu Predoiu sau Antonescu, ba cu Udrea sau Macovei, speculaţii generate nu atât de prestaţia slabă a lui Iohannis în “precampanie”, cât de orgoliile rănite ale altor pretendenţi la statutul de prezidenţiabil suprem al dreptei.

    Una peste alta, aşadar, nu e de mirare că politicienii nici nu cunosc sensul termenului de “constructivism” şi chiar când cred că el are legătură cu ideea de “a fi constructiv”, îl traduc aproape automat fie prin “blat cu justificări înalte”, fie prin “combinatorică de moment”.
     

  • Predoiu: Ordonanţa lui Dragnea nu are o serie de avize, fac apel la funcţionari şi la Parchet

    ”Avem informaţii de o gravitate extremă cu privire la ilegalităţile pe care Guvernul României le-a comis astăzi în procedura de adoptare a Ordonanţei de Urgenţă Dragnea. Avem informaţii credibile în legătură cu faptul că Ministerul Justiţiei a ridicat în şedinţa de Guvern problema lipsei avizului de la Autoritatea Electorală Permanentă, cu privire la emiterea acestei ordonanţe. La această excepţie premierul Dragnea s-a angajat, citez, «să rezolve lucrurile». Fac un apel către toate autorităţile statului să nu emită avize post factum şedinţei de Guvern cu privire la adoptarea acestei ordonanţe. Fac un apel către toţi funţionarii publici implicaţi să nu se lase târâţi de Guvernul Ponta în comiterea de ilegalităţi”, a spus Predoiu.

    El a menţionat că deţine informaţii potrivit cărora textul ordonanţei de urgenţă nu ar fi definitivat, în condiţiile în care şedinţa de Guvern s-a încheiat, urmând să existe ajustări ale actului normativ, fapt care este ilegal.

    Liderul PDL a invitat autorităţile judiciare să-şi îndrepte atenţia asupra modului în care Guvernul a procedat la adoptarea actului normativ.

    ”Chem Parchetul să-şi îndrepte atenţia asupra modului în care Guvernul Ponta, instigat de domnul Dragnea, comite ilegalităţi”, a mai spus Predoiu, menţionând că informaţiile pe care le deţine provin din sânul Guvernului.

    El a susţinut că Guvernul Ponta vrea să dea ”un semnal de forţă în propriul partid cu privire la faptul că nu ţine cont de nimeni şi de nimic”. ”Nu ţine cont de opoziţie, nu ţine cont de lege, nu ţine cont de societatea civilă, nu ţine de partenerii externi ai României, în a adopta acte normative care să le protejeze interesele politice. Este un semnal de tip mafiot pe care tinerii mafioţi ai PSD îl transmit vechilor mafioţi ai PSD”, a spus Predoiu.

    De asemenea, el a acuzat ”reflexul dictatorial al Guvernului” care ”este surd şi orb” la argumentele partidelor de opoziţie cu privire la ordonanţa privind migraţia aleşilor locali ca act anti-democratic.

  • Elementele “proiectului de ţară” al lui Iohannis şi Predoiu

    Decizia de a-l nominaliza ca viitor premier pe Predoiu are nu numai darul de a oferi un stimulent al zelului în campania lui Iohannis pentru cei de la PDL, dezamăgiţi că prezidenţiabilul lor nu a putut fi promovat drept candidat comun al dreptei, ci oferă şi ACL în ansamblu o şansă de a deveni mai credibilă în rolul de principal partid de opoziţie, ţinând cont că nici Klaus Iohannis, nici şeful său de campanie Vasile Blaga nu sunt prea convingători în postura de critici ai guvernării Ponta, nici la nivel ideologic, nici la nivel practic.

    Predoiu a apelat la teme electorale noi, neexploatate nici de putere, nici de opoziţie, propunând, de pildă, urmărirea de către guvern a rezultatelor tuturor privatizărilor (pornind de la exemplul ICA-Voiculescu), numirea titularilor din ministerele economice numai după consultarea mediului de afaceri sau construirea unui aparat de lobby pentru România la Washington, după modelul Ungariei.

    Cât despre Iohannis, acesta şi-a lansat campania (sau “precampania”, cum spun acum politicienii) cu un discurs centrat pe două teme: o preşedinţie fără “conflict şi scandal” (în opoziţie deci cu ceea ce îi impută lui Traian Băsescu adversarii săi) şi o administraţie corectă, deasupra intereselor baronilor locali (în opoziţie deci cu ceea ce îi impută lui Victor Ponta adversarii săi).

    Până la detalierea unui “proiect de ţară”, la care liderii ACL s-au referit până acum doar ca la o promisiune, sloganul lui Iohannis pare să fie pur şi simplu că experienţa sa de succes ca primar de Sibiu poate fi extrapolată la nivelul întregii ţări. Ca bonus ulterior, Iohannis a adăugat şi o temă menită să-l impună în opinia publică drept candidatul “preferat de americani”, susţinând urgenţa majorării la 2% din PIB a bugetului armatei, în acord cu cerinţele NATO.

  • Predoiu: Ponta este “un proiect politic eşuat”, trebuie oprit de la a ne târî pe un drum înfundat

    “Astăzi este o zi istorică, e o zi în care cred cu tărie că ne-am asumat o obligaţie morală să oferim soluţii pentru o viaţă mai bună românilor şi ne-am asumat obligaţia morală să câştigăm preşedinţia României, ne-am asumat obligaţia morală să oprim pericolul Victor Ponta şi partidul stat PSD de a târî România mai departe pe un drum înfundat. O spun că chibzuinţă, dar cu părere de rău pentru români: Victor Ponta este un proiect politic eşuat”, a precizat Cătălin Predoiu la şedinţa comună a conducerilor PDL şi PN, în care a fost anunţat oficial Klaus Iohannis drept candidatul ACL la prezidenţiale.

    Predoiu l-a felicitat pe Iohannis pentru nominalizare şi l-a asigurat că îl va sprijini în campania electorală.

    “Am spus şi o repet, contează mai puţin calitatea în care o faci, contează esenţial calitatea cu care o faci”, a adăugat Predoiu.

    El i-a asigurat pe copreşedinţii ACL că misiunea sa politică este de a face din campania lui Victor Ponta un “eşec”.

    “Vă asigur domnilor co-preşedinţi, dragi colegi că mi-am făcut o misiune politică din a face campania domnului Victor Ponta un eşec şi a contribui alături de dumneavoastră la succesul nostru în această echipă”, a mai spus Predoiu.

    Predoiu a vorbit după desemnarea lui Iohannis drept candidatul ACL pentru prezidenţiale şi după ce liderul PDL Vasile Blaga a precizat, în baza protocolului ACL, că Predoiu este prim-ministrul desemnat al acestei alianţe.

    Klaus Iohannis a fost cel care i-a dat cuvântul lui Cătălin Predoiu prezentându-l ca “prim-vicepreşedinte”.