Preşedintele se trezeşte târziu şi ia micul dejun la amiază, relatează Newsweek. Meniul e frugal, format din perle de brânză, omletă, uneori terci de ovăz şi suc natural. Preparatele sunt întotdeauna proaspete, fiind aduse în mod regulat de la fermele patriarhului Bisericii Ortodoxe ruse, Kirill. Putin îşi bea apoi cafeaua, în timp ce curtenii săi, oligarhi, miniştri, guvernatori regionali, încep să se adune. Preşedintele îi lasă însă să aştepte cel puţin două ore, timp în care înoată. Putin este o persoană solitară şi preţuieşte timpul pe care îl petrece, singur, în apă, înotând viguros în stilul craul.
Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
Antreprenorii ar trebui să nu renunţe la ceea ce fac, să fie inovativi şi să continue să-şi spună poveştile de succes“, sintetizează Bogdan Ion, şeful EY România, sfaturile pe care le dă antreprenorilor şi mesajele de încurajare pentru cei care în acest an sau în anii următori se vor gândi să intre în competiţia EY Entrepreneur of the Year (EOY) – singura competiţie antreprenorială organizată la nivel global, care a ajuns şi în România. În noiembrie 2014 vom afla cine este cel mai bun antreprenor din România, iar acesta se va duela în vara anului 2015, în finala mondială de la Monte Carlo, cu cei mai buni antreprenori din lume pentru titlul World Entrepreneur Of The Year (WEOY).
„Participarea la această competiţie oferă posibilitatea de a interacţiona cu antreprenori de top. Oferă o vizibilitate extraordinară antreprenorilor participanţi şi, nu în ultimul rând, creşte nivelul de implicare a angajaţilor. Programul a evoluat de la an la an, ajungând astăzi ca mai mult de jumătate dintre top 100 companii listate la bursa americană NASDAQ să fi câştigat premiul Entrepreneur Of The Year. Astfel, câştigătorul EOY din România va intra într-o comunitate a antreprenorilor de elită la nivel global“, susţine Bogdan Ion.
Pentru a putea să intre în programul EY Entrepreneur Of The Year România 2014, un antreprenor trebuie să aibă o afacere care să fie înfiinţată de cel puţin trei ani, să aibă cifră de afaceri pe cel puţin doi ani şi să aibă un număr minim de 10 angajaţi. Candidatul trebuie să joace un rol activ în afacere şi să deţină o parte sem-ni-ficativă din capitalul subscris al firmei (mi-nimum 20%). Naţionalitatea română nu condi-ţio-nează participarea în competiţie. Impor-tant este ca, pe lângă aceste criterii, cea mai mare parte a operaţiunilor afacerii să se desfăşoare în România.
De ce este atât de important antreprenoriatul pentru România şi pentru întreaga economie mondială? ”Este un catalizator al inovaţiei şi al creării de locuri de muncă, dimensiuni esenţiale în actualul context economic“, a afirmat şeful EY România într-o discuţie cu Business Magazin.
În contextul crizei financiare şi economice internaţionale, şomajul a devenit o problemă la nivel mondial, în special în rândul tinerilor. Antreprenorii sunt printre puţinii actori economici care au continuat să facă angajări chiar şi în acest mediu economic dificil, dincolo de faptul că tot ei investesc sistematic pe plan local, plătesc taxe şi susţin creşterea economică dintr-o ţară.
În România, antreprenorii reprezintă un procent destul de mic din totalul volumului de business: ”La nivel local, dacă ne uităm la top 100 de companii, circa 70% sunt reprezentate de filiale ale firmelor multinaţionale care operează în România. Iar o pondere semnificativă în cei 30% rămaşi o deţin companiile cu capital de stat. Ca urmare, avem nevoie de mai mulţi antreprenori pentru că suntem sub media europeană a afacerilor antreprenorilor la 1.000 de locuitori. Suntem la circa 56% din media europeană“, mai spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.
Accesul la finanţare rămâne în continuare o pro-vocare majoră pentru dezvoltarea antrepre-no-riatului în România. Totodată, majoritatea antreprenorilor români cred că mediul de reglementare şi de impozitare s-a deteriorat în 2013, cele mai mari obstacole în crearea şi în dezvoltarea unei firme fiind incertitudinea fiscală, birocraţia şi nivelul taxelor, după cum reiese şi din studiul EY ”Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013„.
Fotografia alb-negru, care o prezintă pe regină zâmbind, a fost realizată în luna martie, informează bbc.co.uk. Regina poartă o pereche de cercei cu perle şi o rochie creată de Angela Kelly, care a fost asistentul personal şi principalul stilist al acesteia începând din anul 2002.
Renumitul fotograf David Bailey a realizat portrete ale unor celebrităţi precum Mick Jagger, dar şi ale criminalilor Ronnie şi Reggie Kray.
Regina Elizabeth a II-a s-a născut pe 21 aprilie 1926, însă aniversarea sa oficială este marcată întotdeauna în data de 14 iunie.
Fotografia, care a fost realizată la palatul Buckingham din Londra, a fost comandată pentru campania guvernamentală “Great”, care are ca scop promovarea comerţului, turismului, investiţiilor şi educaţiei în Marea Britanie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Călin Rovinescu a ajuns în Montréal când avea cinci ani, cu vaporul, împreună cu părinţii, sora mai mare şi bunica. După o jumătate de secol, a ajuns unul dintre cei mai bine plătiţi executivi români din lume, iar amintirile despre România, deşi puţine, îl fac în continuare să zâmbească.
“Dacă mi-aţi fi pus întrebări în limba română, aş fi înţeles, dar nu pot să vă şi răspund, pentru că nu mă exprim foarte bine”, a spus glumind Călin Rovinescu la sfârşitul interviului cu jurnaliştii din România, pe care i-a întâlnit la reuniunea din Viena a membrilor consiliului director pentru planificarea strategiei pentru anul următor a alianţei aviatice Star Alliance.
Executivul în vârstă de 58 de ani, îmbrăcat în costum negru, cu cravată roşie şi cu părul grizonat, este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu care, cu tot cu un generos bonus de fidelizare, a ajuns în 2012 la 9,5 milioane de dolari. CEO-ul zâmbea des şi părea mai destins decât în timpul conferinţei, unde împărţea pupitrul cu Mark Schwab, CEO al Star Alliance, cu Christoph Franz, CEO al Lufthansa, şi cu Rohit Nandan, preşedinte şi managing director al companiei Air India, pentru care a fost anunţată integrarea în alianţă la eveniment.
Compania condusă de Rovinescu este una dintre cele mai competitive companii aviatice din lume, cel mai puternic argument fiind profitul de 131 de milioane de dolari din 2012, într-o industrie în care pierderile şi ameninţarea falimentului sunt la ordinea zilei. În 2013, acţiunile au crescut cu 277%, creşterea fiind întrecută, dintre companiile aviatice nord-americane, doar de gigantul American Airlines.
Deocamdată, originea CEO-ului Air Canada este singura legătură a companiei cu România, aspect care s-ar putea modifica în următorii ani. În cele 20 de minute pe care le-a destinat jurnaliştilor români, Rovinescu a explicat posibilitatea introducerii zborurilor către România ale transportatorului canadian. „Este o chestiune de timp şi de dezvoltare a industriei aviatice odată ce ţara va creşte numărul de afaceri din diferite părţi ale lumii. Nu este suficient să ai un zbor pe săptămână, acest model funcţiona în trecut, dar acum operaţiunile pot avea succes doar în cazul curselor zilnice”, a explicat Rovinescu. Aderarea transportatorului naţional TAROM în alianţa SkyTeam şi nu în cea condusă de Rovinescu se justifică prin acoperirea pe care alianţa o are deja în regiune prin companiile membre ale Lufthansa Group, Lufthansa, Austrian şi Swiss: „Europa Centrală şi de Est este bine acoperită, putem spune că Star Alliance este alianţa care acoperă cel mai bine România„.
Rovinescu nu s-a ferit în a oferi soluţii pentru companiile autohtone, executivul fiind de părere că modelul Air Canada poate fi urmat de acestea: „România se confruntă cu provocări proprii în contextul economic actual şi nu este uşor pentru companiile din ţara aflată într-o etapă de dezvoltare să obţină ceea ce pot şi companiile cu tradiţie. Cred că pot învăţa din exemplul nostru„, a explicat Călin Rovinescu.
Situaţia actuală a Air Canada este cu totul diferită faţă de perioada din 2009, când Rovinescu a devenit CEO şi compania părea să fie un avion în prăbuşire din cauza crizei globale. Situaţia turbulentă de atunci a fost unul dintre motivele alegerii lui Rovinescu în poziţia de CEO, potrivit relatărilor din presa canadiană.
Fraudatorii tipici investigaţi în România de KPMG au prezentat următoarele caracteristici:
• Vârstă între 26 şi 35 de ani (62% dintre fraudatori aveau între 26 şi 35 de ani)
• Deţin o poziţie de manager sau director executiv
• Motivaţi de lăcomie (77% dintre fraudatori)
• Cu un stil de conducere autocratic (31% dintre fraudatori)
• Stăruitori (92% dintre fraude au continuat pentru 3 sau mai mulţi ani)
Profilul global realizat de KPMG reflectă că fraudatorul este, deseori, angajat al organizaţiei-victimă (61%), colaborează pe ascuns cu alţii (70%) şi a fost angajat de organizaţia-victimă de mai mult de şase ani înainte de a comite o fraudă (42%).
“Specialiştii din domeniul anti-fraudă au dezbătut îndelung dacă poate fi dezvoltat un profil al fraudatorului suficient de precis care să permită organizaţiilor să descopere aceşti indivizi în acţiune sau chiar înainte de comiterea fraudei,” spune Déan Friedman, liderul Reţelei de Investigaţii a KPMG în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. “Prezicerea unei infracţiuni este, cel puţin pentru moment, de domeniul ştiinţifico-fantasticului. Dar analiza naturii mereu în schimbare a fraudei şi a fraudatorului poate ajuta organizaţiile să-şi întărească apărarea împotriva acestor activităţi criminale. A fi în gardă înseamnă a fi pregătit.”
Caracteristicile unui fraudator tipic la nivel global includ:
• Vârsta între 36 şi 45 de ani (70 de procente dintre fraudatori având vârste între 36 şi 55 de ani).
• Angajat într-o poziţie de conducere executivă, în funcţia financiară, operaţională sau vânzări/marketing.
• Deţine o poziţie de manager sau director executiv (25 şi 29 de procente respectiv).
• Angajat în organizaţie de mai mult de şase ani.
• Fraudator oportunist – aflat la prima abatere, angajat de încredere, comportamentul lui îi surprinde pe ceilalţi. Prădătorii, cei care caută organizaţii pentru a putea începe o schemă aproape imediat după angajare şi fraudează organizaţia deliberat şi fără remuşcări, sunt mai rar întâlniţi.
Profilul global indică faptul că 70 de procente dintre fraudatori nu au lucrat singuri la comiterea fraudei. în Romania, toate cazurile analizate au implicat complici. Richard Perrin, Partner Risk Consulting, KPMG Romania, spune: “Rezultatele acestui studiu indică faptul că, pe perioada crizei economice, fraudatorii s-au concentrat pe delapidarea fondurilor din companii prin fraude cu achiziţii şi alte forme de delapidare. Au folosit ajutorul prietenilor sau foştilor asociaţi pentru a-şi ascunde acţiunile, pentru o perioadă medie între 3 şi 5 ani. Aproape jumătate din fraudatori par să fi folosit câştigurile fraudulente pentru a-şi finanţa stilul de viaţă, în dauna organizaţiei. Prin urmare, organizaţiile trebuie să sape mai adânc înainte de a începe colaborarea cu un potenţial partener de afaceri, ca să se asigure că nu există conflicte de interese între proprii angajaţi şi potenţialul partener de afaceri.”
Studiul la nivel global a descoperit că mai mult de jumătate (54%) dintre fraude au fost facilitate de controale interne ineficiente. Cazurile din România arată totuşi că multe dintre fraude au fost comise prin trecerea peste controale a managerilor – în 38 de procente dintre fraudele investigate, autoritatea nelimitată a managerilor a fost un factor determinant în realizarea fraudei.
Jimmy Helm, Coordonatorul Serviciilor de Investigare a Fraudei ale KPMG în Europa Centrală şi de Est, afirmă: “Concluziile studiului arată că acţionarii, organismele de supraveghere şi alte părţi interesate trebuie să crească nivelul de supraveghere asupra activităţilor conducerii, iar membrii acesteia sa răspundă pentru eşecul proceselor şi sistemelor de control intern ale organizaţiei. Un mod de a îmbunătăţi mediul de control intern este implementarea unui mecanism eficient al raportării de integritate (“whistle-blowing mechanism”) – majoritatea cazurilor investigate în România au fost depistate prin ponturi informale. Această observaţie este întărită şi de concluzia că, în acele cazuri în care frauda a fost identificată prin avertizări de integritate, durata medie a desfăşurării fraudei a fost mai mică decât pentru fraudele descoperite prin metode tradiţionale, cum ar fi audituri interne. Probabilitatea detectării timpurii este ea însăşi un control preventiv şi evident că reduce pierderile potenţiale pe care organizaţia le poate suferi în urma fraudei.”
Datele au fost colectate din investigaţiile fraudelor, realizate de specialiştii KPMG din firmele membre din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMA), America de Nord si de Sud, şi Asia-Pacific în perioada august 2011 – februarie 2013. KPMG a analizat un total de 596 fraudatori care au fost implicaţi în fapte comise în 78 de ţări. Studiul a examinat investigaţii ale fraudelor comise de ”gulerele-albe” din toate regiunile unde făptuitorul era cunoscut şi existau suficiente informaţii contextuale despre faptă. încorporează observaţiile şi părerile coordonatorilor de investigaţii din 42 de ţări. Raportul se bazează şi pe studiile similar realizate în 2011 şi 2007.
“Dacă mi-aţi fi pus întrebări în limba română, aş fi înţeles, dar nu pot să vă şi răspund, pentru că nu mă exprim foarte bine”, a spus glumind Călin Rovinescu la sfârşitul interviului cu jurnaliştii din România, pe care i-a întâlnit la reuniunea din Viena a membrilor consiliului director pentru planificarea strategiei pentru anul următor a alianţei aviatice Star Alliance.
Executivul în vârstă de 58 de ani, îmbrăcat în costum negru, cu cravată roşie şi cu părul grizonat, este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu care, cu tot cu un generos bonus de fidelizare, a ajuns în 2012 la 9,5 milioane de dolari. CEO-ul zâmbea des şi părea mai destins decât în timpul conferinţei, unde împărţea pupitrul cu Mark Schwab, CEO al Star Alliance, cu Christoph Franz, CEO al Lufthansa, şi cu Rohit Nandan, preşedinte şi managing director al companiei Air India, pentru care a fost anunţată integrarea în alianţă la eveniment.
Compania condusă de Rovinescu este una dintre cele mai competitive companii aviatice din lume, cel mai puternic argument fiind profitul de 131 de milioane de dolari din 2012, într-o industrie în care pierderile şi ameninţarea falimentului sunt la ordinea zilei. În 2013, acţiunile au crescut cu 277%, creşterea fiind întrecută, dintre companiile aviatice nord-americane, doar de gigantul American Airlines.
Deocamdată, originea CEO-ului Air Canada este singura legătură a companiei cu România, aspect care s-ar putea modifica în următorii ani. În cele 20 de minute pe care le-a destinat jurnaliştilor români, Rovinescu a explicat posibilitatea introducerii zborurilor către România ale transportatorului canadian. „Este o chestiune de timp şi de dezvoltare a industriei aviatice odată ce ţara va creşte numărul de afaceri din diferite părţi ale lumii. Nu este suficient să ai un zbor pe săptămână, acest model funcţiona în trecut, dar acum operaţiunile pot avea succes doar în cazul curselor zilnice”, a explicat Rovinescu. Aderarea transportatorului naţional TAROM în alianţa SkyTeam şi nu în cea condusă de Rovinescu se justifică prin acoperirea pe care alianţa o are deja în regiune prin companiile membre ale Lufthansa Group, Lufthansa, Austrian şi Swiss: „Europa Centrală şi de Est este bine acoperită, putem spune că Star Alliance este alianţa care acoperă cel mai bine România„.
Rovinescu nu s-a ferit în a oferi soluţii pentru companiile autohtone, executivul fiind de părere că modelul Air Canada poate fi urmat de acestea: „România se confruntă cu provocări proprii în contextul economic actual şi nu este uşor pentru companiile din ţara aflată într-o etapă de dezvoltare să obţină ceea ce pot şi companiile cu tradiţie. Cred că pot învăţa din exemplul nostru„, a explicat Călin Rovinescu.
Situaţia actuală a Air Canada este cu totul diferită faţă de perioada din 2009, când Rovinescu a devenit CEO şi compania părea să fie un avion în prăbuşire din cauza crizei globale. Situaţia turbulentă de atunci a fost unul dintre motivele alegerii lui Rovinescu în poziţia de CEO, potrivit relatărilor din presa canadiană.
O mare parte dintre tineri (68% dintre respondenţii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) se văd retrăgându-se din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare (aşa cum este stabilită în prezent, la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi), arată studiul ING. în acelaşi timp, referitor la modul în care ar vrea să îşi petreacă timpul după retragerea din activitate, imaginea pe care o au tinerii este în mod clar mai optimistă decât cea a respondenţilor cu vârsta peste 35 de ani. Astfel, jumătate se văd călătorind cel puţin o dată pe an în străinătate comparativ cu 39% dintre persoanele cu vârsta de 36-45 de ani, iar 62% cred că se vor ocupa de hobby-urile proprii, comparativ cu 57% dintre respondenţii din intervalul 36-45 ani. Doar 21% dintre tineri cred că vor fi nevoiţi să continue să lucreze pentru a-şi suplimenta veniturile aferente pensiei, comparativ cu 47% dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 45 ani.
Interesant de observat, aproape jumătate (49%) dintre tineri se consideră principalii responsabili pentru a avea un venit adecvat propriilor nevoi la momentul în care se vor pensiona, iar 12% cred că această principală responsabilitate revine angajatorilor lor. 39% dintre tineri apreciază că statul este cel care ar trebui să le asigure un nivel adecvat de venituri.
Aproximativ 60% dintre respondenţii din segmentul de vârsta 18-35 spun că sunt interesaţi de ştirile privind tematica pensiilor, iar interesul creşte odată cu înaintarea în vârstă – aproape 80% dintre persoanele din categoria 36-45 ani declarând acest lucru. în acelaşi timp, tinerii cunosc problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii, considerând în proporţie de 95% că este “riscant” să se bazeze exclusiv pe pensia pe care o vor primi de la stat, în principal din cauza schimbărilor ce pot surveni în privinţa vârstei de pensionare şi a cuantumului veniturilor asigurate. 87% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 35 de ani cred că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă la momentul retragerii din activitate. De altfel, un sfert dintre tinerii care au participat la studiul ING se găsesc în prezent în situaţia de a-şi sprijini financiar părinţii sau alte rude apropiate cu o sumă de bani pe care le-o oferă lunar sau/şi plătind pentru ei diverse cheltuieli. Circa jumătate dintre persoanele pe care le susţin sunt pensionari.
Totuşi, în privinţa acţiunilor pe care le întreprind pentru a-şi construi un viitor financiar aşa cum şi-l doresc se remarcă încă un decalaj important. Astfel, numai 12% reuşesc să economisească pentru pensie, chiar daca 54% dintre tineri şi-au propus să pună bani deoparte cu acest obiectiv – procent semnificativ mai mic decât cel înregistrat în intervalul de vârstă 36-45 de ani (de 71%). Priorităţile pe termen scurt şi mediu, mai tangibile şi urgente, sunt cele care “acaparează” economiile tinerilor, puţin peste jumătate (52%) dintre ei declarând că reuşesc să pună lunar deoparte cel puţin 10% din venit pentru obiective diverse.
În ceea ce priveşte participarea la sistemul de pensii administrate privat (P2), 33% dintre tineri au declarat ca ştiu exact care este contribuţia lunară la fondul de pensii, comparativ cu 43% dintre persoanele de peste 36 de ani, iar 34% dintre tineri (versus 40% dintre persoanele peste 36 de ani) ştiu câţi bani au acumulat în contul individual de pensie privată obligatorie. în acelaşi timp, peste 80% dintre tineri înţeleg „mecanismul de funcţionare” a sistemului privat de pensii, respectiv faptul că fondurile care se acumulează din contribuţii în conturile individuale le aparţin şi se vor întoarce la ei în viitor, neredistribuindu-se actualilor pensionari (procent relativ similar celui înregistrat pentru intervalul de vârstă 36-45 de ani).
„Generaţia Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 1995, este o generaţie dornică să găsească un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru se reflectă şi în optimismul şi lejeritatea cu care privesc momentul retragerii din activitate. Vedem, în acest studiu, un tânăr care îşi doreşte să se pensioneze cât mai devreme, să îşi petreacă vârsta a treia cât mai dinamic şi preocupându-se de propriile pasiuni, dar totodată încă destul de neimplicat şi inactiv în a economisi individual pentru a putea avea stilul de viaţă dorit. Acelaşi decalaj îl remarcăm şi în practică, privind la procentul tinerilor care au o pensie facultativă în portofoliul ING Asigurări de Viaţă: doar 20% dintre clienţii noştri au sub 35 de ani. Pentru a putea deveni realitate, aceste planuri trebuie însă să fie susţinute de un demers individual de economisire, care să înceapă cât mai din timp, deoarece astfel efortul necesar pentru a-şi asigura nivelul de trai dorit la pensie va fi mai redus iar suma disponibilă va fi mai importantă”, spune Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă.
* tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani.
Lucrarea, care va fi putea fi văzută de public în cadrul unei expoziţii dedicate reginei Elisabeta I ce se va deschide în octombrie la National Portrait Gallery din Londra, a fost pictată prin jurul anului 1580 şi înfăţişează trei copii, doi băieţi şi o fetiţă care stă între cei doi şi ţine în braţe un cobai, informează The Telegraph.
Animalul era pe atunci recent introdus în Europa de negustorii spanioli ce veneau din America de Sud şi a fost în cele din urmă adoptat de familii înstărite pe post de animal de companie exotic.
