BusinessMagazin

Tag: pondere

  • Una dintre cele mai importante atracţii de weekend din Bucureşti e vizitată de mii de străini

    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa

    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, aquaparkul din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Aquaparkul Therme este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

  • Suprafaţa de retail de la parterul clădirilor de birouri din zona Floreasca/Barbu Văcărescu din Bucureşti a ajuns la 10.000 mp

    Zona Floreasca – Barbu Văcărescu, împreună cu împrejurimile ei, este una dintre cele mai efervescente din ţară pe mai multe segmente ale pieţei imobiliare: clădiri de birouri, retail, rezidenţial. Calitatea ridicată a companiilor prezente aici a determinat şi salarii pe măsură, astfel că angajaţii din zonă câştigă mai mult de jumătate de miliard de euro pe an, spre 2% din masa salarială totală din întreaga ţară. Această situaţie financiară a favorizat evoluţia calităţii serviciilor oferite în această zonă.

    „În trecut, în apropierea clădirilor de birouri se regăseau doar concepte de retail simple – cantine de prânz şi spaţii de tip coffee corner. În ton cu noile cerinţe ale consumatorilor, trecerea s-a făcut treptat spre restaurante şi cafenele premium, precum şi către alte categorii de bunuri. La rândul lor, serviciile s-au diversificat, ajungând în zona de coafor, servicii de curăţătorie sau servicii medicale, astfel încât un angajat să poată rezolva problemele de zi cu zi în proximitatea locului de muncă. Ne aşteptăm ca diversificarea să continue prin concepte precum afterschool sau grădiniţe, care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor”, a declarat Brînduşa Grama, associate retail agency în cadrul Colliers International Romania.

    În ciuda extinderii anunţate, opţiunile oferite de Promenada Mall, singurul centru comercial prezent în zonă, vor fi insuficiente pentru zecile de mii de angajaţi din zona Floreasca/Barbu Văcărescu, ale căror cheltuieli lunare doar pentru masa de prânz, de exemplu, ajung la aproape 3 milioane de euro. Astfel, spaţiile de retail de la parterul clădirilor de birouri, care totalizează 10.000 mp (aproape un sfert din suprafaţa centrului comercial), vin în completarea serviciilor oferite de Promenada, fără să reprezinte o concurenţă.

    „Rezultatele deosebite obţinute de aceste spaţii de retail vin ca urmare a asocierii oportune între veniturile ridicate ale angajaţilor şi localizarea bună, căutată atât de către operatorii HoReCa, cât şi de către dezvoltatorii de rezidenţial. Vedem un adevărat succes al zonei de retail adiacente clădirilor de birouri, un succes care sperăm să fie replicat şi în restul ţării”, a adăugat Brînduşa Grama.

    Dezvoltatorii încep să experimenteze în acest sens prin extinderea componentei de retail: unii proprietari de birouri încearcă să formeze un pol pentru lifestyle, iar în alte zone ale Capitalei există deja restaurante şi baruri care funcţionează mult peste programul de lucru al angajaţilor din apropiere, ca destinaţii de seară în timpul săptămânii sau de brunch la sfârşit de săptămână. Tendinţa ia amploare şi la nivel naţional, ansamblurile mixte (birouri şi retail şi, eventual, rezidenţial) devenind prioritare pentru dezvoltatori.

  • Eurostat: România se află pe ultimul loc în UE la numărul de angajaţi cu contracte temporare

    Din raportul publicat de Eurostat reiese faptul că în România, rata angajărilor cu contracte temporare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani este de 1,2%, în timp ce media europeană a fost de 13,4%, în 2017.

    De asemenea, în România ponderea femeilor angajate a fost de 60,2%, cea a bărbaţilor 77,3%, iar ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani a fost de 40,8%.

    Ponderea totală a angajaţilor temporari a variat printre statele membre, cele mai mari fiind înregistrate în Polonia şi Spania (26%), Portugalia (22%) şi Croaţia (20%), iar cel mai scăzut în România (1% (2%), Estonia şi Letonia (ambele 3%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Transportul terestru este cea mai poluantă formă de deplasare în 2018

    Conform documentului, în 2018, transportul terestru are o pondere de 77% din contribuţia totală a mijloacelor de transport (adică din procentajul de 25%) la emisiile de gaze cu efect de seră. În acelaşi timp, transportul maritim are o pondere de 10%, cel aerian de 10% şi cel feroviar de doar 3%.

    Previziunile ICCT pe termen lung, mergând până în anul 2060, arată, însă, o schimbare radicală a ponderilor.

    Estimările arată că în anul 2060 ponderea transportului terestru în totalul emisiilor de gaze cu efect de seră va fi scăzut până la 65%. În schimb, va creşte contribuţia transportului maritim şi a celui aerian. În cazul celui maritim, ponderea ar urma să fie de 20% – dublă faţă de cât este acum. Iar în cazul celui aerian contribuţia ar urma să fie de 14% – cu patru puncte procentuale mai mare decât cea actuală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca pe anul trecut – dublul bugetului local

    Directorul firmei de consultanţă care a realizat ghidul imobiliar pe 2017, Adrian Vascu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă că aproape 70% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, iar restul din alte judeţe şi din străinătate.

    „Ghidul imobiliar pentru Cluj-Napoca este un proiect unicat, lansat în urmă cu 5 ani. Valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare în anul 2017 din municipiu a fost de 594 de milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă dublul bugetului local. Ponderea cea mai semnificativă din totalul sumei au reprezentat-o apartamentele, cu 63% din total (5.641 din totalul de 8.772 tranzacţii). 69% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, în timp ce 29% sunt din alte judeţe, precum Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Alba, iar 2% vin din străinătate, din ţări cum ar fi Franţa. Cartierul Mănăştur, cel mai mare din Cluj-Napoca, a înregistrat cele mai multe şi cele mai valoroase tranzacţii, iar strada Calea Mănăştur a avut cele mai multe tranzacţii”, a spus Vascu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Una dintre cele mai importante atracţii de weekend din Bucureşti e vizitată de mii de străini

    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa

    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, aquaparkul din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Aquaparkul Therme este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

  • Eurostat: România, ţara cu cele mai multe angajări în sectorul bugetar, în perioada 2000-2016 din UE

    Ponderea persoanelor angajate în sectorul guvernamental a variat în 2016 la nivelul statelor membre, cea mai mare înregistrându-se în Suedia (29% din totalul ocupării forţei de muncă), Danemarca (28%), Finlanda (25%), Estonia (23%) Lituania, Franţa şi Ungaria (20%), iar cele mai scăzute rate s-au înregistrat în Germania (10%), Luxemburg (12%), Ţările de Jos (13%), Italia (14%), Portugalia, Irlanda şi Spania (15%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. http://www.mediafax.ro

  • Bucuria guvernului după demiterea lui Kovesi n-a fost de lungă durată. BNR anunţă SFÂRŞITUL petrecerii pentru Dragnea şi Dăncilă

     
    „Creanţele financiare ale sectorului Administraţii Publice (n.n.- care înglobează administraţia centrală şi administraţiile locale), exprimate ca pondere în Produsul Intern Brut, au scăzut cu 3,4 puncte procentuale, ajungând la valoarea de 21,2%. Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,2 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,2% din PIB”, arată un raport al BNR.
     
    De asemenea, „depozitele şi numerarul administraţiei publice au scăzut cu 1,9 puncte procentuale, până la 6% din PIB, pe seama plăţilor de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a cheltuielilor curente, iar poziţia alte conturi de primit a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,2% din PIB, în principal pe fondul unei colectări mai reduse de taxe şi impozite”.
     
    De cealaltă parte, angajamentele financiare ale sectorului Administraţii publice au scăzut ca pondere în produsul intern brut, atingând un nivel de 42%, faţă de 43,8% din PIB. „Titlurile de natura datoriei, în lei şi valută, au crescut, ca pondere în PIB, cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 27,6% din PIB”, arată datele BNR.
     

  • Are Trump dreptate? În 2017, cheltuielile SUA în NATO au fost de peste două ori mai mari decât ale celorlalţi membri

    Doar în Europa, cheltuielile au fost de 36 de miliarde de dolari. Din acest total, cele mai mari cheltuieli au fost cele cu personalul, în număr de 88.350 de persoane cu diferite funcţii. Cheltuielile cu personalul au ajuns la 20,3 miliarde de dolari în 2017, iar în 2018 la 24,4 miliarde de dolari.

    La suma de mai sus se adaugă 685 de milioane de dolari – contribuţia SUA la fondul comun al NATO – şi încă 4,78 miliarde de dolari, cheltuiţi cu Iniţiativa Europeană de Descurajare (European Deterrence Initiative – EDI). EDI a fost înfiinţată în 2015, ca urmare a anexării Crimeei de către Fedraţia Rusă, bugetul ei crescând în fiecare an, iar pentru anul 2019 se estimează un buget de aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2017, cheltuielile SUA în NATO au fost de peste două ori mai mari decât ale celorlalţi membri

    Doar în Europa, cheltuielile au fost de 36 de miliarde de dolari. Din acest total, cele mai mari cheltuieli au fost cele cu personalul, în număr de 88.350 de persoane cu diferite funcţii. Cheltuielile cu personalul au ajuns la 20,3 miliarde de dolari în 2017, iar în 2018 la 24,4 miliarde de dolari.

    La suma de mai sus se adaugă 685 de milioane de dolari – contribuţia SUA la fondul comun al NATO – şi încă 4,78 miliarde de dolari, cheltuiţi cu Iniţiativa Europeană de Descurajare (European Deterrence Initiative – EDI). EDI a fost înfiinţată în 2015, ca urmare a anexării Crimeei de către Fedraţia Rusă, bugetul ei crescând în fiecare an, iar pentru anul 2019 se estimează un buget de aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

    În sfârşit, o cifră estimată pe anul în curs la 24 de milioane de dolari – în scădere la jumătate comparativ cu 2017 – este cheltuită pe ajutoare către aliaţii din cadrul NATO. Raportat la întreg bugetul militar al SUA din 2017, de 602,8 miliarde de dolari, cheltuielile din Europa reprezintă 5,5% din buget.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.