BusinessMagazin

Tag: pnrr

  • USR: 10 milioane de euro din PNRR, la un pas de a fi pierduţi

    10 milioane de euro din PNRR, destinaţi modernizării a peste 100 de cabinete de planificare familială, riscă să fie pierduţi, atrage atenţia deputatul USR Adrian Wiener, care acuză Ministerul Sănătăţii că nu face eforturile necesare pentru a se asigura că banii ajung la cabinetele medicale.

    La 5 luni de la deschiderea apelului de finanţare, prin care pot fi finanţate cel puţin 119 cabinete de planificare familială au fost depuse doar 2 astfel de cereri. Aceste cabinete au un rol foarte important, dat fiind că România este pe primele locuri în UE în privinţa numărului de sarcini la adolescente, transmite USR.

    „Totul riscă să se oprească din cauza neutralităţii totale, a lipsei de implicare a Ministerului Sănătăţii. Ministrul Rafila, atunci când nu e în Cuba, este complet inert. Ministerul Sănătăţii, în afara rolului administrativ, prevăzut de lege, trebuie să fie un ferment, să informeze – să tragă chiar de oameni şi instituţii, să dea direcţii, să străpungă inerţii, să capitalizeze încredere să promoveze activ politici publice. Nu să aştepte din fotolii, nu să publice doar prin Monitorul Oficial”, transmite deputatul USR Adrian Wiener.

    Pe lângă modernizarea cabinetelor de planificare familială, fondurile din PNRR erau destinate derulării unor campanii de educaţie pentru sănătatea reproducerii, implementate la nivel naţional, în special în zonele vulnerabile, ca şi perfecţionării cunoştinţelor personalului medical angajat în centrele de planificare familială.

    „România este pe locul al doilea în Europa în ceea ce priveşte numărul de sarcini la adolescente. Tinerele mame ajung să nu îşi mai continue studiile şi să fie astfel în risc de sărăcie şi de excluziune socială”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Ciucă: Nu există alte obstacole în acest moment ca cererea de plată 2 din PNRR să nu fie aprobată

    „În PNRR avem în analiză cererea de plată numărul 2, nu există alte obstacole în acest moment ca cererea să nu fie aprobată”, spune premierul Nicolae Ciucă, la începutul şedinţei de Guvern.

    „Facem tot ceea ce depinde de noi pentru a ne îndeplini obiectivul de absorbţie a fondurilor europene, cel puţin 10 miliarde, şi anul acesta. În acest moment, am discutat cu ministrul Boloş, toate liniile pe care noi trebuie să le abordăm şi modul de coordonare şi dialogul cu celelalte ministere şi structuri coordonatoare de reformă, pentru a ne îndeplini atât obiectivele din PNRR cât şi a ridica gradul de absorbţie din fondurile de coeziune pentru cadrul 2012-2020. Mai avem câteva luni din acest cadru şi trebuie să facem în aşa fel încât să evităm să pierdem parte din banii care ne sunt alocaţi. În PNRR avem în analiză cererea de plată numărul 2, nu există alte obstacole în acest moment ca cererea să nu fie aprobată. Sigur, sunt discuţii tehnice, ele au fost clarificate şi continuă să fie clarificate la nivelul coordonatorilor de reformă”, afirmă Nicolae Ciucă.

    El spune că Guvernul continuă cu îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor pentru cererea de plată numărul 3, fiind obiectiv prioritar al Executivului.

    „Este important să subliniem că în acest sens astăzi (miercuri – n.r.) aprobăm un memorandum prin care asigurăm calendarul ce include lansarea a 500 de proiecte în domenii precum infrastructura de transport, de apă şi calaizare, deşeuri, sănătate şi educaţie, comunităţile locale şi eficienţă energetică, care fac obiectul celor 16 programe operaţionale care deja sunt funcţionale în cadrul financiar 2021-2027. Astăzi (miercuri – n.r.) în şedinţa de guvern avem un proiect de reabilitare în sectorul feroviar care este finanţat din fonduri europene nerambursabile, am reuşit în cursul anului trecut să atragem 2,2 miliarde de euro şi de asemenea au fost semnate şi sunt în pregătire semnarea de contracte în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro”, încheie premierul.

  • Falcă: Budăi e foarte vocal la tv, dar suntem în urmă cu trei jaloane din PNRR

    „Conform Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, fiecare stat membru, din trei în trei luni, prezintă un raport la Bruxelles, cu referire la reformele pe care le-a realizat, asta înseamnă jaloanele pe care trebuie să le atingem şi de două ori pe an, deci la şase luni de zile, se fac tragerile, sumele de bani deja programate în relaţia dintre statul membru şi Comisia Europeană, astfel încât, cu banii pe care-i primesc, să realizeze investiţiile prognozate în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă. România până în decembrie trebuia să realizeze un număr de reforme (…). S-a discutat la Bruxelles, au fost schimburi de scrisori şi evident, Bruxelles-ul a acceptat ca până în luna martie să finalizăm aceste reforme, astfel încât în martie, când trebuie să primim această tranşă, să fim cu jaloanele atinse”. spune Gheorghe Falcă.

    El afirmă că „dacă nu ai trimis reformele, nu vin banii”.

    „Ei se blochează natural, orice stat membru ştie că dacă nu a finalizat reformele, nu are cum să primească banii. (…) Dacă nu realizăm reformele până în martie, nu luăm tranşa din martie. Asta nu înseamnă că nu o iei de tot, asta înseamnă că vei munci până în aprilie, mai, iunie şi în momentul în care îţi finalizezi reformele, atunci vei lua tranşa, dar asta este destul de dificil pentru administraţiile locale şi administraţiile centrale care folosesc aceşti bani, pentru că aceste tranşe au un ritm de venire în ţară de două ori pe an, astfel încât să asigure cu bani investiţiile necesare, deci nu poţi merge foarte departe cu aşteptarea realizării acestor reforme, pentru că pierzi ritmul investiţiilor. (…) Eexistă întârzieri, pentru că aceste reforme trebuiau să fie finalizate în decembrie. Trei astfel de reforme sunt la Ministerul Muncii. Eu tot îl văd la televizor pe domnul ministru al Muncii, dar el trebuia în decembrie să fi finalizat reforma pensiilor speciale, care are nevoie de o dezbatere publică. Reforma salarizării, care la fel, este foarte importantă, salarizarea bugetară. Mai avem reforma Pilonului II de pensii, pentru a prezenta sustenabilitatea pensiilor din acest pilon. Sunt trei direcţii mari. Noi am finalizat protecţia avertizorului (de integritate-n.r.) de către Parlamentul României, a fost întoarsă de preşedinte, să zicem că acolo vom atinge acest jalon”, menţionează Falcă.

  • Lista completă a spitalelor noi ce vor fi construite în România cu bani din PNRR

    Alexandru Rafila a anunţat cele 27 de spitale, pavilioane sau secţii noi care vor fi construite prin PNRR.

    În prima fază, au fost alese 42 de spitale, din care 27 au fost alese apoi câştigătoare şi vor obţine finanţare.

    Lista prezentată miercuri, într-o conferinţă de presă, de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila:

    – Centru Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş

    – construire secţii la Spitalul nr. 2 Vaslui

    – Spitalul Judeţean de Urgenta Bistriţa – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei clădiri noi

    – pavilion Municipal Bacău bacau şi integrarea în ansamblul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău

    – Spital Judeţean de Urgenţă Giurgiu – spital nou etapa 1 (secţiile oncologie şi neurologie).

    – Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de onologie şi înfiinţare compartiment cardiologie intervenţională

    – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, Braşov – un nou corp de clădiri

    – construire corp nou – departament sănătatea mamei şi copilului Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa

    – construire sediu nou pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ

    – construire şi dotare corp clădire destinat secţiilor de boli infecţioase şi pneumologie

    – construire spital şi funcţiuni conexe pentru Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei“ Lugoj

    – Institutul Regional de Oncologie Timişoara

    – construcţie nouă: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu” Bucureşti

    – Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Baloteşti – modernizarea infrastructurii

    – extinderea aripilor A1, A4 a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti

    – recompartimentare clădire existentă şi extindere cu un corp nou – Secţia Clinică Neurochirurgie – centru de patologie vasculo-cerebrală şi neurochirurgie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

    – realizare pavilion nou-bloc chirurgical politraumă din Cazarma 1044 Sibiu

    – lucrări de investiţii şi intervenţii în Cazarma 705 Piteşti

    – construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie, Arad – unităţi noi

    – construire, dotare şi amenajare a spitalului de obstetrică-ginecologie Buftea şi desfiinţare construcţii existente (c1-c15), relocarea staţiei de oxigen şi relocarea gospodariei apă

    – sediul nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI “Prof. Dr. Dimitrie Gerota”

    – pavilion de medicină operaţională-politraumă în Cazarmă 1053 Craiova

    – Policlinica Municipală, specializarea cardiologie şi oncologie, Constanţa- spital nou

    – laborator de radioterapie Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti

    – realizare pavilion nou medicină operaţională-politraumă, drum acces şi reţele în Cazarma 646 Braşov

    – centrul de diagnostic şi tratament al tuberculozei Zerlendi, Bucureşti – spital nou

    – construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

    Investiţia totală se va ridica la circa 10 miliarde de lei, fără TVA.

  • Cseke Attila: Până acum, am semnat contracte de peste 10 miliarde de lei prin PNRR

    Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a semnat vineri 61 de noi contracte finanţate prin PNRR şi a anunţat că valoarea totală a contractelor semnate până acum depăşeşte 10 miliarde de lei.

    Cele 61 de noi contracte semnate vineri sunt finanţate prin componentele Valul Renovării şi Fondul Local din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Contractele au fost încheiate între autorităţile publice locale din 54 de unităţi administrativ-teritoriale şi Ministerul Dezvoltării şi au o valoare totală de peste un miliard de lei.

    Astfel, prin Valul Renovării, au fost semnate 25 de contracte, în valoare totală de 252.939.124,72 de lei, cu 18 autorităţi locale, pentru lucrări de eficientizare energetică şi asigurarea siguranţei seismice şi la incendiu a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice.

    Prin Fondul Local, au fost semnate 36 de contracte, în valoare totală de 820.996.245,61 de lei, cu 36 de autorităţi locale, pentru înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, prin achiziţionarea de vehicule nepoluante, precum şi pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, prin achiziţionarea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice.

    Până în prezent, prin cele trei componente ale PNRR, au fost semnate 1.135 de contracte de finanţare, în valoare totală de 10.409.988.447,31 de lei, a precizat ministrul.

  • Moşteanu după declaraţiile lui Ciolacu: I-am lovit unde îi doare cel mai tare: la privilegiile lor

    „Ziua şi atacurile la USR din partea liderului PSD, Marcel Ciolacu. A trecut aproape un an de guvernare şi el tot în opoziţie. Astăzi ne spune cum <USR a lăsat numai nenorociri în PNRR>. Să vedem ce <nenorociri> a lăsat USR în PNRR: eliminarea pensiilor speciale, care trebuie făcută până la 31 decembrie. Mai e puţin, iar domnii Marcel Ciolacu şi Marius Budăi încă nu au prezentat niciun plan. E o reformă obligatorie. I-am lovit unde îi doare cel mai tare: la privilegiile lor. Trebuie să meargă în faţa primarilor şi privilegiatilor sistemului să le spună că le taie pensiile speciale”, afirmă Ionuţ Moşteanu.

    El adaugă că USR a lăsat în PNRR 2.5 miliarde de euro pentru sănătate.

    „Dar pentru asta domnul Alexandru Rafila ar trebui să vină cu proiecte, nu să îşi piardă timpul prin Cuba. 7.6 miliarde de euro pentru transporturi. Cea mai mare sumă alocată pentru autostrăzi şi căi ferate. Dar pentru asta ar trebui să muncească ceva şi Sorin Grindeanu. Când citiţi despre toate anunţurile primarilor legate de noile investiţii în renovări şi proiecte din PNRR, tot USR e de vină. Domnule Marcel Ciolacu, gata cu opoziţia. Guvernaţi ceva. Sau plecaţi acasă”, încheie Moşteanu.

    Liderii USR afirmă că reprezentanţii Comisiei Europene spun că nu au primit din partea României nicio solicitare pentru modificarea PNRR.

    „Hai să recunoaştem fiecare ce am făcut. Eu nu am avut nicio sfială, nici eu, nici dl. Stănescu, să spunem că PSD, la un anumit moment, a făcut anumite greşeli. Şi ne asumăm. Adică nu putem fi ipocriţi. E adevărat, nu suntem vinovaţi în egală măsură… Suntem printre cei care ne-am opuws. Dar să încerci de un an de zile să te piteşti, ţinând cont că au fost deciziile tale?! Ei vr să se ridice la rand de oameni de stat?.. Să spună: atât ne-a dus capul, atât am gânduit noi atunci. Atunci nu o să mai am nicio problemă”, a declarat Marcel Ciolacu.

     

  • Ministerul Finanţelor a primit a doua tranşă de bani din PNRR

    Ministerul Finanţelor anunţă că a primit a doua tranşă de bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ajunge astfel la un grad de încasare de 14% din totalul alocat.

    Ministerul Finanţelor a încasat joi 173 milioane de lei, ca urmare a îndeplinirii obiectivului de conectare a 150.000 de case de marcat la sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    “Adăugând şi prima tranşă încasată în urmă cu două săptămâni, cea de 82 de milioane de lei, ajungem, astăzi, să avem aproape 14% încasări din alocarea totală destinată ministerului prin programele asumate din PNRR. Vreau să îi felicit şi pe colegii de la Ministerul Muncii care au încasat, alături de noi, şi prima şi a doua oară şi sperăm că în curând să fim tot mai mulţi cu veşti bune despre tragerile din acest plan ambiţios şi necesar pentru România”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

    Prin conectarea celor 150 de mii de case de marcat, mediul de afaceri are posibilitatea deducerii din impozitul pe venit/profit a cheltuielilor ocazionate de achiziţia şi punerea în funcţiune a aparatelor de marcat fiscale electronice (AMEX-uri).

    Conform datelor disponibile la ANAF, valoarea totală a deducerilor din impozitul întreprinderilor, aferentă achiziţiei aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF), este de peste 334 mililoane lei.

    Următoarea tranşă, în valoare de 105 milioane de euro, va fi încasată la începutul anului viitor şi este condiţionată de conectarea la ANAF, până la sfârşitul anului 2022, a unui număr de minim 600.000 de case de marcat.

     

  • Ce spune Ciolacu, despre plafonarea la 9,4% a pensiilor

    Întrebat de jurnalişti despre întâlnirea cu premierul, pe care a avut-o marţi seara, la Vila Lac, preşedintele PSD a spus: „Am avut o întâlnire de lucru, nu este nici prima, nici ultima, aceste întâlniri le avem destul de des. După cum ştiţi astăzi domnul prim-ministru este la Bruxelles şi am trecut în revistă şi cu ministrul Fondurilor ce anume se renegociază şi cum a rămas renegocierea stabilită. (…) În acest moment sperăm să prindem pentru agricultură, pentru irigaţii, peste 2 miliarde de euro din alte capitole pe care noi nu le-am considerat o urgenţă pentru România. De fapt, şi recomandarea CE este să ne adaptăm cerinţelor actuale şi crizelor actuale”, a spus liderul social-democrat.

    Întrebat, de asemenea, dacă procentul de 9,4% pentru pensii va fi scos din PNRR, Ciolacu a spus: „Cu certitudine, acel procent de 9,4 nu va mai exista în PNRR”.

    Şeful PSD a fost întrebat dacă, după ce se va renunţa la acel procent de 9,4% din PIB pentru pensii, din PNRR, se ia în considerare introducerea unui alt plafon, mai mare.

    „Nu, nu există niciun plafon în nicio ţară din Europa, deci mi se pare corect ca acel plafon să fie scos, mai ales că noi nu ne putem asuma un plafon pentru următorii 50 de ani, este o aberaţie”, a răspuns Marcel Ciolacu.

  • Ciucă: România va beneficia în scurt timp de 2,6 miliarde de euro prin PNRR

    România va beneficia în scurt timp de 2,6 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reprezentând prima cerere de plată aprobată recent de Comisia Europeană, anunţă premierul Nicolae Ciucă.

    „România va beneficia în scurt timp de 2,6 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reprezentând prima cerere de plată aprobată recent de Comisia Europeană. Este confirmarea faptului că ne-am îndeplinit ţintele şi reformele asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, printr-un efort susţinut la nivel guvernamental”, afirmă Nicolae Ciucă.

    El precizează că ţara noastră va transmite până la sfârşitul acestei luni, a doua cerere de plată din PNRR.

    „Continuăm dialogul şi coordonarea cu partenerii noştri europeni în perspectiva pregătirii şi transmiterii celei de a doua cereri de plată din PNRR, până la sfârşitul acestei luni, în valoare de 3,2 miliarde de euro”, încheie Ciucă.

  • Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din PNRR. România primeşte 2,6 miliarde de euro

    Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din cadrul PNRR ceea ce înseamnă că România va primi 2,6 miliarde de euro pentru revitalizarea economiei.

    Potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Comisia Europeană a aprobat la joi decizia privind autorizarea plăţii primei tranşe de plată a sprijinului nerambursabil şi a primei tranşe de plată a sprijinului sub formă de împrumut pentru România. În urma acestei decizii, suma primită de România va fi de 2,6 miliarde de euro, fiind luate în considerare sumele din prefinanţare deja primite de România.

    „Este un moment prin care se confirmă efortul consolidat la nivel guvernamental, care s-a concretizat în îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate de România pentru ultimul trimestru al anului trecut şi transpuse în reforme de interes major pentru ţara noastră. Realist vorbind, este doar începutul unui lung drum pe care îl avem în faţa, dar care, dacă vom duce la bun sfârşit aspectele cheie din Plan, va însemna impulsionarea economiei şi generarea unui efect multiplicator solid pentru investiţiile în autostrăzi, infrastructura feroviară, şcoli, infrastructura spitalicească şi tot ceea ce înseamnă consolidarea economiei româneşti”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

    Decizia prevede aprobarea primei tranşe a sprijinului nerambursabil, în valoare de 2.037.146.414 euro.

    „În conformitate cu Acordul de finanţare încheiat între Comisie şi România, suma de 264.829.034 euro se utilizează pentru lichidarea prefinanţării contribuţiei financiare, iar suma de 1.772.317.380 euro se acordă României prin plătirea acestei sume în contul bancar indicat în Acordul de finanţare. De asemenea, decizia prevede aprobarea primei tranşe a sprijinului sub formă de împrumut, în valoare de 907.669.494 euro. Suma de 117.997 034 euro se utilizează pentru lichidarea prefinanţării împrumutului, iar suma de 789.672.460 euro se acordă României prin plătirea acestei sume în contul bancar indicat în Acordul de împrumut. Astfel, efectuarea plăţii pentru prima cerere de plată a celor aproximativ 3 miliarde de euro din care 2,03 miliarde euro, va avea loc în următoarele zile, reprezentând sprijin financiar nerambursabil şi 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut vor susţine investiţiile şi reformele asumate de România”, au explicat reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

    Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR va avea o valoare totală de 3,2 miliarde euro. Aceasta vizează îndeplinirea a 51 de jaloane/ţinte aferente trimestrului I 2022 şi trimestrului II 2022.

    România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022, precizează Ministerul Investiţiilor.