BusinessMagazin

Tag: pnl

  • PSD acuză PNL că ar fi implicat în diferite incidente la secţiile de votare din mai multe judeţe

    PSD a transmis că PNL ar fi implicat într-o serie de incidente la al doilea tur de scrutin în mai multe judeţe, precum şi în sectoarele 1,3, 5 şi 6 din Bucureşti. Şeful IPJ Dâmboviţa este acuzat că ar fi făcut campanie în favoarea liberalilor, mai susţin social-democraţii.

    „În mai multe judeţe din ţară au fost semnalate o serie de incidente privind desfăşurarea scrutinului electoral. Astfel, în judeţele Vaslui, Iaşi, Constanţa, Galaţi, Dâmboviţa, Argeş, precum şi în sectoarele 1, 3, 5, 6 din Bucureşti, mai mulţi preşedinţi de secţii de votare refuză să primească cererile pentru eliberarea copiilor de pe listele electorale suplimentare”, arată reprezentanţii PSD, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Sursa citată mai spune că la Dâmboviţa, „şeful IPJ se implică în campania electorală în favoarea PNL şi, abuzând de funcţia deţinută, a solicitat şefilor de post din cadrul IPJ Dâmboviţa să întocmească dosare penale primarilor şi reprezentanţilor PSD cu intenţia de a-i intimida”.

    Social-democraţii precizează că Biroul Electoral Sector 3 din Bucureşti a emis o decizie prin care respinge contestaţiile PSD referitoare la refuzul unor preşedinţi de secţii de votare de a primi cererile pentru obţinerea listelor electorale suplimentare.

    „În Ilfov, la mai multe secţii de votare au fost afişate buletine de vot cu menţiunea ANULAT, ştampila Biroului Electoral Judeţean Ilfov şi semnătura preşedintelui BEJ Ilfov fiind deja aplicate în patrulaterul candidatului PNL”, conchide sursa menţionată.

  • Măsura şoc luată de PNL la nici două săptămâni după ce au venit la putere. Anunţul a fost făcut chiar de premier

    De la introducerea în şcoli a programului Cornul şi laptele, în guvernul Adrian Năstase, acum 15 ani, toate guvernele ce i-au urmat au promis să sară şi mai sus: un măr pentru fiecare copil, miere de albine pentru fiecare copil.

    PNL, ajuns la guvernare de două săptămâni, în urma căderii guvernului PSD al Vioricăi Dăncilă, promite o masă caldă pentru toţi copiii, program after-school generalizat, dar şi majorarea salariului minim pe economie.

    Prima săptămână din viaţă guvernul Orban şi-a petrecut-o plângându-se ce dezastru financiar a găsit la instalare: deficite uriaşe, o contabilitate a finanţelor publice ţinută paralel.

    Acum însă tonul a coborât. PNL este, ca orice partid, interesat de scorul electoral. Şi nu de acesta de la prezidenţiale. Pentru că, dacă câştigă prezidenţialele, dar nu şi alegerile locale şi pe cele generale din 2020, nu face altceva decât să revină la situaţia de acum două săptămâni.

    Aşa că este atent. A spus PSD că măreşte salariul minim brut pe economie cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2018? PNL s-a pus pe calcule şi mai pune 50 de lei. În ciuda faptului că este înconjurat de economişti ordoliberali care în ultimii ani au cerut chiar eliminarea salariului minim pe economie, şeful PNL şi şef al guvernului, totodată, a anunţat că salariul minim pe economie va creşte de la 1 ianuarie 2020 cu exact 7,2%. La un salariu minim brut actual de 2.080 de lei, rezultă o creştere de aproape 150 de lei, până la puţin peste 2.200 de lei. Deci peste propunerea PSD.

    Explicaţia lui Ludovic Orban, pe Facebook, acolo unde s-au mutat declaraţiile oamenilor politici: „În cursul acestei săptă­mâni, definitivăm propunerile pentru for­mu­la de calcul al salariului minim. Dacă sta­bi­lim că formula de calcul pentru salariul minim va fi determinată de rata inflaţiei, in­dicele de creştere a preţurilor de consum şi indi­cele de creştere a productivităţii, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%“.

  • PNL a sesizat BEC cu privire la activităţile de campanie ale PSD

    PNL a depus, luni, o sesizare la BEC, în care acuză PSD de practici nelegale în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX. Liberalii susţin că PSD distribuie broşuri cu informaţii false despre PNL şi despre Klaus Iohannis.

    „Politrucii din PSD sunt dispuşi să facă orice pentru a obţine voturi pentru candidatul lor, Viorica Dăncilă, inclusiv să încalce legea! Singura strategie electorală a PSD este manipularea! Manipulare prin minciuni şi dezinformări, manipulare constantă prin Fake News-uri!
    Acest mod josnic, imoral şi ilegal de a face campanie ne demonstrează încă o dată că pentru aceşti oameni legea reprezintă doar un obstacol pe care pot să-l ocolească oricând doresc! PNL condamnă ferm astfel de practici, mai ales atunci când sunt folosite, aşa cum face PSD, împotriva românilor! Prin urmare, PNL a sesizat Biroul Electoral Central cu privire la practicile nelegale adoptate de PSD în această campanie! PNL a solicitat BEC să oblige de urgenţă PSD la îndepărtarea materialelor de propagandă electorale contrare atât ordinii de drept, cât şi moralităţii şi bunului simţ!”, transmite PNL, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Liberalii solicită Partidului Social Democrat să nu mai distribuie broşuri care conţin informaţii false şi defăimătoare la adresa lui Klaus Iohannis şi a Partidului Naţional Liberal.

    „Este obligatoriu ca românii să fie corect informaţi şi, astfel, să voteze în cunoştiinţă de cauză, iar minciunile distribuite de PSD prin broşuri de campanie sunt un atac direct la adresa tuturor românilor care doresc să obţină informaţii corecte despre candidatul Partidului Naţional Liberal! Asta dovedeşte lipsa de respect a acestor politruci pesedişti faţă de poporul român. Aceste materiale de propagandă nu fac altceva decât să insulte inteligenţa cetăţenilor acestei ţări! Prin urmare, somăm PSD să nu mai distribuie cetăţenilor români broşurile care conţin informaţii vădit false şi defăimătoare la adresa lui Klaus Iohannis şi a Partidului Naţional Liberal!”, se mai arată în comunicatul de presă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • PNL îşi va numi propria conducere la Transelectrica din decembrie

    Solicitarea de completare a ordinii de zi pentru adunarea acţionarilor din 26 noiembrie, transmisă Bursei de Valori Bucureşti, prevede introducerea unui punct referitor la “numirea unor membri provizorii ai Consiliului de Supraveghere al CNTEE Transelectrica S.A. începând cu data de 30 noiembrie 2019 şi stabilirea duratei mandatului”. Asta în condiţiile în care exista deja pe lista acţionarilor un punct cu privire la numirea membrilor CS al Transelectrica. SGG a preluat de la Ministerul Economiei compania naţională pentru a separa activitatea de transport de cea de producţie după comasarea Energiei cu Economia.

    “Pentru aplicarea legii 109 pe 2011 privind guvernanţa corporativă s-au făcut dosarele, s-au trimis la cel care le vizează, este în curs operaţiunea. Dar, din câte ştiu, s-a hotărât să nu se mai prelungească mandatul actualului Consiliu de Supraveghere, iar Secretariatul General al Guvernului a numit alţi oameni acolo, pentru că actualul Consiliu de Supraveghere îşi încheie mandatul la 30 noiembrie”, spune sursa.

    În 25 septembrie, compania a anunţat demararea procesului de recrutare pentru posturile de membri permanenţi în CS al transportatorului national de electricitate, fiind preconizată atunci ieşirea din provizorat după mai mulţi ani în care investiţiile au trenat ca urmare a succedării mai multor echipe manageriale şi administrative.

    Totuşi, încă din octombrie, în contextul atunci probabilei investiri a Guvernului liberal şi trecerii în opoziţie a PSD, era preconizată în piaţă o nouă perioadă de provizorat la Transelectrica. În prezent, provizoratul în boardul Transelectrica este asigurat de Mircea Coşea, cu funcţia de preşedinte al CS, alături de Florin Radu Ciocănelea (fost consilier pe probleme de energie al Vioricăi Dăncilă), Petru Tărniceru (şef serviciu Administraţia Naţională Apele Române), Ionică Bădilă (fost director economic adjunct Hidroserv), precum şi Adrian Mitroi (fost consilier al ministrului Economiei Nicolae Bădălău), Virginia Mihaela Toader (secretar de stat Ministerul Fondurilor Europene) şi Mihaela Constantinovici (consilier personal al fostului ministru al Justiţiei, Ana Birchall).

    Acţionarul majoritar al companiei, SGG, motivează decizia de ducere a companiei înapoi în provizorat spunând că societatea “nu a primit propuneri privind candidaţii pentru posturile de membru al Consiliului de Supraveghere”. Din această cauză, la care se adaugă expirarea termenului pentru transmiterea de către acţionari a unor astfel de propuneri, se spune că nu sunt întrunite condiţiile pentru adoptarea unei hotărâri ce vizează alegerea membrilor permanenţi ai CS.

    Termenul de transmitere a propunerilor respective a expirat la 8 noiembrie.

    Compania are asumat un volum de investiţii pentru reţelele electrice de transport de 1,2 miliarde de lei în actuala perioadă de reglementare, 2019 – 2023, din care 0,89 miliarde de lei în proiecte interne (obiective noi, retehnologizări, etc), şi 0,34 miliarde de lei în proiecte de interconexiune la nivel european. Dacă companiile ce şi-au asumat investiţii nu le realizează, acestea riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

    În primele şase luni ale anului, Transelectrica, a obţinut un profit net de 30 de milioane de lei, în scădere cu 69% faţă de perioada similară a anului trecut.

     

     

  • Cel mai nou proiect depus de PNL în procedură de urgenţă: Categoria de persoane care nu se vor mai putea pensiona anticipat

    Senatorul PNL Alina Gorghiu a depus, în procedură de urgenţă la Camera Deputaţilor, un proiect de lege care prevede amânarea până la 1 ianuarie 2021 a intrării în vigoare a dispoziţiilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor. Termenul în prezent este 2020.

    „Ieri (miercuri – n.r.), PNL a înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor o propunere legislativă care vizează prorogarea termenului de intrare în vigoare a dispoziţiilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor. O normă care nu este oportună acum, aşa cum a constatat şi Comisia de la Veneţia. Întreg sistemul judiciar ar fi dat peste cap. Realitatea nu poate fi negată: volum mare de dosare, deficit de magistraţi. Iar de aici, lanţul slăbiciunilor devine tot mai lung: termene peste termene, decizii amânate, cauze care nu sunt soluţionate într-un termen rezonabil…”, a scris Alina Gorghiu, joi, pe Facebook.

    Liberalul a adăugat că „Tabloul nu este unul care să atragă aplauze. Tocmai de aceea, soluţia este una singură: amânarea termenului de intrare în vigoare pentru 1 ianuarie 2021”.

    „Articolul V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernuuli nr. 92 din 15 octombrie 2018, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial nr. 874 din 16 octombrie 2018, se modifică şi va avea următorul cuprins: „Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2021”, arată proiectul de lege depus la Parlament.

    Potrivit expunerii de motive, trebuie ţinut cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, iar proiectul îşi propune să facă acest lucru.

    „Efectul acestor prevederi legale, în contextul resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, a fost expus şi în Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia. Această urmă a arătat că noua schemă de pensionare anticipată pentru judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţi e şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, permite pensionarea chiar şi între 20-25 de ani vechime, recomandându-se renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi certificat faptul că aceasta nu va avea niciun impact negativ asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor”, arată iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Prin urmare, „pentru a reduce impactul cumulat al acestor prevederi asupra eficienţei sistemului judiciar, se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată, reglementat la art. 82 alin. (3) din lege”, potrivit sursei citate.

    Senatorul PNL precizează că termenul prevăzut în prezent în OUG 92/2018 este unul nerezonabil, şi anume intrarea în vigoare până la 1 ianuarie 2020.

    „Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92 din 15 octombrie 2018, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, s-a prorogat termenul de intrare în vigoare a dispoziţiilor precizate mai sus până la 1 ianuarie 2020, termen nerezonabil pentru a determina efectele pe care norma le-ar produce asupra bunei funcţionrăi a autorităţii judecătoreşti. Prezenta propunere legislativă are ca scop modificarea termenului de intrare în vigoare a dispoziţiilor menţionate, pentru a ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, dar şi de situaţia de fapt existentă în cadrul autorităţii judecătoreşti, referitoare la numărul insuficient de magistraţi”, conchide sursa menţionată.

    Iniţiativa legislativă a Alinei Gorghiu este susţintă de alţi 44 de liberali.

  • Lovitură de teatru: Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministru de Finanţe, a primit aviz negativ de la Parlament

    UPDATE: Florin Cîţu este prima propunere care primeşte aviz negativ de la comisiile din Parlament după audierile de astăzi. Votul a fost unul consultativ, iar alegerea este la Ludovic Orban.

    Bugetul pe 2020 va avea „accente liberale” şi va pune accent mai mult pe investiţii decât pe cheltuieli permanente,  spune Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe, la audierile din Parlament.

    Cum a răspuns Florin Cîţu?

    „Bugetul 2020 – pornim de la ceea ce găsim la Finanţe. Există o schiţă de buget, dar va avea deliberare. Există o întrebare despre accente liberale. Înseamnă că vom trece de la cheltuieli permanente care sunt cam 80% din venituri şi contribuţii către pensii şi salarii, le ducem către investiţii. Nu mai facem ca în trecut. Vom avea un buget cu priorităţi de investiţii”, spune Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe.

    La întrebarea legată de salariul minim adresată lui Florin Cîţu, propunerea PNL pentru Finanţe, a intervenit şi premierul desemnat Ludovic Orban, care a spus că trebuie pus la punct un mecanism obiectiv.

    „Din 2015 ne cere Comisia Europeana un mecanism pentru salariul minim, dar nu a fost instituit. Pe ce ne bazăm? Pe productivitate, pe creşterea salariului mediu brut pe economie, rata inflaţiei, trebuie găsit un mecanism obiectiv pentru creşterea salariului minim, nu din burtă ci printr-o decizie administrativă pentru că poate produce consecinţe care se întorc împotriva celor pe care vrem să îi ajtăn pentru că există riscul să migreze capitalul din România şi să se piardă locuri de muncă”, spune Ludovic Orban.

    Ce răspunsuri a mai dat Florin Cîţu?

    • Legea 223 pensiile militarilor. Avem o decizie de a nu afecta pensiile sau indemnizaţiile militarilor.
    • Nu voi creşte taxe şi impozite
    • Legea finanţării partidelor politice. Am spus că vrem reducerea finanţării partidelor politice
    • Reforma ANAF. În 2019 începem o analiză pentru reformă. Au fost păreri, descentralizarea a fost bună pentru noi, nu pentru alţii, acum vrem să vedem situaţia reală. Nu facem rabat la modernizare. Este momentul să ajungem cu instituţile în 2020. Referitor la amendamente. Vom fi aici cu toţii, le vom dezbate, şi pentru cele care există surse de finanţare, le vom răspunde. Că sunt 3.000 de amendamende. Trebuie să fim atenţi cum dimensionăm bugetul.
    • suntem un guvern minoritar care face tranziţia până la parlamentare. Este singura titulatură pe care o putem pune.
    • Impozitarea online nu ştiam că nu a fost colectată taxa pe jocurile de noroc online. Ca principiu, cred că trebuie să colectăm tot ce ste declarat în România. Să pornim de la acest lucru, fără artificii. Dacă sunt situaţii unde nu au fost colectate taxele timp de ani de zile, acolo trebuie să ne uităm când vom ajunge acolo.
    • Diferenţa de salariu public şi privat: singura soluţie de creştere a salariilor este o economie care creşte puternic. O ecnomie liberală creşte puternic în sectorul privat şi va da salarii mai mari şi aşa se va închide diferenţa dintre privat şi public
    • Vom reveni asupra OUG 114, asupra oUG 19 şi OUG 43. Acestea au fost declaraţiile noastre.  Suntem de acord că unele lucruri deja nu pot fi intervente. Nu vom interveni pe contrucţii. La serviciile bancare putem interveni asupra taxei, dar nu asupra noului indice IRCC. Acela rămâne.
    • Nu veţi auzi din partea noastră atacuri la banca naţională. Consiliul Fiscal trebuie să fie independent cu analize independente.
    • Eu nu cred în inteveţionismul statului prea mult, alţii cred.

    Cine este Florin Cîţu, propunerea PNL pentru FInanţe?

    Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe este membru al Partidului Naţional Liberal din  octombrie 2016. El s-a făcut remarcat prin desele aprecieri şi comentarii la adresa politicilor fiscale şi financiare ale guvernelor PSD. 

    Născut în 1972, Florin Cîţu este licenţiat în economie la Grinnell College, SUA, 1996, doctorand în macroeconomie şi economie internaţională la Iowa State University şi are un master în economie la aceeaşi Iowa State University.

    Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe, a lucrat ca economist pentru Banca Naţională a Noii Zeelande în perioada 2001-2003 şi pentru Banca Europeană de Investiţii, Luxemburg, în perioada 2003-2005 şi a fost economist şef şi ulterior Head of Financial Markets la ING Bank, Bucureşti, în perioada 2006-2011

    A avut şi activitate independentă, ca economist, consultant şi analist economic, pe lista clienţilor aflându-se companii precum Goldman Sachs, JP Morgan sau bănci care activează în România.

    Senatorul Florin Cîţu este membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din 1 februarie 2018 şi al Comisiei pentru afaceri europene din 24 septembrie 2018.

    Conform celei mai recente declaraţii de avere, Florin Cîţu are trei terenuri, dobândite prin donaţii, o casă în comuna Goleşti, jud. Vâlcea şi un apartament în sectorul 2 al Capitalei, un cont la Raiffeisen Bank şi un credit de 303.000 euro la ING.

     

  • Tăriceanu anunţă că ALDE a aprobat în forurile statutare acordul cu PNL: Au fost doar două abţineri

    Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, luni, că ALDE a aprobat în forurile statutare acordul pe care urmează să îl semneze cu PNL la ora 18:00. Acordul conţine 12 condiţii, printre care restructurarea Guvernului, listarea la bursă a Companiei Hidroelectrica şi fără modificări în justiţie prin OUG.

    „Principalul punct pe ordinea de zi a fost discutarea şi aprobarea conţinutului acordului politic între ALDE şi PNL privind susţinerea în Parlament pentru votul de încredere al Guvernului condus de Ludovic Orban. Ne vom întâlni astăzi la ora 18:00 pentru a semna acest acord, pe care l-am supus discuţiei şi aprobării forurilor statutare. Votul a fost unul covârşitor, doar două abţineri, în rest toţi colegii au votat pentru. Acest acord conţine nu mai puţin de 12 puncte pe care le-am discutat şi le-am negociat cu cei din PNL şi care vizează o serie de chestiuni imporante care ţin de mersul înainte al României, fie că discutăm de planul politic, fie că discutăm de elemente de economie sau de funcţionarea instituţiilor”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, după şedinţa ALDE care a avut loc în Parlament.

    El a spus că formarea unui Guvern monocolor este necesar, pentru a nu exista o discuţie privind legitimitatea structurii politice a acestui Guvern.

    „Câteva dintre ele, acordul privind organizarea alegerilor în două tururi sau acordul referitor la reformele care vor urma să fie făcute în justiţie, care vor fi făcute numai pe cale parlamentară, excluzând orice modalitate de a recurge la OUG, conform rezultatului referendumului din 26 mai. Am cerut şi s-a acceptat ca acest Guvern să fie unul monocolor, pentru că altfel ar fi fost o discuţie legată de legitimitatea structurii politice a acestui Guvern. PNL a fost iniţiatorul moţiunii. Am văzut că a fost un fel de concurs de frumuseţe în privinţa celor care doreau să ţi aloce meritele iniţierii şi succesului acestei moţiuni. Am insistat şi pe componente economice, cel mai important e cel referitor la proiectele de infrastructură”, a spus Tăriceanu.

    Acordul pe care ALDE vrea să îl semneze cu PNL conţine următoarele 12 cerinţe:

    „1. Formarea unui Guvern monocolor PNL
    2. Păstrarea cotei unice de impozitare a veniturilor
    3. Modificarea legislaţiei în justiţie numai prin dezbatere şi aprobare parlamentară
    4. Restructurarea Guvernului
    5. Susţinerea alegerilor primarilor în două tururi de scrutin şi revenirea la alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot indeirect, mecanism utilizat în anul 2016
    6. Corectarea de urgenţă a prevederilor OUG nr. 114/2018, care au afectat negativ mediul economic
    7. Continuarea/demararea proiectelor de investiţii în noi capacităţi de producţie în domeniul energetic (gaze, nuclear)
    8.Listarea la bursă a Companiei Hidroelectrica
    9.. Realizarea unei imagini clare, complete, a tuturor proiectelor de mari investiţii aflate în diverse faze procedurale (studii de pre şi fezabilitate, proiecte tehnice, licitaţie, execuţie, etc), prezentare publică a situaţiei actuale, stabilirea unor termene clare şi informarea permanentă a opiniei publice în legătură cu respectarea lor, asigurarea finanţării prin fonduri bugetare, fonduri europene şi alte surse
    10.Susţinerea în Parlament a adoptării unei legislaţii privind lobby-ul, pe model european
    11. Punerea bazelor unui fond de investiţii după modelele de succes ale altor ţări europene
    12. Acord PNL-ALDE pentru interzicerea migraţiei parlamentarilor, aleşilor locali şi a membrilor de la un partid la altul”.

    Audierea miniştrilor propuşi în Guvernul Orban va avea loc marţi şi miercuri, urmând ca votul să fie dat într-un plen reunit lunea viitoare, de la ora 14.00, potrivit unei decizii a conducerii Parlamentului.

  • Surpriză majoră: Cea mai nouă formă a guvernului Orban. Lista de miniştri anunţată de PNL

    Pe lista miniştrilor propuşi de Ludovic Orban apar noi nume, precum Ionuţ Ştefan la Dezvoltare, Bogdan Gheorghiu la Cultură şi Marcel Boloş la Fonduri Europene, au afirmat surse liberale pentru MEDIAFAX. Totodată, premierul desemnat o propune pe Raluca Turcan pentru funcţia de vicepremier.

    Liderii liberali participă, la ora transmiterii acestei ştiri, la şedinţa Biroului Politic Naţional (BPN), unde discută structura noului Guvern. Aceştia vor trebui să valideze lista miniştrilor şi programul Guvernului Orban. Surse din conducerea PNL au declarat pentru MEDIAFAX că lista încă nu este definitivă, fiind posibile modificări de ultim moment.

    Potrivit surselor din PNL, noua listă a miniştrilor ar arăta în felul următor:

    Vicepremier Raluca Turcan
    1. Educaţie – Monica Anisie
    2. Economie + Energie – Virgil Popescu
    3. Externe – Bogdan Aurescu
    4. Apărare – Nicolae Ciucă
    5. Muncă – Violeta Alexandru
    6. Dezvoltare – Ionut Stefan
    7. Mediu – Costel Alexe
    8. Infrastructură – Lucian Bode
    9. Finante – Florin Cîţu
    10. Justiţie – Cătălin Predoiu
    11. Agricultură – Adrian Oros
    12. Sănătate – Victor Costache
    13. Interne – Marcel Vela
    14. Fonduri europene –Marcel Boloş
    15. Cultură – Bogdan Gheorghiu
    16. Ministerul Tineretului şi Sportului – Ionuţ Stroe

    Lista nu este definitivă, putând apărea modificări de ultim moment.

    Potrivit calendarului propus de Ludovic Orban, pe 29 octombrie urmează să fie audierea miniştrilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului, apoi pe 30 octombrie votul de încredere într-o şedinţă de Plen comun.

    „Luni, 28 octombrie-convocarea şedinţei Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
    Marţi, 29 octombrie-programarea audierilor miniştrilor desemnaţi în şedinţele comune ale comisiilor permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru
    Miercuri, 30 octombrie, începând cu ora 10:00-convocarea şedinţei comune de plen a Camerelor Parlamentului în vederea acordării votului de încredere Guvernului”, prevede calendarul propus de Ludovic Orban, pentru învestirea Guvernului său.

    Documentul obţinut de MEDIAFAX a fost depus la secretariatul celor două Camere ale Parlamentului, respectiv Camera Deputaţilor şi Senat.

  • Două dintre solicitările USR, acceptate. Orban: PNL va susţine proiectele privind alegerea primarilor în două tururi şi “Fără penali”

    “După discuţiile pe care le-am avut cu partenerii de la USR am anunţat că vom susţine în Biroul Permanent şi în plen introducerea pe ordinea de zi a unor proiecte care sunt cu termenul de raport depăşit şi vom susţine la vot. Proiectul de lege cu alegerea primarilor în două tururi este iniţiat de PNL. Mai există încă două proiecte, unul iniţiat de PMP şi unul de USR. În ceea ce priveşte legea privind recursul compensatoriu PNL a înaintat propunerea legislativă privind abrogarea legii privind recursul compensatoriu. În ceea ce priveşte iniţiativa «Fără penali» aici am luat decizia să susţinem introducerea pe ordinea de zi atât a proiectului de revizuire a Constituţiei, în uirma referendumului iniţiat de preşedintele Iohannis în domeniul justiţiei cât şi iniţiativa «Fără penali», pentru că proiectul de revizuire a Constituţiei, în urma referendumului pe care l-am înaintat împreună, PNL şi USR, conţine modificarea Constituţiei în conformitate cu iniţiativa «Fără penali»”, a declarat, luni, liderul PNL Ludovic Orban.

    Acesta a mai spus că a fost “o greşeală tactică” faptul că liberalii nu s-au mobilizat la discuţiile din Senat privind proiectul pentru alegerea primarilor în două tururi.

    “A fost o greşeală tactică. În mod normal trebuiau lăsate să fie adoptate tacit, aşa cum a trecut şi legea PMP privind alegerea primarilor în două tururi. Bătălia se dă în Camera Deputaţilor, cameră decizională. Acolo trebuie asigurate toate voturile posibile pentru a trece acest proiect de lege“, a spus preşedintele liberalilor.

    Orban a declarat că mâine va avea o nouă rundă de negocieri cu partidele şi nu vede de ce USR nu ar susţine Guvernul.

    “Vom avea a doua rundă de discuţii cu toate formaţiunile partnere începând de mâine şi nu văd niciun motiv care ar putea determina vreuna dintre formaţiuni să nu susţină învestirea Guvernului”, a mai afirmat premierul desemnat.

    Ludovic Orban, a declarat, vineri, după consultările cu liderii USR că impunerea unor condiţii de liderii Uniunii reprezintă “o poziţie nerezonabilă”.

    Dan Barna a declarat, vineri, după negocierile cu liderii PNL, că o decizie în privinţa susţinerii guvernului Orban va fi luată în urma unei noi runde de negocieri, funcţie de îndeplinirea condiţiilor USR, printre care primari în două tururi şi aprobarea iniţiativei “Fără penali”.

  • Dăncilă afirmă că PNL nu susţine înfiinţarea unei fabrici Volkswagen în România: Voi vorbi cu Merkel

    Viorica Dăncilă a declarat, luni, că europarlamentarii PNL nu susţin înfiinţarea unui sediu Volkswagen în România şi că liderul grupului PPE Manfred Weber a trimis o scrisoare companiei în care arată susţinerea unei fabrici în Bulgaria. Premierul a anunţat că va vorbi cu Angela Merkel în acest sens.

    „Noi am discutat despre acest proiect. Chiar ministrul Comerţului şi anteprenoriatului a fost în Germania, a vorbit despre acest proiect, avem cele mai avantajoase condiţii pentru o investiţie în România, dar din păcate nu avem susţinerea necesară. Grupul PPE a trimis o scrisoare prin care susţine Bulgaria. Domnul Weber, care este liderul grupului PPE a trimis această scrisoare către Volsvahen, prin care susţin Bulgaria. Atunci mă întreb unde sunt PNL, ce a făcut domnul preşedintele Klaus Iohannis? Dânsul ne reprezintă în Consiliu, nu a putut discuta când a mers la Consiliu pentru a susţine România? Nu a putut discuta cu liderul grupului PPE pentru a susţine România?”, a spus Viorica Dăncilă, la DC News.

    Premierul a afirmat că preşedintele Klaus Iohannis ştia de existenţa acestei scrisori de la PPE către Volkswagen, însă nu a reacţionat.

    „Domnul Weber susţine Bulgaria, în condiţiile în care noi am venit cu propuneri mult mai avantajoase. Poate era justicat dacă Bulgaria avea propuneri mai bune din punct de vedere economic, al condiţiilor oferite către Volsvagen. Condiţiile noastre sunt mult mai bune, dar vedem că PPE de fapt susţine Bulgaria. Este o scrisoare, PNL, membru în PPE susţine acest lucru. Nu pot să cred că premierul a ştiut de această scrisoare, dar preşedintele nu. În mod normal, pe obiective importante pentru ţară trebuie să existe consens şi cooperare între Guvernul României, Administraţia Prezidenţială şi Parlament. Este greu să am cu domnul preşedinte o discuţie pe un asemenea obiectiv. Eu mă aşteptam ca domnul preşedinte să aibă o deschidere foarte mare pentru că trebuie să primeze interesul de ţară. La domnul preşedinte primează interesul personal”, a adăugat Dăncilă.

    Şeful Executivului a anunţat că un ministru va merge din nou în Germania pentru a discuta cu liderii Volkswagen pentru înfiinţarea acestei fabrici în România.

    Totodată, Viorica Dăncilă a precizat că va încerca să vorbească telefonic cu Angela Merkel despre acest aspect.

    „Eu voi încerca această convorbire telefonică cu doamna Merkel, voi face tot ce e posibil pentru a aduce această investiţie în ţara noastră. Dl preşedinte a spus că a vorbit cu doamna Ursula von der Leyen şi a spus că nu contăm. Eu cred că nu îi face cinste. Iarăşi dăm din casă. Eu încerc să iniţiez această convorbire, dar dacă dl preşedinte a mers la Consiliu şi a spus că nu mai contăm. Dânsul a spus că un premier desemnat e mai important decât unul interimar. Mi se pare imposibil. Cum să faci astfel de afirmaţie. Eu am să încerc să iniţiez această discuţie cu doamna Merkel. Se va duce şi ministrul.
    Poate nu e de acuzat Weber. Weber e un lider de grup, poate partea bulgară a vorbit”, a adăugat Dăncilă.