BusinessMagazin

Tag: pmp

  • Congresul extraordinar al PMP, organizat “cel mai probabil” în martie 2015

    “Consiliul Executiv Naţional (CEN) al Partidului Mişcarea Populară a discutat în şedinţa de luni organizarea Congresului extraordinar în perioada următoare, cu scopul de a deschide partidul către membri noi, de a pregăti anul electoral 2016, dar şi de a modifica actualul Statut al formaţiunii politice”, se arată într-un comunicat transmis marţi de PMP.

    Potrivit sursei citate, decizia luată şi care va fi supusă votului la următorul Colegiu Naţional al PMP este aceea ca, în perioada ianuarie-februarie 2015, alegerile să înceapă de la nivelul organizaţiilor judeţene prin stabilirea noilor Consilii Executive şi apoi să aibă loc Congresul extraordinar al formaţiunii pentru a decide membrii conducerii naţionale.

    “Nu este fixată încă o dată pentru Congres, dar, cel mai probabil, acesta va avea loc în cursul lunii martie 2015”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, alegerile Organizaţiei de Tineret a PMP vor avea loc în a doua jumătate a lunii februarie 2015.

    În comunicat se precizează că propunerea privind calendarul alegerilor din PMP a venit din partea preşedintelui formaţiunii, Elena Udrea, “şi s-a bucurat de o susţinere unanimă din partea membrilor CEN”.

  • Cum se câştigă alegerile în România. Perlele politice ale săptămânii

    “De mâine e liber pentru Germania să ia şi ea vreo 10.000 de ha de pădure, că nu mai are materie primă moca, e liber la autonomia maghiară (poate şi săsească la Sibiu)” – Bogdan Matişan (PSD)

    “Am fost puţini care am crezut în proiectul Klaus Iohannis – preşedinte. Vasile Blaga este performerul unei bătălii care nu s-a pierdut niciodată” – M. R. Ungureanu (PNL)

    “Dacă vreţi să ştiţi, mătuşa mea şi un văr sunt saşi evanghelici. Mătuşa Hilde e activă în filiala din Constanţa a FDGR” – Radu Mazăre (PSD)

    “Muntele de umilinţe şi jigniri îndurate de ‘băsişti’ este astăzi răzbunat de oamenii de bună-credinţă din România. #mândrucăsuntbăsist” – Elena Băsescu (PMP)

    “Sper ca noul preşedinte să termine atât cu baronii roşii din PSD, cât şi cu cei verzi din UDMR” – Zatyko Gyula (PPMT)

    “Traian Băsescu termină mandatele câştigător. Antibăsismul este acum un mit spulberat” – Elena Udrea (PMP)

    “Aşteptăm diaspora acasă după ce şi-a luat ţara înapoi şi locurile de muncă promise, astfel încât şomajul să fie zero, ca la Sibiu” – Lia-Olguţa Vasilescu (PSD)
     

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Reuniune la PMP, pentru a discuta poziţia partidului faţă de turul II al alegerilor

    Vasile Gherasim a precizat că, după părerea lui, PMP susţine dreapta în orice variantă, însă problema apare odată cu anunţul lui Klaus Iohannis, candidatul ACL la prezidenţiale, că nu va negocia cu nimeni.

    “Părerea mea este că noi susţinem dreapta în orice variantă, însă, în condiţiile în care Klaus Iohannis apare la televizor şi spune că nu negociază cu nimeni, nu putem să intrăm cu forţa în casa omului. În aceste condiţii, vom discuta ce atitudine politică să avem atunci când cel care ar trebui să fie partener îţi spune «nu veni la mine că e poarta încuiată»”, a adăugat Vasile Gherasim.

    El a spus că, din experienţa lui politică, nu a mai întâlnit aşa ceva, ca un lider politic să nu considere negocierea drept o tehnică şi practică politică modernă.

    “În experienţa mea, eu nu am întâlnit aşa ceva, ca un lider să nu considere negocierea şi compromisul drept tehnică şi practică politică modernă”, a menţionat Gherasim.

    El a precizat că la Snagov se va reuni conducerea partidului de la nivelul judeţelor până la nivelul central, într-o şedinţă a Consiliului Naţional al PMP, la care se va face şi o analiză a rezultatelor obţinute de partid în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    Candidatul PMP, Elena Udrea, a obţinut la alegerile din 2 noiembrie 5,20% din voturi.

    Liderul PMP Elena Udrea a declarat, luni seară, că nu va negocia nimic pentru turul II al prezidenţialelor, dar PMP ar putea avea în perioada următoare un punct de vedere legat de candidaţii rămaşi în competiţie.

    “Nu vom negocia nimic. Nu am intrat în competiţia aceasta pentru a negocia ceva în turul doi. Eu nu cred că electoratul este unul de buzunar pe care-l iei şi-l muţi aşa cum vrei tu. Le mulţumesc oamenilor care au votat cu mine şi, din respect pentru ei, nu cred că un electoral se poate negocia şi nici nu intenţionez să fac lucrul acesta, dar aş putea avea o opinie, PMP ar putea avea un punct de vedere legat de candidaţii rămaşi în competiţie, însă dacă se va întâmpla aşa vom stabili în perioada următoare”, a precizat Elena Udrea.

    Ea a prezentat atunci deciziile luate luni după o şedinţă a conducerii PMP. “Am stabilit ca discuţiile despre ce vom face între cele două tururi să le avem în zilele următoare şi vom avea o decizie în ceea ce priveşte poziţia PMP faţă de cei doi candidaţi rămaşi în competiţie până la sfârşitul acestei săptămâni”, a adăugat Udrea.

    Ea a mai arătat că până acum toată lumea spunea că nu are nevoie de voturile candidatului Elena Udrea şi că “nu vrea să se asocieze cu Traian Băsescu”.

    “Deci eu iau act că ultima dată cam asta era poziţia contracandidaţilor mei care au rămas în competiţie, nu ştiu dacă s-a schimbat ceva între timp. Ultima dată aşa am auzit, că nu sunt interesaţi de voturile şi de electoratul Elenei Udrea”, a adăugat Udrea.

  • Senatorul Ciprian Rogojan trece de la PMP la UNPR

    “Senatorul independent Mihai Ciprian Rogojan s-a înscris astăzi în Uniunea Naţională pentru Progresul României”, a anunţat UNPR, într-un comunicat de presă.

    Rogojan va activa în grupul PSD din Camera Deputaţilor, a menţionat sursa citată.

    Ciprian Rogojan a fost ales parlamentar la scrutinul din 2012 într-un colegiu din Maramureş, din partea PDL.

    El a trecut ulterior la PMP, unde a deţinut funcţia de secretar executiv la Departamentul de Comunicare şi Imagine.

    Rogojan a fost, între 2001-2012, percuţionist al trupei SISTEM.

  • Udrea: Singura funcţie pe care ar putea să o aibă Traian Băsescu în PMP este cea de preşedinte

    “Eu cred că singura funcţie de conducere ar fi de preşedinte al partidului (pentru Băsescu n.r.). Adică nu-mi imaginez că o să vină secretarul general al cuiva sau vicepreşedintele cuiva, Doamne fereşte, dar dacă Traian Băsescu va dori să conducă acest partid, la Congres se poate înscrie să candideze“, a precizat Udrea, răspunzând unei întrebări.

    Ea a arătat că la începutul anului viitor va avea loc Congresul partidului pentru că după prezidenţiale, conform statutului, “PMP avea oricum Congres” şi cei care vor dori să candideze pentru orice funcţie o pot face.

    Udrea a spus că a vorbit cu preşedintele Traian Băsescu după rezultatele obţinute de ea în turunul I al prezidenţialelor.

    “Am vorbit cu domnul preşedinte şi sigur se putea şi mai bine, însă şi domnia sa, având în vedere condiţiile în care ne-am luptat, apreciază ca fiind onorabil acest rezultat“, a spus Udrea despre discuţia ei cu Băsescu.

  • Băsescu: A doua zi după ce îmi termin mandatul voi deveni membru PMP. Vom face un partid nou

    Băsescu a precizat că Elena Udrea l-a întrebat ce poate să spună despre intenţiile sale de a doua zi după terminarea mandatului, ţinând cont că a “fost întrebată în conferinţe”.

    “Voi deveni membru PMP, şi intenţia este să construiesc un partid nou. Dacă vă aduceţi aminte, am mai dat această motivaţie, că partidele vechi, cele care au funcţionat din 90 până acum sunt toate compromise, şi aveţi proba evidentă că toate sunt compromise. Trebuie o construcţie nouă şi trebuie analizată foarte bine şi posibilitatea de a şi aduce oameni noi”, a anunţat preşedintele Băsescu.

    El a precizat că “PMP s-a pricopsit cu parlamentari chemaţi în instanţă, în condiţiile în care nu existau, la vremea când aceştia oameni au intrat în PMP, o acţiune sau alta care i-a făcut suspecţi pentru procurori”.

    “Asta e o lecţie că un partid nou trebuie construit cu oameni noi, în aşa fel încât în 2016 români să aibă o alternativă curată”, a mai comentat şeful statului.

    Preşedintele Traian Băsescu se va înscrie în PMP pe 22 decembrie, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PMP, Elena Udrea.

     

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.
     

  • Oamenii nu ne mai cred decât dacă scoatem pistolul. Perlele politice ale săptămânii

    “Dl. preşedinte Băsescu trebuie să facă o cerere, cu numele: Băsescu Traian sau ce alte nume mai are. O fi şi el sub acoperire, că ştiu că îi plac jocurile astea absolut neserioase când eşti preşedinte” – Victor Ponta (PSD) despre posibila dobândire de la RAAPPS de către preşedinte, după ce îi termină mandatul, a vilei de la Snagov

    “D-le prim-ministru Victor Ponta, aveţi măcar o dată curajul şi recunoaşteţi adevărul:  nu-i aşa că vă vine să scoateţi pistolul când auziţi vorbindu-se despre Cultură?” – Radu F. Alexandru (PDL), citând astfel o replică atribuită nazistului Goebbels ca să acuze guvernul că la rectificarea bugetară ar vrea să taie bani de la Ministerul Culturii

    “Ca om politic, ea spune că eu după ea, eu spun că după mine, a fost al doilea om politic atacat de trusturile lui Voiculescu şi de cei care nu doresc evoluţie democratică a României” – preşedintele Traian Băsescu despre Elena Udrea (PMP)

    “Dacă există un candidat al PDL la aceste alegeri, cu siguranţă acela este Elena Udrea” – Emil Boc (PDL)

    “În anumite momente, am sentimentul că văd în Johannis candidatul PDL, al unui PDL aşa cum l-am văzut în epoca Băsescu” – Crin Antonescu (PNL)

    “Oricum, oamenii, aşa cum se vede în sondaje, nu ne mai cred. Hai să nu ne mai facem că unii vrem să lucrăm şi unii suntem în vacanţă” – Ilie Sârbu (PSD) justificând de ce susţine suspendarea şedinţelor Senatului pe durata campaniei electorale
     

  • Podul de voturi peste Prut

    După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).

    A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.

    În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.