BusinessMagazin

Tag: plata cu cardul

  • Pentru ce firme e obligatorie plata cu cardul din 2017?

    Va atragem atentia ca, incepand de la 1 ianuarie 2017, in conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 193/2002, persoanele juridice care efectueaza activitati de comert cu amanuntul si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala mai mare de 10.000 euro, sunt obligate sa accepte incasari cu cardurile de debit sau de credit.

    In acest sens, redam mai jos prevederile potrivit carora e reglementata obligatia categoriilor de mai sus de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.

    Art. 1 “Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata au obligatia sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit”, scrie fiscalitate.ro

  • Amenzi de 4.000-10.000 lei pentru prestatorii de servicii de plată care încalcă normele europene

    Guvernul a decis, luni, că ANPC va fi autoritatea naţională responsabilă cu aplicarea normelor europene în domeniul comisioanelor interbancare pentru plata cu cardul, nerespectarea acestor norme de către prestatorii de servicii de plată fiind sancţionate cu amenzi de la 4.000 la 10.000 lei.

    ”Guvernul a stabilit unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacţiile de plată cu cardul. Hotărârea adoptată de Executiv reglementează anumite aspecte din cadrul relaţiei dintre prestatorii de servicii de plată şi consumatori în cazul plăţilor cu cardul şi plăţilor bazate pe card efectuate pe internet şi pe dispozitive mobile. De asemenea, se desemnează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor drept autoritatea naţională responsabilă cu aplicarea normelor europene în domeniu şi stabileşte sancţiunile corespondente faptelor ce privesc nerespectarea aceloraşi dispoziţii europene”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

    Astfel, potrivit sursei citate, la încheierea unui acord contractual cu un prestator de servicii de plată, consumatorul poate solicita să deţină două sau mai multe mărci de plată diferite pe un instrument de plată cu cardul, cu condiţia ca un astfel de serviciu să fie oferit de prestatorul de servicii de plată, iar nerespectarea acestui drept constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magazinele care acceptă plata cu cardul nu mai sunt obligate să elibereze avansuri

    Magazinele nu mai sunt obligate să elibereze avansuri în numerar, însă au această posibilitate, potrivit unui proiect adoptat de senatori marţi, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea la reexaminare.

    “Persoanele juridice (…) oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar”, prevede proiectul, adoptat cu 66 de voturi “pentru”, 4 “împotrivă” şi 22 de abţineri.

    Citiţi mai multe pe wwww.mediafax.ro

  • Românii preferă în continuare să-şi retragă banii de la bancomate, în locul plăţii cu cardul

    Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-iu­nie a acestui an retragerile de nu­merar au crescut cu 17% şi s-au apropiat de 38 mld. lei (8,5 mld. euro).

    Românii au făcut în pri­mul semestru 66 milioane de plăţi la POS, ceea ce în­seam­nă că valoarea medie a unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi a fost de 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin faţă de primul semestru din 2015.

    Pe de altă parte, valoarea medie a retrage­ri­lor de la bancomate a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, ceea ce reprezintă aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 2.000 de lei. Spre comparaţie, în 2015 valoarea medie a retrage­rilor cu cardurile locale era de 554 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comercianţii cu afaceri de peste 10 mii de euro pe an vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul

     “Dorim să reafirmăm că nu există niciun cost asociat comercianţilor pentru implementarea POS-urilor şi a serviciului de cash-back, costurile fiind suportate de băncile acceptatoare. Pentru ca implementarea să fie cât mai eficientă şi rapidă, MasterCard îşi anunţă disponibilitatea de a oferi o derogare pentru aceste costuri până la finele anului. Legea cash-back va impulsiona dezvoltarea infrastructurii POS cu precădere în mediul rural, accelerând educarea graduală a comunităţilor asupra utilizării cardurilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager România şi Moldova al MasterCard.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GECAD Group investeşte peste jumătate de milion de euro în dezvoltarea platformei SymphoPay

    GECAD Group investeşte peste jumătate de milion de euro în SymphoPay, start-up care propune magazinelor o soluţie unică de POS-uri inteligente ce poate revoluţiona modul în care se desfăşoară comerţul tradiţional.

    SymphoPay, una dintre puţinele iniţiative româneşti de tip FinTech (tehnologii inovatoare care vor schimba industria serviciilor financiare) ar urma să aducă un suflu complet nou modului în care se desfăşoară în prezent plata la POS în magazinele tradiţionale. Astfel, cu SymphoPay comercianţii şi băncile partenere pot să centralizeze într-o singură platformă integrată plăţile cu cardul prin POS-uri inteligente şi să utilizeze aceste echipamente nu doar pentru operaţiuni de plată, ci şi, spre exemplu, pentru acţiuni de marketing.

    „Prin investiţia în SymphoPay ne propunem să iniţiem o schimbare atât în domeniul serviciilor financiare, cât şi în comerţul tradiţional. Am descoperit în SymphoPay acel motor care poate duce o parte a serviciilor financiar-bancare locale la următorul nivel tehnologic. Este un proiect îndrăzneţ, iniţiat de oameni cu experienţă în industria tranzacţiilor financiare, ce pot scala soluţia gândită la nivel regional.” spune Radu Georgescu, Partener Fondator GECAD Group.

    SymphoPay este în etapa premergătoare lansării comerciale în care principalul obiectiv este de a realiza integrarea cu primul val de comercianţi şi cu primele bănci. Lansarea comercială a platformei va avea loc peste câteva luni. Compania a fost înfiinţată în 2015 de Daniel Nicolescu şi Sebastian Ioniţă, la dezvoltarea soluţiei SymphoPay lucrând în prezent o echipă de 10 oameni cu experienţă vastă în domeniul tehnologiilor financiare şi comerţului online.
    După SmartBill, investiţia în SymphoPay este cea de-a doua finanţare a GECAD Group în companii din domeniul financiar din 2016. Printre alte proiecte din portofoliul activ al fondului de investiţii se numără Vector Watch, Gluru şi PawSquad.

    Prin integrarea flotei de POS-uri cu casele de marcat şi sistemele tip CRM ale companiei, SymphoPay oferă o infrastructură simplă şi rapidă pentru conturarea mesajelor şi a ofertelor potrivite ce pot transforma clienţii ocazionali în parteneri fideli ai comercianţilor.

    Comercianţii care optează pentru soluţia integrată SymphoPay vor beneficia de POS-uri de ultimă generaţie (fixe sau mobile) ce vor fi conectate la panoul central de administrare SymphoPanel prin intermediul căruia se pot vizualiza în timp real informaţii despre plăţi, pot defini campanii de marketing şi pot accesa rapoarte şi analize aferente acestora.

    Pentru bănci, unul dintre beneficiile colaborării cu SymphoPay este reducerea costurilor de operare asociate POS-urilor (achiziţie, mentenanţă lunară, comunicaţie). În acelaşi timp, pot beneficia de o platformă ce le facilitează colaborarea cu comercianţii parteneri şi integrarea facillă a campaniilor de marketing.

  • Majoritatea românilor folosesc cardul pentru cumpărători de până la 75 de lei

    Unu din cinci români utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor cu valori mai mici de 10 lei, arată rezultatele unui studiu MasterCard, care a analizat comportamentul de utilizare a cardurilor în România. Cele mai uzuale plăţi cu cardul sunt de valoare mică, trei sferturi dintre participanţii la studiu afirmând că, de regulă, utilizează cardul pentru achiziţionarea unor cumpărături de până la 75 lei.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, această tendinţă este încurajatoare, arătând o schimbare de mentalitate la nivelul pieţei locale: migrarea dinspre numerar înspre plăţile electronice pare să-şi facă loc în comportamentul de consum al românilor, dacă luăm în considerare faptul că 85% dintre respondenţi afirmă că utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor curente. De altfel, 4 din 5 români preferă cardurile pentru că astfel evită să poarte numerar asupra lor, în timp ce 67% apreciază uşurinţa cu care sunt realizate plăţile în acest fel.

    Potrivit studiului, cardurile sunt tot mai des utilizate pentru plata cumpărăturilor cotidiene. În decembrie 2015, numărul celor care efectuau zilnic plăţi cu cardul era cu 45% mai mare faţă de luna martie a aceluiaşi an. Acest rezultat indică o evoluţie îmbucurătoare la nivelul pieţei, susţinută şi de faptul că ponderea românilor care deţin un card bancar a fost în creştere pe parcursul lui 2015, ajungând în luna decembrie până la 95% în rândul adulţilor care locuiesc în zonele urbane din România şi care folosesc internetul.

    Boom-ul anului trecut în piaţa de carduri din România aparţine segmentului contactless. Între primul şi ultimul trimestru ale anului trecut, ponderea respondenţilor care afirmau că obişnuiesc să efectueze plăţi contactless a crescut cu 160%. În decembrie 2015, 4 din 10 dintre respondenţi se declarau obişnuiţi să efectueze plăţi contactless, confirmând tendinţa de creştere în popularitate a acestei metode de plată.

    Studiul a analizat şi percepţia consumatorilor români asupra plăţilor cu cardul pe Internet, reliefând faptul că majoritatea consumatorilor conştientizează beneficiile acestui tip de cumpărături. Astfel, 57% dintre aceştia au menţionat ca principal avantaj al plăţilor online cu cardul faptul că astfel pot face plăţi oricând şi de oriunde doresc. Pe de altă parte, securitatea datelor şi încrederea în unele pagini ale comercianţilor, deşi într-o uşoară scădere, rămân principalele preocupări ale utilizatorilor de carduri din România când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor online. 

     

    Studiul se bazează pe sondaje Omnibus realizate în lunile martie şi decembrie 2015, în mediul urban, în rândul utilizatorilor de Internet cu vârsta de peste 18 ani, de compania de cercetare iSense Solutions, pentru MasterCard.

     

     

  • Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Despre furtuna stârnită de CEO-ul care şi-a plătit angajaţii cu câte 70.000 de dolari

    Pe 13 aprilie, Dan Price, tânărul CEO al Gravity Payments, companie din Seattle ce procesează plăţi cu cardul de credit, le-a spus angajaţiilor săi că le oferă un salariu minim de 70.000 de dolari pe an. Pentru unii a însemnat dublarea salariului. Pentru a face acest lucru, Price a anunţat că-şi va reduce salariul de 1,1 milioane de dolari, o decizie radicală în inima capitalismului. Unii l-au denunţat ca fiind un socialist, alţii ca fiind un Robin Hood.

    La momentul anunţului erau prezenţi jurnalişti de la New York Times şi NBC News, iar la scurt timp alte zeci de jurnalişti l-au invitat la interviuri, aşa că povestea CEO-ului darnic a făcut înconjurul lumii.

    Imediat după anunţ, compania a fost inundată de CV-uri, iar doi angajaţi au demisionat, motivând că această decizie nu este dreaptă pentru cei care câştigau mai mult. Lucrurile nu s-au oprit aici: Price a fost dat în judecată de fratele său, Lucas, care deţine 30% din Gravity, spunând că a abuzat de putere şi şi-a mărit nejustificat salariul. Dan Price a insinuat că fratele lui l-a dat în judecată deoarece nu a fost mulţumit de generozitatea sa. „Ştiu că această decizie este una radicală şi îmi pare rău că a apărut o ruptură în relaţia cu fratele meu“, a declarat el pentru Seattle Times. Dezvăluirea l-a făcut să pară o victimă. A fost lăudat de Esquire şi curtat de agenţi literari. Însă lucrurile nu sunt chiar aşa cum par, scrie Bloomberg Businessweek.

    CU CE SE OCUPĂ GRAVITY. Gravity este intermediarul dintre comercianţi şi companiile mari precum Visa sau Mastercard. Pe scurt, dacă ai plătit cu cardul de credit un sandviş în Seattle, Gravity se ocupă de transferul celor 6 dolari de la bancă către restaurant. Bineînţeles, Gravity păstrează o parte din bani.


    Dan Price era adolescent şi cânta într-o cafenea când a aflat pentru prima dată de procesarea plăţilor cu carduri. Proprietarul localului se plângea des de plăţile pe care trebuia să le suporte atunci când clienţii achitau cu cardul. În 2003, Price a început facultatea, iar anul următor a înfiinţat, alături de fratele său, Gravity. În 2005 s-a căsătorit, iar în 2006 a devenit CEO-ul companiei.
    Criza financiară din 2008 nu a ocolit Gravity. În doar câteva săptămâni, compania a pierdut cam 20% din business. „Ne-a schimbat profund. Dintr-o companie cu un profit modest am ajuns să pierdem bani în fiecare lună.“ Abia în 2012 salariile angajaţiilor Gravity au început să crească, iar fiecare majorare de salariu a adus un profit mai mare, susţine Dan Price.
    Dacă în 2011 câştiga în jur de 50.000 de dolari pe an, după cum a mărturisit chiar el la Aspen Ideas Festival, după numai un an salariu său anual a sărit la 1 milion de dolari, iar achiziţia unei case cu piscină în august 2012 confirmă acest lucru: el a plătit 900.000 de dolari cash pentru locuinţă.

    În 2013, Price spune că Gravity l-a angajat pe consultantul Towers Watson pentru a-i analiza veniturile. La recomandarea acestuia, Dan Price ar fi putut să-şi mărească salariul de 1,1 milioane de dolari. „Dar am ales să nu fac asta“. Oricum ar fi, salariul lui este atipic pentru o companie de mărimea Gravity. Finanţele companiei nu sunt publice, dar Dan Price spune că venitul brut ajunge la 150 de milioane de dolari în 2014 şi va creşte la 200 de milioane în 2015. Potrivit publicaţiei Chief Executive, salariul mediu pentru un CEO al unei companii cu venituri asemănătoare Gravity, incluzând şi bonusurile, ar ajunge la 710.000 de dolari. CEO-ul JetPay, competitor direct al Gravity, care procesează un număr similar de tranzacţii, a câştigat în 2014 doar 355.000 de dolari. Când reporterul Bloomberg l-a confruntat cu aceste date, Price a evitat răspunsul, iar într-un final a spus: „Nu mi-am majorat salariul niciodată fără acordul boardului“. Boardul însă era format din el şi fratele lui. Numai că avocatul lui Lucas Price, Greg Hollon, nu este de acord cu această afirmaţie, spunând că Dan Price şi-a mărit salariul de-a lungul anilor, deşi Lucas a obiectat în nenumărate rânduri.

    Dan Price povesteşte că atunci când a mărit salariile tuturor s-a gândit la o lucrare a economiştilor Angus Deaton şi Daniel Kahneman, în care se arăta că mulţumirea oamenilor este direct proporţională cu creşterea veniturilor, însă doar până la suma de 75.000 de dolari.
    Gravity avea 120 de angajaţi, iar fiecare câştiga, în medie, ceva mai puţin de 50.000 de dolari. Asta însemna că avea nevoie de 1,8 milioane dolari pentru a duce salariul fiecărui angajat la 70.000 de dolari. O mare parte din această sumă putea fi dedusă din salariul său de 1,1 milioane de dolari şi a crezut că această mărire de salariu ar creşte productivitatea personalului.

    Ryan Pirkle, responsabil pentru comunicarea Gravity, a spus că odată cu unele măriri salariale din 2014, Price i-ar fi spus: „Vreau ca oamenii potriviţi să promoveze povestea asta. Vreau exclusivitate“. Probabil de aceea jurnaliştii de la New York Times şi NBC News au fost prezenţi la momentul anunţului.

     

  • Scăderea comisioanelor interbancare va încuraja plata cu cardul bancar online

    În prezent, PayU România estimează că aproximativ 80% dintre comenzile online se efectuează cu plata la livrare, dar acest lucru se va schimba odată cu reducerea comisioanelor interbancare la plata cu cardul.

    PayU România se aşteaptă ca noile reglementări privind reducerea comisioanelor interbancare la plata cu cardul, valabile din data de 9 decembrie 2015, să încurajeze magazinele online în promovarea acestei metode de achitare a cumpărăturilor online.

    “La nivelul general al pieţei se va observa o reconfigurare a metodelor de plată. Se va simţi totodată o relaxare a costurilor pentru magazinele online, dar cel mai mare impact se va resimţi în zona marilor facturieri care ne aşteptăm să promoveze tot mai agresiv plata facturilor în mediul digital. Drept urmare, ca efect secundar, chiar şi persoanele care nu plăteau până acum folosind acest canal, din diferite motive, se vor îndrepta către plăţile online în următorii ani”, spune Marius Costin, CEO PayU România.

    Totodată, PayU România anunţă partenerii cu care colaborează că în perioada următoare comisioanele pe care le percepe pentru serviciile sale financiare vor scădea până la 0,9-1,2%, în funcţie de volumele procesate şi industria din care fac parte.

     

  • Creţu, Visa: Statul încasează sub 10% din TVA la hoteluri, jocuri de noroc şi activităţi sportive

     “Am determinat câteva sectoare în care încasările din TVA sunt mult sub media de 44%. Aceste şapte sectoare înregistrează 80% necolectare. Introducerea unor facilităţi fiscale prin acordarea unei reduceri cu 3-5 puncte procentuale la TVA pentru plata cu cardul ar putea aduce încasări suplimentare pentru că omul va fi tentat să plătească mai puţin şi va utiliza cardul. Cred că putem convinge Comisia Europeană că o reducere de TVA de 3-5 puncte pentru plata cu cardul va duce la încasări mai mari decât în prezent”, a spus Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Potrivit datelor Visa, hotelurile plătesc doar 2% din TVA de colectat, restaurantele 19% din valoarea TVA de plată, jocurile de noroc şi pariurile 3%, activităţi sportive, recreative şi distractive – 5%, activităţi asociate diverse – 8%, reparaţii calculatoare, articole personale de uz caznic – 44% şi alte servicii ( splărare şi curăţare îmbrăcăminte, coafură, servicii de înfrumuseţare) – 11%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro