Tag: planete

  • Scenariu apocaliptic: ce s-ar întâmpla dacă soarele ar dispărea chiar acum

    Masa soarelui este de 333 de mii de ori mai mare decât masa pământului şi produce energie echivalentă a 100 de miliarde de bombe de hidrogen în fiecare secundă. Masa acesteia face ca soarele să fie forţa gravitaţională predominantă din sistemul nostru ce ţine planetele gravitând pe orbite eliptice în jurul său.
     
    În acelaşi timp, soarele este responsabil pentru lumină şi încălzirea planetelor. Astfel întrebarea: ce s-ar întâmpla daca soarele ar dispărea devine şi mai importantă, scrie Business Insider.
     
    Primul lucru care s-ar întâmpla ar fi dispariţia gravitaţiei şi luminii. Globul pământesc ar intra într-o noapte eternă, deşi oraşele ar fi încă iluminate atât timp cât există energie. O problemă gravă ar fi dispariţia fotosintezei, iar majoritatea plantelor ar muri în câteva zile. Şi mai important pentru omenire ar fi faptul că temperatura pământului ar scădea la 0 grade celsius într-o săptămână de la dispariţia soarelui, ca apoi la finalul primului an, temperatura să ajungă la -65 de grade celsius. Astfel apele ar îngheţa transformând planeta într-una de gheaţă, dar interiorul oceanelor ar rămâne lichid. Singurul refugiu al oamenilor ar fi aproape de energia geotermală din interiorul pământului. 
     
    Conform teoriei lui Einstein, gravitaţia nu este instantanee şi circulă la aceeşi viteză cu lumina. Asta însemnă că daca steaua ce ne încălzeşte planeta ar dispărea, oamenii de pe pământ ar afla abia la 8 minute după ce fapta s-a întâmplat deja. Dacă gravitaţia ar dispărea, planetele, pur şi simplu, ar zbura prin spaţiu. Pământul gravitează în jurul soarelui cu o viteză de 67.000 de mile pe oră. Odată cu dispariţia soarelui, atracţia gravitaţională a acestuia nu ar mai exista, însă pământul s-ar deplasa cu aceeaşi viteză. Astfel, dacă planeta nu s-ar ciocni cu asteroizi, comete sau alte planete din sistemul solar, pământul ar traversa, până la cea mai apropiată stea asemănătoare soarelui, Alpha Centauri, 4,3 ani lumină în aproximativ 43.000 de ani.
     
    Chiar dacă oamenii nu ar rezista mult în aceste condiţii, viaţa pe pământ ar continua. Organismele care trăiesc pe fundul oceanului ar supravieţui deoarece nu au nevoie de lumina soarelui; acestea îşi procură hrana şi căldura din căldura geotermală.
     
    Călătoria pământului prin spaţiu ar fi una imprevizibilă deoarece oricând planeta ar putea fi atrasă în câmpul gravitaţional al unei stele sau al unei găurii negre. 
     
     
  • Imagini misterioase surprinse pe suprafaţa unei planete: NASA nu are o explicaţie – FOTO, VIDEO

    Planeta Ceres a devenit, în luna martie a acestui an, prima planetă pitică vizitată îndeaproape cu ajutorul unei sonde spaţiale, iar imaginile surprinse de aceasta au început deja să ridice multe semne de întrebare.

    Sonda spaţială americană Dawn s-a plasat cu succes pe o orbită a lui Ceres, în luna martie, cu scopul de a descifra secretele ce înconjoară acest corp ceresc, aceasta fiind pentru prima dată când un vehicul de acest tip explorează de la distanţă foarte mică o planetă pitică.

    IMAGINILE TRANSMISE CARE I-AU LUAT PRIN SURPRINDERE PE CERCETĂTORII DE LA NASA

  • La doar 15 ani a descoperit o planetă pe care specialiştii o căutau de mai bine de 20 de ani

    La doar 15 ani, Tom Wagg a descoperit ceea ce specialiştii căutau de mai bine de 20 de ani – o planetă situată în afara sistemului nostru solar.

    Wagg este unul dintre cei mai tineri oameni care au descoperit planete, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea Keele din Anglia. Mai exact, planeta descoperită de Wagg se aseanănă cu una dintre primele exoplanete descoperită în anii ’90.

    Planeta este de tip Jupiter fierbinte, adică de dimensiuni asemănătoare cu Jupiter dar care orbitează aproape de soarele sistemului, astfel încât temperatura este extrem de ridicată (poate ajunge la 1.000 de grade Celsius).

    Tom Wagg a folosit sistemul numit WASP (Wide Angle Search for Planets) pentru a descoperi această planetă. Metoda nu este una extrem de sigură, acesta fiind motivul pentru care confirmarea planetei a durat mai bine de doi ani.

    Wagg are acum 17 ani şi vrea să urmeze cursurile unei facultăţi specializată în fizică.

  • NASA a descoperit 715 exoplanete noi: “Echipa Kepler continuă să ne uimească şi să ne fascineze cu rezultatele vânătorii”

     Graţie acestor noi descoperiri, numărul de exoplanete confirmate până în prezent a ajuns la aproape 1.700, iar cel al planetelor potenţiale, la peste 3.600, a precizat Agenţia spaţială americană într-o conferinţă de presă.

    Aproape 95% dintre aceste exoplanete sunt mai mici decât Neptun, o planetă care este totuşi de aproape patru ori mai mare decât Terra.

    Patru dintre ele sunt de 2,5 ori mai mari decât Terra şi se află într-o zonă locuibilă, la o distanţă potrivită de steaua lor şi au temperaturi care permit apei – şi potenţial, vieţii – să existe.

    Una dintre aceste noi planete potenţial locuibile, denumită Kepler-296f, se află pe orbita unei stele al cărei diametru este pe jumătate faţă de cel al Soarelui şi cu o strălucire de doar 5% din cea a acestui astru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)

    Mai puţin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.

    Corpurile cereşti botezate după personalităţi culturale româneşti (GALERIE FOTO)

    Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formaţiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.

    Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Alţi români onoraţi pentru contribuţia lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuşi, precum şi astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu şi Mirel Bîrlan.

    Cometele poartă, prin tradiţie, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu şi astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c şi van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”

  • Planeta Pamant costa 3.500.000 miliarde de euro

    Suma calculata de Greg Laughlin a fost facuta in functie de
    varsta, marimea, temperatura si alte statistici vitale.
    La final, Pamantul s-a dovedit a fi cea mai scumpa planeta. Marte a
    fost evaluata la 11.664 de euro si Venus valoreaza 10 la puterea
    -12 dintr-un cent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro