Tag: Plan

  • Cum a ajuns un grup de arhitecţi să dezvolte un business cu venituri de milioane de euro in România

    Cumulus a fost înfiinţat în anul 2017, în urma fuziunii birourilor de arhitectură PZP, SYAA şi ARXTUDIO, fondatorii businessului fiind partenerii din cadrul celor trei businessuri. „Scopul a fost să creăm o structură care să răspundă mai bine provocărilor pieţei; integrând cunoştinţele şi portofoliile firmelor până la acel moment pentru a orienta noua companie către eficienţă şi creşterea calităţii în proiectare”, spune Răzvan Puchici, senior marketing partner în cadrul companiei.

    Businessul activează pe segmentele HoReCa – industria hotelieră, rezidenţial, fit-out, birouri, retail fit-out, environmental branding şi industrial. În planurile reprezentanţilor companiei intră însă şi un departament de urbanism. „Putem acoperi o gamă foarte largă de programe de la A la Z, însemnând că preluăm un proiect din faza incipientă de strategie şi urbanism şi îl ducem până în etapa de implementare şi design de interior, iar în curând ne propunem să putem oferi tot pachetul de servicii interdisciplinare de proiectare şi planificare necesare pentru a realiza o astfel de investiţie”, adaugă el.

    Prima investiţie pe care partenerii de la Cumulus au realizat-o a fost în spaţiul unde se află în prezent biroul companiei. Investiţia s-a ridicat la peste 100.000 de euro, din fondurile firmelor care au fuzionat. Fondatorii acestora sunt Liviu Zăgan, Răzvan Puchici şi Adrian Soare, Eliza Yokina, Elena Dragu, Ivona Amariţei, Ioana Moangă şi Costin Beekman. Toţi sunt, deopotrivă, absolvenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi arhitecţi practicieni, fiecare având o experienţă în proiectare de minimum 15 ani. „Fiecare a avut un parcurs profesional mai mult sau mai puţin similar. În ciuda asemănărilor, ceea ce ne apropie este faptul că suntem foarte diferiţi şi acest fapt ne permite să ne completăm. Hobby-urile noastre sunt diferite, unii dintre noi facem sailing, alţii se plimbă cu motorul prin lume, mergem pe munte, pe bicicletă, la concerte, ieşim cu caiacul. Toţi partenerii au vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani”, spune Eliza Yokina, senior partner.

    Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, dublă faţă de anul precedent, iar profitul s-a situat între 10 şi 15%. Pentru anul în curs reprezentanţii Cumulus estimează o creştere de 10% a businessului. „Suntem optimişti, iar aşteptările noastre se raportează şi la evoluţia pieţei, care credem că va stagna. Tocmai de aceea, nu ne aşteptăm la o creştere spectaculoasă, precum cea din anii precedenţi. Ne dorim să ne consolidăm poziţia pe piaţă şi să finalizăm proiectele importante începute şi urmărim în acelaşi timp mărirea portofoliului de servicii, aceasta fiind zona în care am putea înregistra o creştere.”

    Ei spun că decizia de a se uni într-o singură structură de proiectare le-a permis să contracteze mult mai uşor lucrări, rezultat la care entităţile anterioare nu ar fi ajuns pe cont propriu. A fost un moment în care fiecare dintre ei a trebuit să cântărească această decizie în plan personal şi profesional.

    Unul dintre obiectivele lor pe termen lung este să devină un birou de proiectare full-service, pentru a putea răspunde nevoilor tot mai variate de pe piaţa construcţiilor. „Considerăm că arhitectul trebuie să fie alături de client în toate etapele proiectului – de la alegerea terenului potrivit investiţiei, capacitarea acestuia, concept şi bugetare până în fazele de licitaţie şi execuţie. De aceea, recent, am încheiat un parteneriat cu Erigo Engineering – firmă de proiectare specializată în inginerie structurală, ca prim pas pentru a ne atinge acest obiectiv.” De altfel, Erigo Engineering a contribuit şi la mărirea echipei, celor 40 de arhitecţi adăugându-li-se încă zece ingineri din partea noului partener. În viitorul apropiat compania vizează extinderea şi pe partea de proiectare de instalaţii şi de project management.

    Portofoliul Cumulus include proiecte din categorii variate, atât în ceea ce priveşte mărimea sau fazele de proiectare, cât şi ca specific al construcţiei. „Avem lucrări unde investiţia porneşte de la 1-2 milioane de euro şi ajunge până la 30 de milioane de euro, de pildă în cazul aeroportului aferent bazei militare Mihail Kogălniceanu, sau 60 de milioane de euro, în cazul ansamblului de birouri Timpuri Noi Square, unde am fost implicaţi în faza de proiect de execuţie”, exemplifică Răzvan Puchici.

    Printre investiţiile frecvente ale companiei se numără acelea de formare şi dezvoltare profesională a angajaţilor, cărora compania le facilitează participarea la cursuri şi prezentări. De asemenea, compania investeşte anual, în medie, 35.000 de euro în amenajarea sediului, extinderea şi dotarea acestuia cu tot ceea ce e nevoie pentru a crea o ambianţă plăcută şi condiţii de lucru optime. „Pentru că ne dorim să fim eficienţi în munca noastră, suntem la curent cu ultimele inovaţii tehnologice în materie de softuri din domeniul arhitecturii şi cel al construcţiilor. Un exemplu în acest sens este achiziţia platformei BIM (business information modelling), care înseamnă un cost de 30.000 de euro anual, Cumulus fiind printre primele birouri de arhitectură care au adoptat această tehnologie.” Lucrul în platforma BIM, spun ei, presupune ca echipa de proiectare şi cea de management să utilizeze acelaşi mediu de lucru, 3D de tip BIM.

    Proiectanţii lucrează în softuri care utilizează elemente inteligente 3D, iar coordonatorul BIM urmăreşte conflictele între elementele 3D ale diferitelor specialităţi implicate – arhitectură, structură şi instalaţii – într-un soft dedicat coordonării, care detectează automat conflictele şi le inventariază. În plus, echipele de project mangement şi cost control au acces la tot proiectul şi listele de cantităţi, constructorul poate urmări modelul 3D al arhitecturii, instalaţiilor şi structurii, iar clientul vede în timp real modelul 3D al clădirii exact ca în realitate, în orice loc s-ar afla, printr-un browser. Scopul utilizării sale este o aliniere mai bună a tuturor echipelor în timpul proiectului cu până la 20-30% mai puţine pierderi pe şantier, care apar în urma unei lipse de coordonare, spun reprezentanţii Cumulus.

    Portofoliul actual al companiei include lucrări aferente atât segmentelor B2B cât şi B2C. De-a lungul timpului însă, reprezentanţii Cumulus spun că au lucrat mai mult pe proiecte din zona B2B. „Portofoliile noastre anterioare au fost gândite să conţină şi clienţi B2C, iar în urma fuziunii i-am păstrat. A contat nu numai experienţa noastră în gestionarea unor astfel de proiecte, ci şi clienţii, care mulţumiţi fiind, au ales să rămână alături de noi în continuare.”

    Potrivit fondatorilor businessului, preţurile serviciilor Cumulus se situează în partea de mijloc-superioară a pieţei de proiectare, fiind similare cu ale celorlalte birouri concurente care oferă servicii de calitate pe piaţă, iar marja de preţ, una realistă, în strânsă legătură cu preţul concurenţei.

    În ceea ce priveşte clienţii companiei, aceştia au, în general, „vârsta similară cu a noastră, sunt cei care au şi caută o viziune pentru proiectele lor şi totodată un serviciu integrat – investitori şi dezvoltatori ai segmentelor de rezidenţial, office, retail şi HoReCa, corporaţii pentru fit-out, instituţii publice pentru urbanism”, spune Eliza Yokina. Potrivit lui Liviu Zăgan, senior managing partner al Cumulus, în ultima perioadă consumatorul a devenit mai exigent şi mai informat, este mult mai calculat şi ia decizii bine documentate. „Informaţia e la îndemâna oricui, opţiunile sunt din ce în ce mai variate, iar consumatorii îşi doresc servicii foarte bune şi calitate, ceea ce ne bucură.” Cu toate acestea, spune el, nivelul de investiţie pe metru pătrat este mult mai mic decât în restul Europei şi acest fapt atrage după sine inevitabil un produs cu o calitate mai scăzută. „Consider că mai avem de lucru la acest capitol, atât investitorii şi arhitecţii, cât şi consumatorii, ca să îmbunătăţim cât de mult posibil produsul final şi să nu mai acceptăm produse care se abat de la normele de calitate. Suntem conştienţi totuşi că ne aflăm în perimetrul unui cerc, pe raza căruia se află dezvoltarea economică a ţării şi creşterea standardului de viaţă”.

    Principalii competitori ai businessului sunt birourile de best practice din domeniul proiectării. „Facem parte din această categorie şi dorim să ne menţinem la acest nivel. Credem că este loc pentru toţi cei din branşă, iar prin profesionalism şi principii corect setate, toţi putem să aducem valoare comunităţii din care facem parte”, susţine Puchici.

    Aproape fiecare proiect vine cu provocări, spun reprezentanţii Cumulus. „Relaţiile dificile cu autorităţile îngreunează uneori partea de avizare. În mod normal aceasta trebuie să se încadreze în nişte termene ce permit investitorului să atingă un anumit profit pe an sau cel puţin să-şi programeze activitatea pe anumite perioade. De multe ori, acest proces devine un impediment, iar anumiţi investitori preferă să se retragă pe pieţe mai sigure şi mai previzibile.” O altă provocare este, potrivit lor, calitatea şi pregătirea profesională a celor din industrie, începând de la proiectanţi până la execuţie şi management. „Ne confruntăm din ce în ce mai des, iar în ultima perioadă situaţia a devenit normalitate, cu lipsa cadrelor pregătite şi neprofesionalism.”

    În momentul de faţă compania este prezentă în Bucureşti însă are proiecte şi la nivel naţional, „şi am putea livra chiar mai mult”, spun reprezentanţii businessului. „Am luat în calcul posibilitatea de a ne extinde şi în alte oraşe din ţară şi ne dorim să intrăm şi pe pieţe din afara României. În trecut biroul de arhitectură PZP a avut experienţa acestui gen de parteneriate cu companii străine. Deocamdată vizăm piaţa din Europa.”

  • Goana după creierele românilor

    Playtika, care a intrat pe piaţa românească în 2011, are 250 de angajaţi în centrul de suport şi 100 de angajaţi, ingineri şi specialişti IT la centrul de dezvoltare deschis în 2018.
    Acest centru de dezvoltare este făcut în colaborare cu americanii de la Qualitest, cea mai mare companie de testare software şi asigurare a calităţii.
    „Noi dezvoltăm în principal social games, dar de câţiva ani am început să creăm şi jocuri casual, pe care utilizatorii le accesează zilnic”, a declarat Oran Piekarski, director de operaţiuni la Playtika, într-o discuţie cu ZF.
    Aproape 10% din „creierele” Playtika, o companie pentru care chinezii au plătit peste 4 miliarde de dolari, sunt în România.
    Stefanini, un furnizor brazilian de servicii IT, are în România cel mai mare centru din Europa, care deserveşte aproape 100 de ţări şi care în 2018 a ajuns la afaceri de aproape 50 de milioane de euro cu peste 1.600 de angajaţi.
    Planul este de a continua angajările dacă mai găsesc „creiere”, având în vedere lupta acerbă din piaţa românească.
    Gigantul german Continental investeşte 20 de milioane de euro în extinderea clădirii de birouri din Iaşi, unde au un centru de inginerie cu aproape 2.000 de salariaţi.
    „În Iaşi, colegii lucrează la maşinile care vor circula pe străzi peste unul, doi sau chiar cinci ani. Lucrează la tehnologiile viitorului”, spune Christian von Albrichsfeld, şeful Continental România, grup care a ajuns la peste 20.000 de angajaţi pe piaţa românească, dintre care peste 5.700 sunt ingineri şi specialişti IT&C.
    E.ON, grupul german din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, trebuie să angajeze în următorii doi ani 300 de specialişti IT la centrul de cercetare, dezvoltare şi inovare de la Iaşi, unde lucrează deja 100 de oameni.
    Gigantul american HP şi-a majorat echipa din România cu 30% în ultimii trei ani, ajungând la peste 1.300 de angajaţi.
    „Vrem să creştem în continuare numărul de angajaţi ai HP în România. Cu cei peste 1.300 de angajaţi pe care îi avem în acest moment, suntem în top 3 reprezentanţe HP în Europa. Avem 13 divizii ale HP prezente în România, oferind servicii în aproximativ 25 de limbi”, a declarat într-o discuţie cu ZF Mugur Pantaia, managing director la HP România. Lunar, avem peste 100 de poziţii pentru angajare deschise în România, a precizat el.
    Nu există săptămână în care o companie internaţională, dar şi o companie românească din IT să nu anunţe planuri de extindere şi oferte de angajare.
    Bitdefender, a doua cea mai valoroasă companie antreprenorială românească, după UiPath, tocmai s-a mutat lângă „borcanul cu miere”, adică în mijlocul campusului studenţesc din Grozăveşti construit de Ceauşescu în anii ’80 şi care după două-trei decenii a devenit unul dintre principalii furnizori de creiere pentru multinaţionale, dar şi pentru firme româneşti.
    Pe lângă firmele din IT care aleargă după creiere româneşti, în joc au intrat şi fondurile de investiţii şi băncile din România. BCR şi-a lansat propriul accelerator de business – InnoviX, împreună cu UiPath, Google for Startups, Mindspace şi European Center for Services Investments and Financing.
    Techcelerator, un program de mentorat al fondului de investiţii GapMinder, în parteneriat cu Globalworth, EY România şi Banca Transilvania, tocmai a selectat şapte start-up-uri româneşti care vor primi o finanţare iniţială de 350.000 de euro, în schimbul unei părţi din companie.
    Pentru acest gen de finanţare s-au bătut 185 de start-up-uri, dintre care 26 au fost preselectate, iar în final 7 vor primi banii.
    În IT, salariul mediu a ajuns în aprilie 2019 la 7.200 de lei net (adică 1.525 de euro), la care se adaugă beneficii „fără număr”. Acum 10 ani salariul mediu în IT era de 2.600 de lei (adică 650 de euro, în cursul euro de atunci).
    Dacă România ar fi avut nu 120.000-130.000 de „creiere” din IT, ci 300.000, companiile le-ar fi absorbit imediat.
    Problema este că România nu poate produce anual atâtea creiere în IT, dar şi în inginerie, cât cere piaţa.
    Dacă am fi avut mai mult creier acum 20 de ani, am fi fost cu doi paşi înainte.

  • Unde au ajuns tinerii noştri manageri de top

    Catalogul 100 tineri manageri de top a strâns în 13 ediţii 1.300 de poveşti ale celor mai importanţi oameni de afaceri sub 40 de ani. Mulţi dintre cei pe care i-am prezentat de-a lungul timpului apar zilnic pe primele pagini ale ziarelor de business. Chiar şi ale celor din străinătate, fiindcă nu sunt puţini cei care au făcut pasul peste graniţe, remarcându-se prin profesionalismul lor pe plan internaţional.

    Cornelia Coman, de pildă, era director de actuariat şi management al investiţiilor când a apărut în prima ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, în 2006. Ulterior, a fost şefă NN Asigurări România în perioada 2008-2012 şi Ungaria în perioada 2012-2015, iar de la 1 iulie 2016 a devenit CEO al subsidiarei NN din Spania.

    Bogdan Georgescu era, tot în prima ediţie a anuarului, director general al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International; în prezent este fondator şi CEO al platformei de abonamente pentru angajaţii din corporaţii Bookster, care le oferă acestora cărţi, articole, studii de caz şi materiale video.

    Lucian Anghel ocupa la vremea apariţiei în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP funcţia de director executiv adjunct în direcţia Trezorerie la BCR; astăzi, el este preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti.

    Iulian Stanciu, care astăzi se află în fruntea eMAG, cel mai mare retailer online din România, a fost prezentat într-una din primele ediţii ale catalogului, fiind în acel moment acţionar şi director general al Asesoft Distribution.


    Călin Drăgan a fost şi el prezentat în prima ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, fiind la acea vreme primul director general de naţionalitate română numit de Coca-Cola HBC la conducerea operaţiunilor din România. În 2011 el a plecat în echipa de conducere a Coca-Cola din Japonia, pentru ca doi ani mai târziu să preia funcţia de CEO.

    Sergiu Biriş apărea în catalog la scurt timp după vânzarea unui pachet de 10% din acţiunile Trilulilu, un site de videosharing. Câţiva ani mai târziu, Sergiu Biriş şi Andrei Dunca vindeau start-up-ul Liverail celor de la Facebook printr-o tranzacţie estimată la 500 de milioane de dolari. Astăzi, el este cofondator şi CEO al Zonga, cel mai important serviciu românesc de streaming de muzică.

    Severina Pascu abia prelua, acum 11 ani, rolul de director financiar în cadrul UPC, marcând şi trecerea sa de la audit la sectorul telecomunicaţiilor. Acum, este CEO al companiei din Elveţia.

    Cei de mai sus şi din paginile ce urmează sunt doar câţiva dintre sutele de manageri care s-au regăsit în paginile catalogului şi care au un rol activ în business, fie în România, fie peste hotare devenind la rândul lor modele pentru noile generaţii de tineri ambiţioşi. 


    În ediţia de anul acesta a catalogului 100 Tineri manageri de top, care va fi disponibilă începând cu 1 iulie, continuăm demersul de a-i aduce în prim-plan pe tinerii câştigători ai competiţiei bazate pe curaj, dedicare şi muncă susţinută.

  • Care sunt planurile prezentate de Mirela Călugăreanu, noua şefă ANAF, după demiterea Mihaelei Triculescu

    Mirela Călugăreanu, fostă şefă ANAF în timpul Guvernului Tudose, revine la conducerea instituţiei după demiterea Mihaelei Trinculescu, şi pregăteşte un plan de măsuri pentru eficientizarea colectării, prin care îşi propune să aplice un tratament diferenţiat contribuabililor în funcţie de comportamentul fiscal, a explicat ea astăzi într-o conferinţă de presă alături de Eugen Teodorovici.

    “Am elaborat un plan de măsuri care vizează eficientizarea colectării dar şi transformarea ANAF într-o instituţie mai transparentă. (…) Acordăm un rol important combaterii evaziunii fiscale şi încercăm prin înfiinţarea unor structuri noi să aplicăm un tratament diferenţiat contribuabililor din România în funcţie de comportamentul fiscal”, a spus Mirela Călugareanu.

    Mirela Călugăreanu o înlocuieşte pe Mihaela Trinculescu, care a preluat conducerea la începutul anului. Întrebat care sunt motivele, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, spune că decizia este luată în baza a mai multe elemente precum ritmul în restituirea taxei auto.

    “Decizia este luată în urma unei analize vizavi de mai multe elemente de execuţie, precum restituirea taxei auto. Este necesar să iei astfel de decizii din timp astfel încât neajunsurile să fie corectate. (…) trebuie eliminată incompetenţa şi corupţia din sistemul fiscal. Pot să o asigur pe doamna preşedinte că are sprijinul meu. Nu va fi uşor. În continuare ne asumăm că informatizarea ANAF va fi finalizată în 2020”, spune Eugen Teodorovici.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 iunie 2019

    COVER STORY: „Start-up-ul nu este antreprenoriat”
     
     

    IDEI DE AFACERI: Agricultură cu lupa
     
     

    TURISM: Vacanţă în stil rural în Republica Moldova
     
     

    TEHNOLOGIE: Optică augmentată
     
     

    SPECIAL: Cum se infiltrează cleptocraţia rusească în America

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 iunie 2019

    COVER STORY: „Start-up-ul nu este antreprenoriat”
     
     

    IDEI DE AFACERI: Agricultură cu lupa
     
     

    TURISM: Vacanţă în stil rural în Republica Moldova
     
     

    TEHNOLOGIE: Optică augmentată
     
     

    SPECIAL: Cum se infiltrează cleptocraţia rusească în America

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 mai 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Generaţia Z
     
     

    STUDIU DE CAZ: Businessul care „schimbă becurile” corporatiştilor ocupaţi
     
     

    TEHNOLOGIE: Smartphone-ul – „călcâiul lui Ahile al omului modern”
     
     

    RETAIL: Viitorul DIY
     
     

    ANTREPRENORIAT: Turism pe patru roţi

     


    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 mai 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Antreprenorul cu cele mai multe cafenele
     
     

    MANAGEMENT: Banking (autohton) în stil american
     
     

    IMOBILIARE: În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti
     
     

    ANTREPRENORIAT: Upgrade în 10 ani
     
     

    NIKOLAUS FRANKE: Game of Thrones: va deveni Westeros următorul Silicon Valley?

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 mai 2019- VIDEO

    COVER STORY: Unde se duc milioanele când fondatorii nu mai sunt
     
     

    ANALIZĂ: Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?
     
     

    IDEI DE AFACERI: Curatorii de soluţii tech
     

    IMOBILIARE: Investiţii pentru viitor
     
     

    SPECIAL: China a inventat un nou tip de export: statul care te urmăreşte şi ştie totul despre tine

     


    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Siemens are un plan gigant de reorganizare în care plănuieşte să concedieze 10.000 de oameni, să mai angajeze 20.000, şi să creeze o nouă entitate listată la bursă

    Nemţii de la Siemens îşi vor separa divizia Power and Gas şi vor concedia peste 10.000 de oameni în cadrul unui plan masiv de reorganizare, gândit pentru a asigura viitorul companiei, potrivit Bloomberg.

    Divizia va deveni o companie separată şi va fi listată pe bursă până în 2020, potrivit unui anunţ al nemţilor. Siemens va păstra „undeva sub 50%” din noua entitate – pe care o va implica într-o fuziune cu Siemens Gamesa Renewable Energy din care deţine 59%, punând astfel bazele unei noi entităţi care avea un business de 30 miliarde euro.

    Siemens vrea să păstreze „o influenţă semnificativă” în piaţa energiei şi a electriităţii. Divizia are operaţiuni în petrol şi gaz, precum şi în generare şi distribuţie convenţională, în timp ce Siemens Gamesa dezvoltă ferme eoliene şi echipamente pentru producerea de energie din surse regenerabile.

    Decizia face parte din planurile ambiţioase ale executivului Joe Kaeser, are zguduie în continuare structura conglomeratului. În trecut, CEO-ul a listat divizia de healthcare, a realizat o fuziune între divizia de energie eoliană şi un competitor spaniol şi a încercat să facă o fuziune între divizia feroviară şi rivalii francezi de la Alstom, însă tranzacţia a fost blocată de organele de reglementare europene.

    Pe lângă deciziile structurale, Kaeser a mai anunţat un plan de reducere a costurilor cu 2,2 miliarde euro până în 2023. Astfel, vor fi concediaţi peste 10.000 de oameni dintre care 4.900 pe poziţii de digital, 3.000 pe proiecte de infrastructură smart şi 2.500 în divizia corporate centrală. În acelaşi timp, Siemens plănuieşte să angajeze circa 20.500 de oameni dar pe alte poziţii.

    Divizia Power and Gas a fost printre cele mai slab performante anul trecut, raportând un număr mai mic de comenzi şi o profitabilitate redusă pe fondul schimbărilor din piaţă în direcţia energiei regenerabile.

    Astel, divizia a înregistrat cele mai mari venituri dintre toate diviziile, de 18,1 miliarde euro, dar un profit de doar 722 milioane euro. Spre comparaţie, a doua în funcţie de venituri a fost divizia Digital Industries, cu 15,6 miliarde euro, din care a obţinut un profit de 2,9 miliarde euro.