Tag: plafon

  • O nouă metodă inventată de guvern pentru a-i pedepsi pe angajaţii performanţi din România

    O veste absolut tristă pentru România: în 2016 s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în ţară. E drept că e vorba despre numărul de copii români raportat la numărul de români din diaspora. Or, în ţară, sunt, desigur, mai mulţi cetăţeni – de toate vârstele. ”Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România“, a spus Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni. A fost una dintre cele mai importante ştiri ale săptămânii, după părerea mea.

    Ei bine, au mai trecut doar câteva zile – mai puţine decât degetele unei singure mâini – şi au început să apară comentarii
    despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. O decizie cât se poate de firească, dacă luăm în considerare că natalitatea este în scădere, că tot soiul de dezechilibre se adâncesc. Firească – nu-i aşa? – şi dacă ne gândim la planul amplu de salarizare unică şi creşteri salariale ale angajaţilor din mediul de stat, care ajung mai bine remuneraţi decât cei din privat. Un paradox, după cum au semnalat mai multe voci, de pildă economişti, şefi de companii. Dar ce mai contează (încă) un paradox?

    Între 2001 şi 2015, numărul de nou-născuţi în România a scăzut cu circa 10%: de la 220.368 la 197.491. Măsurile de austeritate au taxat imediat mamele: indemnizaţa şi perioada de acordare au fost reduse. (Economiile făcute au fost de doar câteva zeci de milioane de euro, mai puţin decât s-ar fi încasat la bugetul de stat dacă s-ar fi redus piaţa neagră a ţigărilor cu un singur procent.) Au mai trecut nişte ani, au mai venit nişte alegeri, unii aleşi s-au gândit iar la natalitate, copii şi voturi.

    N-a trecut niciun an de când s-au făcut modificări în ce priveşte plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Adică a fost scos plafonul (plasat anterior la 3.200 de lei) şi a fost prelungită perioada de la un an până la doi ani. Ca măsură pentru revigorarea natalităţii. S-a revigorat destul, se pare.

    O întrebare care a rămas fără răspuns se leagă de faptul că dacă angajaţii care au salarii mari plătesc mai mult pentru tot soiul de dări şi impozite, de ce ar trebui să primească indemnizaţii plafonate? Nu discutăm despre mărimea plafonului, de 5.000, 8.000 sau 10.000 de lei. Pentru unii este mult, pentru alţii puţin. Pentru unii ajutorul minim garantat este suficient ca să nu muncească nici dacă sunt rugaţi cu joburi. Alţii însă muncesc din greu pentru a-şi clădi cariere pentru care sunt invidiaţi. Pardon! Sunt invidiaţi pentru salarii, beneficii, pentru că îşi permit maşini, vacanţe sau şcoli private. Dar nu sunt invidiaţi pentru orele, zilele şi anii în care au renunţat la somn, viaţă privată, distracţii. Şi atunci, dacă un angajat a ajuns la un salariu de câteva mii de euro pe lună, de ce ar trebui să îi fie plafonată indemnizaţia? Ca să nu mai vorbim de faptul că majoritatea mamelor care au venituri mari nici nu îşi permit să lipsească de la serviciu decât câteva luni. Unele – nici atât. Pentru că ar însemna să pericliteze toţi anii anii anteriori de eforturi.

    Se pare că sunt în jur de 1.000 de indemnizaţii care ar fi afectate de această plafonare. Mult? Puţin? Nu îşi permite România să plătească aceşti bani? Dar ce ne permitem să plătim? Pensii speciale? Salarii mai mari pentru cei de la stat?

    Dacă tot este vorba despre ”doar“ 1.000 de persoane, de ce e folositor acest plafon? Pentru a intra în gama de măsuri punitive pentru cei cu salarii mari – care sunt ameninţaţi şi cu impozitul progresiv? Dar de ce nu se impozitează progresiv averile? De ce trebuie ameninţaţi cei care fac performanţă? |n mediul privat, angajaţii nu sunt plătiţi degeaba. Trebuie să producă mult mai mult decât primesc. Nu ca la Galaţi, unde statul a cheltuit milioane de euro pentru un centru de afaceri total neutilizat; directorul centrului a primit ani de zile un salariu de peste 5.000 de lei net ca să… facă nimic. Ba a avut chiar şi deplasări în străinătate, pentru schimb de experienţă. Ei bine, aşa ceva nu se întâmplă în mediul privat.

    Se mai discută, pe tema indemnizaţiilor, despre necesitatea unei plafonări pentru a evita fraude, provocate, de pildă, de venituri ”făcute din pix“; prin urmare şi de apariţia riscului de plată a indemnizaţiilor nemeritate. Păi dacă sunt suspiciuni, oricum se investighează. Şi se taxează. Şi se recalculează.

    Mai tare decât riscul de fraudare – în maximum câteva sute de dosare – poate ar trebui să ne preocupe mai degrabă teme ca îmbătrânirea populaţiei sau lipsa cadrelor medicale şi didactice. Faptul că românii amână tot mai mult să devină părinţi, că scade numărul de copii.

    Sau poate că ar trebui să ne liniştim, pentru că ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a descoperit formula magică pentru creşterea natalităţii. Nu are legătură cu facilităţi, plăţi, bugete, grădiniţe sau programe sociale. Nu. Schimbarea statului familiei în Constituţia României este cheia. Şi anume: dacă familia este definită în Constituţie ca fiind formată din soţ şi soţie, creşte natalitatea. Evrika!

  • O nouă metodă inventată de guvern pentru a-i pedepsi pe angajaţii performanţi din România

    O veste absolut tristă pentru România: în 2016 s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în ţară. E drept că e vorba despre numărul de copii români raportat la numărul de români din diaspora. Or, în ţară, sunt, desigur, mai mulţi cetăţeni – de toate vârstele. ”Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România“, a spus Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni. A fost una dintre cele mai importante ştiri ale săptămânii, după părerea mea.

    Ei bine, au mai trecut doar câteva zile – mai puţine decât degetele unei singure mâini – şi au început să apară comentarii
    despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. O decizie cât se poate de firească, dacă luăm în considerare că natalitatea este în scădere, că tot soiul de dezechilibre se adâncesc. Firească – nu-i aşa? – şi dacă ne gândim la planul amplu de salarizare unică şi creşteri salariale ale angajaţilor din mediul de stat, care ajung mai bine remuneraţi decât cei din privat. Un paradox, după cum au semnalat mai multe voci, de pildă economişti, şefi de companii. Dar ce mai contează (încă) un paradox?

    Între 2001 şi 2015, numărul de nou-născuţi în România a scăzut cu circa 10%: de la 220.368 la 197.491. Măsurile de austeritate au taxat imediat mamele: indemnizaţa şi perioada de acordare au fost reduse. (Economiile făcute au fost de doar câteva zeci de milioane de euro, mai puţin decât s-ar fi încasat la bugetul de stat dacă s-ar fi redus piaţa neagră a ţigărilor cu un singur procent.) Au mai trecut nişte ani, au mai venit nişte alegeri, unii aleşi s-au gândit iar la natalitate, copii şi voturi.

    N-a trecut niciun an de când s-au făcut modificări în ce priveşte plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Adică a fost scos plafonul (plasat anterior la 3.200 de lei) şi a fost prelungită perioada de la un an până la doi ani. Ca măsură pentru revigorarea natalităţii. S-a revigorat destul, se pare.

    O întrebare care a rămas fără răspuns se leagă de faptul că dacă angajaţii care au salarii mari plătesc mai mult pentru tot soiul de dări şi impozite, de ce ar trebui să primească indemnizaţii plafonate? Nu discutăm despre mărimea plafonului, de 5.000, 8.000 sau 10.000 de lei. Pentru unii este mult, pentru alţii puţin. Pentru unii ajutorul minim garantat este suficient ca să nu muncească nici dacă sunt rugaţi cu joburi. Alţii însă muncesc din greu pentru a-şi clădi cariere pentru care sunt invidiaţi. Pardon! Sunt invidiaţi pentru salarii, beneficii, pentru că îşi permit maşini, vacanţe sau şcoli private. Dar nu sunt invidiaţi pentru orele, zilele şi anii în care au renunţat la somn, viaţă privată, distracţii. Şi atunci, dacă un angajat a ajuns la un salariu de câteva mii de euro pe lună, de ce ar trebui să îi fie plafonată indemnizaţia? Ca să nu mai vorbim de faptul că majoritatea mamelor care au venituri mari nici nu îşi permit să lipsească de la serviciu decât câteva luni. Unele – nici atât. Pentru că ar însemna să pericliteze toţi anii anii anteriori de eforturi.

    Se pare că sunt în jur de 1.000 de indemnizaţii care ar fi afectate de această plafonare. Mult? Puţin? Nu îşi permite România să plătească aceşti bani? Dar ce ne permitem să plătim? Pensii speciale? Salarii mai mari pentru cei de la stat?

    Dacă tot este vorba despre ”doar“ 1.000 de persoane, de ce e folositor acest plafon? Pentru a intra în gama de măsuri punitive pentru cei cu salarii mari – care sunt ameninţaţi şi cu impozitul progresiv? Dar de ce nu se impozitează progresiv averile? De ce trebuie ameninţaţi cei care fac performanţă? |n mediul privat, angajaţii nu sunt plătiţi degeaba. Trebuie să producă mult mai mult decât primesc. Nu ca la Galaţi, unde statul a cheltuit milioane de euro pentru un centru de afaceri total neutilizat; directorul centrului a primit ani de zile un salariu de peste 5.000 de lei net ca să… facă nimic. Ba a avut chiar şi deplasări în străinătate, pentru schimb de experienţă. Ei bine, aşa ceva nu se întâmplă în mediul privat.

    Se mai discută, pe tema indemnizaţiilor, despre necesitatea unei plafonări pentru a evita fraude, provocate, de pildă, de venituri ”făcute din pix“; prin urmare şi de apariţia riscului de plată a indemnizaţiilor nemeritate. Păi dacă sunt suspiciuni, oricum se investighează. Şi se taxează. Şi se recalculează.

    Mai tare decât riscul de fraudare – în maximum câteva sute de dosare – poate ar trebui să ne preocupe mai degrabă teme ca îmbătrânirea populaţiei sau lipsa cadrelor medicale şi didactice. Faptul că românii amână tot mai mult să devină părinţi, că scade numărul de copii.

    Sau poate că ar trebui să ne liniştim, pentru că ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a descoperit formula magică pentru creşterea natalităţii. Nu are legătură cu facilităţi, plăţi, bugete, grădiniţe sau programe sociale. Nu. Schimbarea statului familiei în Constituţia României este cheia. Şi anume: dacă familia este definită în Constituţie ca fiind formată din soţ şi soţie, creşte natalitatea. Evrika!

  • O nouă limită, propusă pentru plafonarea indemnizaţiei de creştere a copilului. Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii: Va opri o „industrie”

    „Este de fapt o înşelătorie a statului român, ceea ce sigur că nu putem să acceptăm. Beneficiarii în plată în luna martie – până la 1.233 lei, sunt 108.438 de beneficiari, deci cei mai mulţi. Între 1.234 – 3.400 lei sunt 39.700, între 3.400 – 5.000 lei sunt 5.478, între 5.000 – 10.000 sunt 3.504, iar peste 10.000 sunt 623. Cu această plafonare pe care o vom face nu vom afecta foarte multe persoane din România, dar în mod clar, cei care au bulbersat sistemul şi ne-au pus să plătim astfel de sume vor trebuie să se limiteze la ceea ce le permitem”, a spus Olguţa Vasilescu.

    Ea a arătat că după scoaterea plafonului de 3.400 de lei, cât era în 2016, sistemul s-a transformat într-un „haos”.

    „Anul trecut era 3.400 lei această sumă, după care s-a scos efectiv plafonul şi a devenit un haos generalizat. Să iei 35.000 euro timp de doi ani de zile de la statul român doar pentru că ai un copil în creştere este mult prea mult. Nu există aşa ceva în toată această lume. Am spus că se transformă într-o industrie pentru că, faţă de anul trecut unde până la jumătatea anului am plătit o sumă, aceeaşi sumă de bani am plătit-o acum în primele trei luni de zile”, a adăugat ministrul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşti şofer în România! Care e cea mai mare amendă pe care o poţi primi

    Amenzile fac parte din viaţa unui şofer şi le iei, de obicei, atunci când nu te aştepţi. Clasificarea lor e complexă şi sunt multe aspecte. Unul dintre ele este amabilitatea ta şi a doua este înţelegerea poliţistului, care e liber să ia o decizie de amendă la maximumul plafonului sau să-ţi aplice amenda cea mai puţin usturătoare.

    IATĂ AICI CEA MAI MARE AMENDĂ ÎN ROMÂNIA ŞI CEA MAI MARE DATĂ ÎN ISTORIE

  • ”Prima Casă”: 175,5 milioane de lei, bani neutilizaţi în 2016 pentru garantare, transferaţi în 2017

    Din plafonul de 2,94 miliarde de lei alocat în 2016 programului ”Prima Casă” au rămas neutilizaţi 175.507.153,88 lei, disponibili pentru emiterea de garanţii în anul 2017. Acest plafon de garantare neutilizat permite finanţatorilor să acorde credite ”Prima casă” în valoare totală de 351.014.307,76 de lei, se arată într-un comunicat la Ministerului de Finanţe.

    Pentru garanţiile care se acordă în semestrul I al anului 2017, nivelul comisionului este de 0,45% pe an, în scădere de la 0,49% cât a fost anul trecut, aplicat la soldul garanţiei acordate de FNGCIMM în numele şi în contul statului.

    Ministerul Finanţelor Publice a elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care propune un plafon de garantare în valoare de 2,5 miliarde de lei pentru anul 2017. Proiectul se află în consultare publică şi urmează să fie supus aprobarii Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cea mai performantă industrie a României se REVOLTĂ! Guvernul Dragnea-Grindeanu este atacat

    Decizia guvernului Grindeanu de a schimba brusc, fără o consultare prea­la­­bilă, re­gimul de plată al con­tribuţiilor pentru pensii şi sănătate prin eli­mi­narea pla­fo­nului de 5 salarii medii pen­tru care sunt datorate aceste taxe are un impact ne­gativ asupra industriei de IT.

    În această industrie, care a avut cea mai mare rată de creştere din 2008 încoace şi a susţinut toată economia,  salariile reprezintă cel mai mare cost.

    Cea mai performantă industrie a României se REVOLTĂ! Guvernul Dragnea-Grindeanu este atacat

  • Dezastru pentru cei cu salarii mari. Surpriză de proporţii la început de an de la guvernul Grindeanu. Câţi bani vor pierde cei cu salarii mari

    Noul guvern PSD a ata­cat frontal veniturile ma­nage­mentului su­pe­rior din companii şi bănci prin eliminarea pla­fo­nu­lui de cinci salarii medii brute la plata contribuţiei de asigurări sociale (CAS).

    Prevederea inclusă în Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2017, adoptată vineri dimineaţă, în a doua şedinţă de guvern, şi publicată imediat, vineri seară, în Monitorul Oficial  nr. 16/2017, va intra în vigoare de la 1 februarie 2017, deci primele salarii cu CAS neplafonat vor fi încasate în martie.

    DEZASTRU pentru cei cu salarii mari. SURPRIZĂ de proporţii la început de an de la guvernul Grindeanu. Câţi bani vor pierde cei cu salarii mari

  • Care sunt cei mai norocoşi români: ce salarii cresc cu 50% de la 1 februarie

    Premierul Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la Palatal Victoria a anunţat că se va elimina plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură.

    Această eliminare a plafonării CAS-CASS ar aduce la buget venituri de aproape 2 mld. lei, care ar acoperi majorările salariale pentru artişti (50%), creşterea pensiei minime şi dublarea burselor studenţilor.

    Această măsură a fost anunţată şi de Liviu Dragnea în timpul formării guvernului.

    Prin eliminarea plafonului de plată a CAS de cinci salarii medii brute, statul va încasa în plus 1,4 mld. lei, iar din eliminarea plafonului la CASS va mai strange peste 500 mil. lei.

    Cota de CAS este de 26,3% din salariul brut  formată din 10,5% plătită de angajat şi 15,8% plătită de angajator. Cota CASS este de 10,7% din salariul brut formată din 5,5% plătită de angajat şi 5,2% plătită de angajator. Salariul mediu brut a fost în luna octombrie de 2874 lei. Cinci salarii medii brute ar fi 14.370 de lei. Spre exemplu, pentru cineva care câştiga 20.000 de lei brut pe lună, CAS şi CASS se calcula la cota standard doar până la 14.370 le, ceea ce înseamnă că diferenţa până la 20.000 îi rămânea lui. 

  • Care sunt cei mai norocoşi români: ce salarii cresc cu 50% de la 1 februarie

    Premierul Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la Palatal Victoria a anunţat că se va elimina plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură.

    Această eliminare a plafonării CAS-CASS ar aduce la buget venituri de aproape 2 mld. lei, care ar acoperi majorările salariale pentru artişti (50%), creşterea pensiei minime şi dublarea burselor studenţilor.

    Această măsură a fost anunţată şi de Liviu Dragnea în timpul formării guvernului.

    Prin eliminarea plafonului de plată a CAS de cinci salarii medii brute, statul va încasa în plus 1,4 mld. lei, iar din eliminarea plafonului la CASS va mai strange peste 500 mil. lei.

    Cota de CAS este de 26,3% din salariul brut  formată din 10,5% plătită de angajat şi 15,8% plătită de angajator. Cota CASS este de 10,7% din salariul brut formată din 5,5% plătită de angajat şi 5,2% plătită de angajator. Salariul mediu brut a fost în luna octombrie de 2874 lei. Cinci salarii medii brute ar fi 14.370 de lei. Spre exemplu, pentru cineva care câştiga 20.000 de lei brut pe lună, CAS şi CASS se calcula la cota standard doar până la 14.370 le, ceea ce înseamnă că diferenţa până la 20.000 îi rămânea lui. 

  • Prima Casă are un buget cu 250 de milioane de lei mai mare

    „Nivelul plafonului suplimentar de garantare pentru 2016 este fundamentat de perioada scurtă rămasă până la finalul anului. Decizia suplimentării a fost luată ca urmare a ritmului intens şi susţinut de acordare a garanţiilor, care demonstrează interesul şi angajamentul în creştere atât la nivelul finanţatorilor, cât şi al beneficiarilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

    Potrivit MFP, în perioada ianuarie-septembrie 2016 au fost acordate 27.329 de garanţii, în valoare totală de 2,6 miliarde de lei. În cadrul Programului, rata creditelor neperformante este de 0,3%, din totalul garanţiilor acordate. Până în prezent au fost executate 498 de garanţii. Plafonul total de garantare pe anul 2016 este de 2.690,3 milioane de lei.

    Din 2009 când a fost lansat Programul Prima Casă şi până la finalul lunii septembrie 2016, au fost acordate 198.365 de garanţii, în valoare totală de 16,96 miliarde de lei, pentru finanţări în valoare de aproximativ 34 miliarde de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro