BusinessMagazin

Tag: Petrescu

  • Ioana Petrescu, fostul ministru de Finanţe, pe cale să devină unul dintre cele mai importante nume din economia mondială.

    Propunerea ca Ioana Petrescu, fost ministru de finanţe, să-l înlocuiască pe Mihai Tănăsescu în funcţia de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii (BEI) a fost trimisă la Luxemburg, a declarat pentru ZF Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. Iar în perioada următoare vor mai fi transmise, la cererea BEI, o serie de documente.

    Ioana Petrescu a fost propunerea premierului Victor Ponta pentru a reprezenta România la BEI şi a fost discutată inclusiv la Cotroceni, având în vedere că este o poziţie de reprezentare externă, care revine României în urma negocierilor politice la nivelul Uniunii Europene şi nu în urma unui concurs. Dacă va ajunge pe acestă poziţie, Ioana Petrescu poate rămâne până când se termină mandatul alocat României, adică aproximativ un an. Salariul pentru poziţia de vicepre­şedinte al BEI depăşeşte 20.000 de euro pe lună. „Vicepreşedinţii Băncii Europene de Investiţii sunt numiţi de către Consiliul Guvernatorilor BEI, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii din toate cele 28 de ţări membre ale UE. Consiliul de Administraţie este format din 29 de directori (unul pentru fiecare stat membru şi unul din partea Comisiei Europene) şi 19 supleanţi“, au transmis reprezentanţii BEI la solicitarea ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ioana Petrescu iese DUR la atac la un an după reducerea CAS. Mesajul tranşant ”pentru toţi “savanţii” care au HULIT măsura”

    Reducerea CAS a împlinit un an pe 1 octombrie. Vă mai aduceţi aminte aceste declaraţii despre CAS?

    Traian Băsescu, fost preşedinte al României:

    “Politicienii care au făcut-o demagogic, mincinos, fără să îi intereseze sau ştiind că nu există resursa, dar făcând-o, aş vrea să îi văd la anul. Anul acesta vor merge în alegeri, dar as vrea să îi văd în 2015-2016”

  • Cine este Ioana Petrescu, cum l-a întâlnit pe Victor Ponta şi cum a ajuns ministrul Finanţelor. Acum ar putea primi o slujbă plătită cu 35.000 de euro pe lună

    Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe, este propunerea premierului Victor Ponta de a-l înlocui pe Mihai Tănăsescu în funcţia de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii până când se termină mandatul alocat României, adică un an.

  • A ajuns partener coordonator la Deloitte după 25 de carieră în sectorul financiar-bancar

    În plus, în calitate de lider al grupului de expertiză financiar-bancară asigură alinierea strategică şi consultanţa specifică pentru echipele interdisciplinare care servesc clientela Deloitte din sectoarele bancar, leasing, asigurări şi pieţe de capital. Oana Petrescu are o experienţă profesională de 25 de ani, ca project manager, bancher, auditor şi consultant.

    Anterior poziţiei sale la Deloitte, a fost vicepreşedinte şi membru al comitetului executiv al Băncii Comerciale Române (2006-2012). A studiat ştiinţe economice la ASE (licenţă în 1992, doctorat în 1998) şi la Université des Sciences Sociales Toulouse (1993).

    Oana Petrescu spune că în cariera sa cel mai dificil moment a fost în 2002, când firma la care lucra, Andersen, s-a destrămat.

    „Rămasesem doar trei parteneri români şi aveam aproximativ 250 de colegi cu care lucram pe diverse proiecte. A fost foarte importantă încrederea pe care ne-au acordat-o clienţii. Am putut semna primele mele rapoarte de audit fără consultare internaţională şi am putut finaliza împreună câteva proiecte de implementare IT de importanţă vitală pentru clienţii noştri de la acel moment. Atunci am înţeles faptul că, indiferent dacă ne cheamă sau nu Arthur Andersen, clienţii nostri au nevoie de expertiza şi seriozitatea noastră, a fiecăruia, şi vor să lucrăm împreună – ceea ce mi-a dat o bază foarte solidă pentru toate deciziile şi încercările ce au urmat în viaţa mea profesională“, spune Oana Petrescu.

  • Petrescu, întrebată dacă îi e teamă că va fi remaniată: Nu. Sunt aici să-mi fac treaba până la capăt

    Întrebată dacă îi este frică de remaniere şi de faptul că şi-ar putea pierde portofoliul, Petrescu a răspuns: „Nu, cu siguranţă nu, eu sunt aici să-mi fac treaba până la capăt şi vom continua să definitivăm rectificarea bugetară, să definitivăm bugetul pentru anul viitor şi, cum am spus, ne vedem de treabă în continuare”.

    Premierul Victor Ponta le-a transmis miniştrilor, în şedinţa de guvern de săptămâna trecută, să stea “liniştiţi” la informaţiile privind membrii Cabinetului care urmează să fie schimbaţi, spunându-le că nu a fost încă decis nimic legat de un anumit nume sau portofoliu, au relatat surse oficiale.

    “Premierul le-a spus: “Staţi liniştiţi, nu s-a hotărât absolut nimic în privinţa unui nume sau a unui portofoliu. Singurul lucru pe care vi-l pot spune e că va exista o restructurare a Guvernului, având în vedere că va veni şi PLR. Dacă pe undeva apare vreun nume sau altul, gândiţi-vă că poate aveţi un <<prieten>> care vă vrea răul”, au relatat sursele, participante la discuţie.

    Marţi, premierul Victor Ponta a declarat că, imediat după adoptarea bugetului, va propune în cadrul coaliţiei de guvernare o restructurare a Guvernului, “în aşa fel încât şi PLR să fie reprezentat la nivel de miniştri”.

    Ioana Petrescu (Finanţe), Remus Pricopie (Educaţie) şi Constantin Niţă (Economie) se numără printre miniştrii care ar putea fi remaniaţi de premierul Victor Ponta, din viitorul Cabinet urmând să nu mai facă parte nici majoritatea miniştrilor delegaţi, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    Sursele citate au arătat că, în afară de Petrescu, Pricopie şi Niţă, care sunt miniştri plini, Ponta ar putea să-i remanieze şi pe Mihnea Costoiu (ministru delegat pentru Cercetare), Bogdan Stanoevici (ministru delegat pentru Românii de pretutindeni), dar şi pe alţi miniştri delegaţi, cu scopul de a comasa ministerele. Miniştri delegaţi mai sunt Darius Vâlcov (Buget), Florin Jianu (IMM-uri şi Turism), Doina Pană (Ape, Păduri şi Piscicultură), Răzvan Nicolescu (Energie), Aurelia Cristea (Dialog social).

    Pe de altă parte, surse parlamentare au precizat că premierul Victor Ponta i-ar fi promis liderului PLR, Călin Popescu-Tăriceanu, două posturi de miniştri în viitorul Guvern, unul dintre acestea fiind portofoliul Finanţelor.

  • Petrescu: Vom discuta cu FMI şi CE să avem un plus de 0,3% din PIB pentru Armată

    „Ştim că este extrem de important să mărim cheltuielile militare şi unul din punctele de discuţie cu FMI şi CE va fi ca să avem un plus de 0,3% din PIB pentru Armată şi să încercăm să punem acest 0,3% peste deficit, aşa cum s-a discutat şi în ECOFIN în urmă cu câteva luni”, a precizat Petrescu.

    Ea a spus că a discutat şi cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, despre acest aspect, majorarea cheltuielilor legate de Apărare ţinând de respectarea angajamentelor Românei.

    „Oricum vroiam să dăm mai mulţi bani la Apărare. Vorbim aici de situaţia din Ucraina, care presupune mai multe cheltuieli în plus şi presupune şi cheltuieli legate de comandamentul NATO, de toate angajamentele pe care noi ni le-am luat în Ţara Galilor. Acest lucru era clar, dar evident că şi după ziua de azi vom discuta şi vom fi mult mai motivaţi să discutăm începând de mâine cu FMI şi CE”, a spus Petrescu.

    Ea a arătat că parada militară din Bucureşti organizată cu ocazia Zilei Naţionale a fost „superbă”, fiind pentru prima dată când participă la o astfel de festivitate.

    „Parada a fost superbă, a fost prima dată când am participat la o astfel de paradă şi mi-a plăcut extrem de mult. A fost extraordinar de frumos şi sunt mândră că am putut să fiu aici şi să reprezint Guvernul României”, a mai spus Petrescu.

     

     

  • Petrescu: Proiectul de buget, finalizat abia în ianuarie. Discuţiile încep în decembrie cu experţii FMI

    Petrescu a afirmat, într-o emisiune la Radio România Actualităţi, că misiunea de evaluare a acordului cu FMI şi Comisia Europeană va sosi la Bucureşti în jurul datei de 13 ianuarie 2015, astfel că proiectul de buget va fi definitivat la acel moment împreună cu reprezentanţii acestora, înainte de semnarea scrisorii de intenţie.

    “Proiectul de buget pe anul 2015 se va lucra împreună cu Fondul Monetar, la începutul lunii decembrie, la nivel tehnic. El va fi însuşit de posibilul nou guvern şi de posibilul nou premier, foarte probabil, în ianuarie 2015 şi asta pentru că Fondul Monetar insistă să vină în misiune oficială în ianuarie 2015, pentru că ei au politica să nu negocieze sau să semneze scrisori de intenţie cu guverne interimare. Cum ştim, este posibil să existe un alt guvern şi, ca atare, ei vor să vină la mijlocul lunii ianuarie, deci în jur de 13 ianuarie. Din ultimele discuţii cu ei, urmează să fie definitivat împreună cu ei, în jurul acelei date, bugetul pe 2015”, a precizat ministrul.

    Ea a punctat că actualul acord cu cele trei instituţii internaţionale continuă şi că se va încheia la mijlocul anului viitor, scrisoarea de intenţie din ianuarie reprezentând un pas normal în cadrul acordului.

    România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează să acceseze fonduri. Scopul acordului este a a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Ministrul Finanţelor, ministrul delegat pentru Buget, Darius-Bogdan Vâlcov, o echipă tehnică din minister, precum şi reprezentanţi ai conducerii Băncii Naţionale au participat în septembrie la întâlnirile organizate de FMI şi Comisia Europeană cu autorităţile române la Bruxelles pentru evaluarea acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării şi fără participarea Preşedinţiei, a partidelor politice sau a sindicatelor.

    Petrescu a precizat că ultima discuţie pe care a avut-o cu reprezentanţii FMI a fost la Washington, în timpul întâlnirilor de toamnă ale FMI.

    Premierul Victor Ponta a declarat în mai multe rânduri că bugetul pentru 2015 este în sarcina viitorului guvern, care ar putea fi schimbat după alegerile prezidenţiale.

    Pe de altă parte, preşedintele PNL, Klaus Iohannis, i-a cerut lui Ponta la finalul lunii octombrie, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, să prezinte bugetul de stat pe anul viitor în Parlament până în 15 noiembrie, aşa cum prevede legea.

  • Românul care optimizează facebook pentru Android: Limbajele de programare vor deveni la fel de uzuale ca orele de matematică

    “No one checks-in and checks-out as a programmer. Meseria de programator îţi mănâncă tot timpul.” Vorbele spuse cu un accent american perfect din gura lui Alexandru Petrescu nu trădează un discurs motivaŢional dobândit la vreo Şcoală de leadership. În 1992, la vârsta de 8 ani, emigra alături de familia sa în SUA, iar în toamna anului 2014 se întorcea pentru prima dată la Bucureşti, în postura de Software Engineer Lead la Facebook.

    Într-o sală cu peste 200 de tineri programatori din mai multe ţări prezenţi în luna octombrie la Droidcon Bucureşti, unul dintre cele mai importante evenimente pentru dezvoltatorii de aplicaţii pentru platforma mobilă Android, Petrescu împărtăşeşte câteva dintre ideile care l-au ajutat să ajungă să lucreze la cea mai mare reţea socială din lume.

    „Lumea are nevoie acum de «problem-solveri». Şcoala e importantă, dar trebuie să faci mai mult de atât. Dacă ai învăţat la Stanford ai şanse mai mari să fii chemat la un interviu, dar nu ai garanţia că vei fi angajat“, spune românul într-un interviu acordat la finalul prezentării.

    Alexandru Petrescu a copilărit cu sora sa în apropierea Bucureştiului până la vârsta de 8 ani. Tatăl său, inginer agronom, a decis în 1990 să emigreze, sătul de „politica de rotire de cadre“ a vechiului regim. Ajuns în Arizona alături de soţia sa şi cei doi copii, tatăl lui Alexandru a încercat să se angajeze. „A intrat în primul restaurant mai dichisit şi a început să vorbească cu unul dintre bucătari în limba franceză. L-au angajat imediat“, povesteşte Alexandru.

    Trei ani şi câteva joburi mai târziu, tatăl lui Alexandru a cheltuit 300 de dolari pentru un calculator pe care i l-a făcut cadou fiului său. „A fost primul contact pe care l-am avut cu un calculator şi atunci am început să învăţ programare pe cont propriu. Mai târziu, tatăl meu a cumpărat pe credit un calculator de 2.000 de dolari. Era o sumă uriaşă chiar şi pentru Statele Unite. I-a luat ani să plătească ratele, dar a fost cel mai de preţ cadou pe care l-am primit în viaţa mea“, îşi aminteşte Alexandru.

    Ce a urmat pentru românul devenit adolescent între timp pare desprins din capitolul de poveşti clasice din Silicon Valley: a intrat la facultate, din care s-a retras înainte de a o termina (la fel ca şi Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook) şi a început să dezvolte proiecte proprii, înfiinţând diverse start-up-uri. Între timp a lucrat pe poziţia de consultant în publicitate pentru a se întreţine.

    Una dintre firmele pe care le-a înfiinţat a fost Urban Pixels, un start-up din New York care a realizat „Can i Stream It?“, o aplicaţie de căutare a filmelor şi clipurilor care sunt disponibile pentru vizualizarea online contra cost. Aplicaţia a fost folosită de peste 4 milioane de utilizatori de platforme mobile, atât pe Android, cât şi pe iOS, conform lui Alexandru Petrescu.Cel mai important pas din cariera lui Alexandru a venit în 2013, când s-a programat pentru un interviu la Facebook.

    „Oamenii de acolo pun foarte mare accent pe ceea ce ştii să faci. De aceea, faptul că nu am terminat facultatea nu a contat foarte mult. Oamenii obişnuiţi cu programarea încă de mici au un avantaj foarte mare, pentru că sunt obişnuiţi să găsească soluţii acolo unde alţii abandonează“, spune românul.

    La Facebook, Petrescu lucrează la îmbunătăţirea performanţelor şi eficienţei traficului de date ale aplicaţiei reţelei sociale pentru Android.Pe Zuckerberg, Alexandru l-a întâlnit la un hackathon, genul de evenimente pe care Facebook le organizează pe o perioadă de câteva zile, în cadrul cărora se încearcă dezvoltarea unor aplicaţii noi, indiferent de aria de utilizare. „L-am văzut o singură dată acolo, este în general o persoană foarte ocupată. El lucrează în Menlo Park, eu în birourile din Seattle“, spune Petrescu, fără să dea prea multe detalii despre şeful său.

    Partea care i-a plăcut cel mai mult lui Alexandru la noul loc de muncă a fost că nu există şefi. „Toată lumea lucrează după un proiect, există câţiva coordonatori pentru programe mai complexe, dar în principiu toată lumea ştie ce are de făcut. Nu există un şef care să te preseze să-ţi termini sarcinile de serviciu. Acesta este stilul pe care l-a impus Mark Zuckerberg“, spune Petrescu.

    Găsirea oamenilor potriviţi pentru jobul potrivit pare să fie marea problemă a dezvoltatorilor din IT în ultimii ani. La nivel european, spune Danny Gooris, senior regional manager la Oracle Academy în Bruxelles, există un deficit de 300.000 de joburi neacoperite, care ar putea urca la 500.000 până la finalul lui 2015, iar antreprenorii din SUA par să se confrunte cu aceeaşi problemă. „Există multe joburi neacoperite care au nevoie de specialişti“, susţine Petrescu. Cât despre colegii români de la Facebook, Alexandru estimează că sunt „câteva sute“, dar nu poate spune foarte precis pentru că sunt împrăştiaţi în toate birourile companiei. „Am întâlnit foarte mulţi colegi români în birourile din Seattle sau Londra“.

    Care este cea mai mare provocare când lucrezi la o companie cu aproape un miliard şi jumătate de utilizatori? Interconectarea, spune Petrescu. Dezvoltatorul român se alătură ideii conform căreia limbajele de programare vor deveni în viitorul apropiat la fel de uzuale ca orele de matematică, însă ceea ce vor fi nevoiţi să facă programatorii viitorului e să-i aducă şi mai aproape unii de alţii pe utilizatorii de aplicaţii.

    Ce sfaturi ar putea da studenţilor români? În primul rând oamenii care lucrează la Facebook fac lucruri în afara şcolii, iar programatorii cu adevărat pasionaţi încep să înveţe limbaje de codare cu mult timp înainte de a merge la facultate. „Dacă te concentrezi timp de patru ani doar pe programa şcolară o să pierzi foarte multe lucruri care se schimbă în jurul tău, mai ales în această industrie extrem de dinamică. Acum 5 ani făceam programe în Flash. După aceea, a apărut iPhone şi Flash-ul a dispărut. Este foarte important să ţii pasul cu schimbările din piaţă“, argumentează Petrescu.
    Cum sunt dezvoltatorii

    români şi ce le lipseşte să dezvolte o aplicaţie care să fie folosită cel puţin la nivel regional? „Acum zece ani nu ştiam că sunt programatori buni în România, dar acum a devenit un stereotip“, spune Petrescu, remarcând totdată că spiritul antreprenorial local nu se dovedeşte foarte pragmatic. „Probabil cea mai mare problemă este că există prea mulţi antreprenori de un dolar, fiecare încearcă să facă ceva de unul singur, în loc să se asocieze şi să-şi delimiteze fiecare sarcinile. Cred că există totuşi potenţial foarte mare pentru programatorii români, nu doar ca locuri de muncă  în marile companii, dar şi ca dezvoltare de firme proprii“.

  • Guvernul analizează dacă va mai calcula accizele după cursul BCE, care permite scăderea taxării

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie 2014, acest indicator al cursului, folosit de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut, de 4,4485 lei/euro.

    Dacă accizele vor fi calculate în continuare pe baza cursului anunţat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.

    Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE.

    Acum, întrebat ce se va întâmpla pentru anul viitor, ministrul Finanţelor a evitat să precizeze dacă Guvernul se va mai raporta la cursul BCE, care ar permite un nivel scăzut de accizare începând cu anul viitor.

    “Faptul că acciza are mod de calcul cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că ea intră în vigoare de la 1 octombrie. Avem un grup de lucru care analizează mai multe versiuni şi, în momentul în care ei vor definitiva modul de calculare al accizei, dacă va rămâne în vigoare sau nu, vom anunţa, dar ea intră în vigoare de la 1 ianuarie. Deci, noi trebuie să avem această formulă definitivată cel târziu până în momentul în care vom face bugetul pe 2015”, a spus Petrescu.

    Jurnaliştii au încercat totuşi să afle dacă metoda de calcul se va baza în continuare pe cursul anunţat miercuri de BCE, mai mic decât cel de la 1 octombrie 2013 şi valabil pentru acest an, ceea ce ar înseamna că accizele de anul viitor vor fi mai mici, sau i se “pare normal” să fie folosit un curs artificial precum cel utilizat în acest an.

    “Eu pot să comentez pe măsuri pe care le voi lua, pe care le-am luat, acesta este cursul accizei. Nu am nimic de comentat în momentul de faţă referitor la cursul actual al accizei, decât că lucrăm cu un grup de lucru şi e posibil un alt mod de calculare sau poate să rămână acelaşi”, a răspuns Petrescu.

    Ministrul a mai fost întrebat de jurnalişti cum explică faptul că nu se ştie la această dată modul de calcul şi cursul, având în vedere faptul că Guvernul se prezintă ca fiind unul “predictibil”, dar şi de această dată ministrul a evitat să dea un răspuns tranşant.

    “Nu este adevărat. Repet, această acciză, dacă se schimbă modul de calcul – nu am zis că se schimbă – ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Da, evident, trebuie să avem o formulă de calcul înainte de acea dată, cu cât de mult timp înainte, pentru a avea o dezbatere publică normală. Faptul că este legat de cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că trebuie să avem o metodă de calcul de la 1 octombrie”, a spus Petrescu.

    Totodată, ministrul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă că modul de calcul al accizei va fi pus în dezbatere publică.

    “Pentru toate proiectele pe care le-am avut au fost puse pe site şi au fost discutate cu mediul de afaceri şi cu sindicatele”, a mai spus Petrescu.

    Banca Centrală Europeană a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie acest an, acest indicator, folosit în anii anteriori de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut şi utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro.

    Un curs mai scăzut pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie decât cel actual a mai fost anunţat în 2011, la 4,3001 lei/euro, fiind utilizat pentru calcularea accizelor în 2012.

    Cursul de schimb utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro, este cu 1,6% mai mic faţă de cel folosit în 2013, de 4,5223 lei/euro.

    În noiembrie anul trecut, când cursul BCE a fost anunţat în scădere faţă de anul precedent, premierul Victor Ponta a anunţat că, pentru 2014, accizele nu vor mai fi indexate în funcţie de acest curs de schimb, ci raportat la inflaţie.

    Surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că nivelul accizelor ar putea fi stabilit, începând din 2014, prin indexare cu rata inflaţiei, renunţându-se astfel la calculul legat de cursul de schimb, în tendinţă de scădere, pentru a nu fi afectate veniturile încasate la buget din accize.

    Modificarea metodologiei de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional.

    Accizele sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice şi cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a pracurs un calendar de creştere a valorilor de la momentul aderării la spaţiul comunitar.

    În primele opt luni ale acestui an, încasările din accize la bugetul general consolidat s-au situat la 15,37 miliarde de lei, în urcare cu aproape 11% de la 13,86 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat recent că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    El a arătat însă că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    Ratele de referinţă ale BCE pot fi diferite de cele anunţate de Banca Naţională a României (BNR), întrucât sunt bazate pe o procedură zilnică de consultare între băncile centrale din Europa şi la nivel global. Pentru 30 septembrie, BCE a anunţat o rată de 4,4102 lei/euro.

    BNR a anunţat un curs de referinţă pentru miercuri de 4,4127 lei/euro, în urcare cu 0,13 bani faţă de marţi.

  • Băsescu: Nu am putut desprinde imaginea Ioanei Petrescu de cea a fiicelor mele, o tratez cu respect

     Preşedintele a menţionatt că i s-a reproşat, după consultările cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul de Finanţe, la Palatul Cotroceni, că a fost ”prea didactic” în atitudinea faţă de ministrul Ioana Petrescu.

    ”Mi s-a reproşat atitudinea faţă de doamna ministru Ioana Petrescu. Vă rog să mă credeţi că niciodată nu am putut să desprind imaginea ei, nici la Cotroceni, nici după, de imaginea fiicelor mele. Am tratat-o şi am să o tratez cu respectul pe care îl dau şi fetelor mele, este un om tânăr care poate a ratat puţin”, a spus Băsescu.

    El a continuat: ”Poate a vrut să acopere lipsa de cunoştinţe şi capacitatea de a face performanţă sub sloganuri politice, mai ales cele de a doua zi, de la televizor, dar este un copil care poate să înveţe şi baza teroretică îi poate da şanse. Nu a fost deloc o atiutdine de profesor către elev, aşa cum a subliniat presa, ci de tată către copil”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro