BusinessMagazin

Tag: persoane fizice

  • Pe ce mai cheltuiesc banii primarii din România: chefuri, amenzi aplicate persoanelor fizice şi pe gunoi inexistent

    Primarii se fac vinovati ca au platit unele cursuri postuniversitare din bugetul institutiei sau au organizat prea multe mese festive pecare au platit prea multi bani.

    Primarii sunt acuzati si de plata unor amenzi din bugetul primariei, amenzi care au fost aplicate insa unor persoane fizice. Sefii administratiilor locale mai sunt acuzati si ca au platit servicii de salubrizare nedatorate, dar si alte abateri de acest fel. “In total, cei zece primari au adus un prejudiciu de 216.000 de lei prin aceste plati. 

    Cele mai mari abateri au fost descoperite la Primaria Letca (63.000 de lei), unde primar este PSD-istul Dorel Man, la primaria din Rus (59.000 de lei), unde primar este PSD-istul Augustin Pintea, Mirsid (40.000 de lei), unde primar este PSD-istul Calin Bereschi, dar si la Primaria Bocsa (18.000 lei), unde primar este UDMR-istul Demyen Istvan.

    La Primaria Galgau, condusa de PNL-istul Cristian Ungur, s-a platit o amenda aplicata de Garda de Mediu, care nu a fost acordata insa primariei. La Cristolt s-a platit din banii primariei salubritatea si pentru unele persoane fizice scrie graiulsalajului.ro

     
     

  • Legea plafonării dobânzilor a primit votul Senatului

    Proiectul, iniţiat de senatorul liberal Daniel Zamfir, n-a avut nici susţinerea şi nici voturile PNL, iar iniţiatorul s-a contrat, în direct, cu Iulian Dumitrescu, liderul de grup al PNL.

    Liderul de grup le-a reproşat iniţiatorilor că “dacă legea se va aplica, atunci vor fi luaţi banii din buzunarele românilor (…)” pentru că s-ar reduce şi dobânzile la depozite. În plus, ar fi favorizate marile companii, în detrimentul IMM-urile, scrie realitatea.net.

    Initiţiatorul proiectului i-a atras atenţia colegului liberal că nu a citit proiectul, pentru că altfel ar fi ştiut că legea nu se aplică IMM-urilor, ci doar persoanelor fizice, potrivit sursei citate.

    Proiectul de lege va ajunge zilele următoare la Camera Deputaţilor, acesta fiind for decizional.

  • ANAF, după revoluţia fiscală: Persoane fizice care au obţinut venituri din activităţi independente şi chirii trebuie să depună Formularul 600 (CAS şi CASS). Data limită până la care se poate depune

    Prin comparaţie, în anul 2017, numai în cazul Formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate în România”, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a procesat documentele aferente depuse de 515.845 de contribuabili”.

    Formularul 600, reprezentând „Declaraţia privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, este prevăzut prin OPANAF (Ordinul Preşedintelui ANAF) nr. 4140/2017 elaborat în baza OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 10 noiembrie 2017.

    Potrivit ANAF, de la 1 ianuarie 2018, în cazul contribuabililor persoane fizice care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, CAS şi CASS se datorează astfel:

    Cititi mia multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia juridică a Camerei Deputaţilor: Parlamentarii, miniştrii, prefecţii şi primarii pot fi comercianţi persoane fizice

    Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea unor dispoziţii din Legea nr.161/2003, în sensul eliminării calităţii de comerciant persoană fizică din rândul incompatibilităţilor cu calitatea de deputat sau senator, cu funcţia de membru al Guvernului, cu funcţia de prefect sau subprefect, precum şi cu funcţia de primar sau viceprimar, primar general sau viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean.

    Proiectul a fost iniţiat de 5 parlamentari UDMR, respetiv: Csép Éva-Andrea, Márton Árpád-Francisc, Szabó Ödön, Fejér László-Ődőn, Tánczos Barna.

    Iniţial, propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Graţian Gheţea, ARB: Ar fi de dorit ca împrumuturile pentru persoane fizice să nu mai fie legate de ROBOR

    „Ar fi de dorit ca la creditele pentru persoane fizice să nu mai fie legat atât de puternic costul creditului de un indicator – ROBOR – care este atât de puţin controlat de către clienţi. Voi propune colegilor din ARB să avem o dezbatere mai amplă pe tema aceasta”, a spus Radu Gheţea, la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de ARB, Banca Naţională a României (BNR) şi Alpha Bank.

    „ROBOR, ca şi EURIBOR, n-ar trebui să mai apese atât de mult asupra clienţilor persoane fizice, ei ar trebui să fie mai bine protejaţi”, a mai spus liderul ARB. În opinia lui, nici indicatorul EURIBOR (de care sunt legate creditele de consum în valută) „nu va mai rămâne la nesfârşit în jurul cotei zero, în zona în care se află în prezent”.

    Radu Gheţea a amintit de dobânda „prime rate” pe care băncile o acordă celor mai buni (adică mai puţin riscanţi) clienţi, la care se adaugă o marjă în funcţie de gradul de risc al clientului, arătând că acesta ar putea fi un model cu care să fie înlocuită cu actuala formulă, unde la dobânda comercială se adaugă indicatorul ROBOR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Livrările de autovehicule noi înregistrează o creştere de 10,9% în primele 10 luni

    „În România, vânzările de autoturisme din primele 10 luni ale anului 2017 au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind de 65% (35% persoane fizice)”, arată APIA.

    „Comparativ cu primele 10 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât şi volumul achiziţiilor realizate de către persoane fizice: ponderea, de la 31% la 35%, iar volumul, cu 30% (procent mult superior creşterii generale a pieţei la 10 luni, respectiv +13,4%). Aceste cifre ne arată faptul că, practic, vânzările de autoturisme noi au crescut în special datorită achiziţiilor realizate de către persoanele fizice, a căror detaşare de Programul Rabla a fost tot mai evidentă în ultimele luni”, se mai arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Platforma online a ANAF, utilizată de puţin peste 4000 de braşoveni la trei ani de la lansare

    Lansată la sfârşitul anului 2014, platforma ”Spaţiul privat virtual“, care are scopul de a-i scuti pe contribuabili de drumul până la ghişeu şi statul la cozi, a fost utilizată de doar 4.359 de braşoveni, persoane fizice şi juridice.

    Din acest motiv, reprezentanţii ANAF Braşov organizează, în 17 octombrie, la Camera de Comerţ şi Industrie, un seminar la care sunt invitate mai ales companiile, pentru a se familiariza cu această formă simplă de a depune declaraţiile fiscale online.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Nivelul plăţilor la timp efectuate de către români a crescut uşor în 2017

    În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene. 

    Practici de plată

    Unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.

    Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate  la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia.

    Motive pentru comportamentul de plată neadecvat

    În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

    De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%).

    Consecinţe ale comportamentului de plată neadecvat

    Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care,  în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) şi reduceri ale investiţiilor (27%).

    Mai mult, companiile reacţionează la aceste întârzieri de plată şi neplăţi prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%), ceea ce afectează direct piaţa locală. „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă.”

    Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile. 

    Utilizarea eficientă a colectării de creanţe

    În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.  

    Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare şi dezvoltare (26%).

    În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016,  în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor. 

    “Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.

    Tendinţe în comportamentul de plată

    În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.

    Digitalizarea procesului de dunning

    Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înfiinţarea şi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat şi personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.  

    Deşi cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înşişi în acest proces.   În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat. 

     

  • Veşti proaste pentru cei care au probleme cu plata ratelor

    “Dacă proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice ar fi urmat procedura, nu am fi fost în situaţia de a amâna de trei ori aplicarea acestei legi (…). Este o ipocrizie transpartinică, din păcate, care ne blochează la un moment dat, apoi ne mirăm: “Vai, nu merge legea insolvenţei persoanelor fizice!”. Dar cine a adoptat legea integral, aşa cum a fost propusă, fără nicio dezbatere reală cu cei care vor fi chemaţi să aplice legea?”, a declarat Robert Cazanciuc, la o conferinţă pe tema insolvenţei, scrie realitatea.net

    Pe de altă parte, Daniel Barbu, membru în Consiliul de Conducere al Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă a menţionat că actul normativ, în forma actuală, nu are cum să fie aplicată.

     

  • APIA: Livrările de autovehicule noi înregistrează o creştere de 12,5% în primele 7 luni din acest an

    În România, vânzările de autoturisme realizate în primele şapte luni din 2017 au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea

    acestora din total fiind de 65% (35% persoane fizice). „Comparativ cu primele 7 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât şi volumul achiziţiilor realizate de către persoane fizice: ponderea, de la 28% la 35%, iar volumul, cu 44% (procent mult superior creşterii generale a pieţei la 7 luni, respectiv +15,5%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro