Capitalismul în România a însemnat tranziţia de la o economie de comandă, lipsită de iniţiativă privată, supercentralizată la o economie de piaţă liberă, descentralizată, în care după aproape 50 de ani s-au putut face afaceri şi realiza schimburi.
Începutul privatizării a avut loc în 1990, prin transformarea întreprinderilor de stat în societăţi şi regii autonome, forme instituţionale deja depăşite în economiile occidentale, însă tranziţia la capitalism a durat câţiva ani buni, întrucât reminiscenţe ale comunismului au continuat în primii ani să devalizeze activele statului. Dar sensul capitalismului şi al democraţiei nu sunt pe deplin conturate în lipsa pieţelor financiare, deci fără o bursă de valori în care actorii economici să facă schimburi.
Prima bursă de valori din România – Bursa de Efecte, Acţiuni şi Schimb – a fost înfiinţată în 1881, iar de-a lungul existenţei sale a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii – Răscoala Ţărănească din 1907, Războiul Balcanic din 1912-1913 – în Primul Război Mondial a fost închisă, iar după 14 ani de suişuri şi coborâşuri activitatea acesteia a fost întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist şi cu începerea naţionalizării economiei. La momentul închiderii, la cota bursei erau 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (tip obligaţiuni).
Ulterior, Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată pe
21 aprilie 1995 ca instituţie de interes public în baza unei decizii a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Doar că venind după o perioadă de beznă de zeci de ani în socialism, reînfiinţarea Bursei româneşti a fost un proces care avea nevoie de brokeri, de economişti, de absolvenţi de studii economice, astfel că CNVM, o instituţie nou creată de Guvern, a autorizat 25 de firme de intermediere constituite în Asociaţia Bursei. Printre acestea se numărau Broker Cluj, care a realizat cele mai multe listări la redeschidere, Institutul Român de Investiţii sau Romaxa.
În prima şedinţă de tranzacţionare, din 20 noiembrie 1995, au fost schimbate 905 acţiuni emise de şase companii listate. Până la finele anului au avut loc cinci şedinţe de tranzacţionare, cu aproape 400 de tranzacţii efectuate în valoare totală de 250.000 de lei, iar capitalizarea celor nouă companii listate era de 25,9 milioane de lei.
În februarie 2008, banca austriacă Erste Group Bank s-a listat la Bucureşti, devenind astfel prima companie internaţională listată pe plan local, iar în 2010 BVB a lansat sistemul alternativ de tranzacţionare pentru IMM-uri şi start-up-uri aflate în căutare de finanţare, adică piaţa AeRO, care a înglobat piaţa RASDAQ, aceasta încetând să mai existe din 26 octombrie 2015.
Astăzi, la 25 de ani distanţă, Bursa românească are 83 de companii listate pe piaţa principală, printre care şi operatorul pieţei de capital locale (BVB), şi aproape 300 de companii listate pe piaţa secundară. Zilnic pe piaţa principală au loc tranzacţii de peste 11 milioane de euro, iar pe AeRO de circa 200.000 de euro, capitalizarea bursieră totală pe ambele pieţe fiind de aproape
130 de miliarde de lei. De asemenea, pe bursa locală au fost listate peste 90 de emisiuni de obligaţiuni, venind atât de la companii private, cât şi de la autorităţi locale, dar şi titluri de stat.
În paralel cu această evoluţie, care a fost certificată de agenţia de rating FTSE Russell în septembrie 2019 prin upgradarea României la statutul de piaţă emergentă secundară, s-a dezvoltat şi o industrie puternică a fondurilor de investiţii, fie că vorbim despre fonduri mutuale sau fonduri de pensii, ale căror active totale administrate depăşesc 25 de miliarde de euro.
Aproape doi ani mai târziu de la reînfiinţarea postdecembristă a Bursei, pe 19 septembrie 1997, a fost creat indicele BET, de referinţă pentru piaţa locală şi care urmăreşte evoluţia celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa principală. Acesta includea 10 societăţi şi începea de la un nivel de 1.000 de puncte, iar capitalizarea celor 10 companii era de 443 de milioane de lei. Între timp, Arctic Găeşti, Terapia Cluj, Azomureş, Dacia Piteşti, Oţelinox Târgovişte, Oltchim Râmnicu Vâlcea şi Policolor s-au retras de la tranzacţionare, în timp ce Antibiotice Iaşi şi Compa Sibiu au fost scoase din BET şi au rămas pe segmentul principal al Bursei, iar Şantierul Naval Constanţa a trecut pe piaţa AeRO.
De-a lungul timpului, mediul antreprenorial s-a schimbat, zeci de companii au fost scoase şi alte câteva zeci introduse în componenţa BET. După 23 de ani, indicele arată total diferit. În 2020, BET cuprinde 17 emitenţi şi are o valoare de peste 8.000 de puncte, după ce pe 24 iulie 2007 atinsese maximul de 10.813 puncte în contextul euforiei investitorilor aduse de aderarea României la Uniunea Europeană, în timp ce capitalizarea emitenţilor din prima ligă bursieră este de aproape 79 de miliarde de lei.
Unele poveşti antreprenoriale s-au stins în timp, iar altele s-au adaptat schimbărilor şi au supravieţuit, demonstrând că bariera timpului nu reprezintă o piedică în calea evoluţiei. Cel mai longeviv emitent din istoria BET este Banca Transilvania şi se află în componenţa acestuia de
17 ani, BRD – Groupe Société Générale se află de 16 ani în BET, iar OMV Petrom de 15 ani.
La momentul lansării, cea mai mare pondere în indice o avea Oltchim, de 25,58%, care s-a retras de la Bursă în iulie 2019, iar în prezent trei emitenţi au peste 18%: Banca Transilvania (19,57%), OMV Petrom (18,43%) şi Fondul Proprietatea (18,25%).
Investitorii care au fost în piaţă de la început şi au crezut în dezvoltarea pieţei de capital româneşti au fost răsplătiţi cu randamente foarte bune. Din 1997 încoace, indicele principal BET a crescut de peste opt ori. Bursa de la Bucureşti a crescut de la minimele postcriză din 2009 încoace într-un ritm mai ridicat decât cea din SUA, o piaţă mult mai dezvoltată a celei mai mari economii din lume, iar pe un interval de timp mai scurt, din 2016 încoace, a dublat sau chiar triplat banii investitorilor.
Dar beneficii s-au concretizat şi pentru cei care au început mai târziu să investească. Bursa de la Bucureşti este cunoscută în lume pentru unele dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor, multe dintre companiile listate împărţind an de an mare parte din profit cu acţionarii sau distribuind acţiuni gratuite.
Pe 22 septembrie 2014, BVB a lansat indicele BET-TR, construit pe structura indicelui de referinţă al pieţei, dar care include şi dividendele oferite de companii. De la un nivel
de 4.910 puncte la lansare,
BET-TR afişează astăzi peste 13.400 de puncte, ceea ce înseamnă că valoarea acestuia aproape s-a triplat în şase ani.
Pentru cei care urmăresc companiile de creştere, există şi astfel de emitenţi, iar piaţa IMM-urilor s-a dezvoltat tot mai tare în ultimii ani, din ce în ce mai multe companii şi antreprenori înţelegând “cu ce se mănâncă” Bursa şi faptul că reprezintă o metodă de finaţare care în unele cazuri se potriveşte mai bine decât cea bancară.
Desigur, loc de mai bine există întotdeauna. Progresul rapid la care asistăm necesită o adaptare continuă necesară supravieţurii şi dezvoltării. În acest sens, mandatul actualului board al Bursei se concentrează pe crearea unor direcţii de acţiune care includ dezvoltarea industriei de brokeraj, îmbunătăţirea colaborării cu sistemul bancar şi consolidarea imaginii Bursei ca soluţie de finanţare, potrivit unor declaraţii ale lui Radu Hanga, preşedintele operatorului pieţei de capital locale, la emisiunea ZF „Deschiderea de Astăzi. Cum va merge Bursa?”.
În plus, Hanga spune că poate cel mai important obiectiv al conducerii, care reflectă de altfel şi intenţia de a se adapta vremurilor, este digitalizarea acesteia, despre care afirmă că este cheia spre un mai bun acces al investitorilor de retail în piaţa de capital. De asemenea, boardul îşi doreşte să avem o piaţă de derivate la nivel local, iar în acest sens au fost făcuţi primii paşi prin înfiinţarea Contrapărţii Centrale.
De 25 de ani România are o piaţă de capital funcţională şi o Bursă de Valori care a trecut deja print-o criză financiară. Aniversarea de un sfert de veac a Bursei de Valori Bucureşti coincide cu un moment nefavorabil pieţei – coronacriza. Dar, spune actualul preşedinte al BVB, “după ce se aşterne praful, constaţi că aceste crize creează şi oportunităţi”. Important este să le identificăm şi să le fructificăm.
Tag: permis
-
25 de ani de capitalism ca în Vest aplicat în România: Bursa de Valori de pe malurile Dâmboviţei
-
Poliţia a dat amenzi pe bandă rulantă în ultimele 24 de ore: Peste 10.000 de sancţiuni au fost emise şi aproape 900 de permise au fost confiscate
Poliţiştii au dat peste 10.000 de sancţiuni în ultimele 24 de ore în întreaga ţară şi au reţinut aproape 900 de permise de conducere.
Potrivit unui comunicat transmis, luni, de Poliţia Română, în ultimele 24 de ore au fost organizate 216 acţiuni, iar poliţiştii au intervenit la 2.847 de sesizări ale cetăţenilor, 2.363 dintre acestea fiind prin 112.
De asemenea, au fost depistate şapte persoane urmărite naţional sau internaţional, în cauzele instrumentate au fost dispuse 30 de măsuri preventive, iar 165 persoane au fost surprinse în flagrant delict.
Pentru neregulile constatate, poliţiştii au aplicat 10.358 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 4.000.000 de lei şi au confiscat bunuri de peste 7.000 de lei.
În trafic, poliţiştii rutieri au constatat 164 de infracţiuni la regimul circulaţiei. Pentru încălcările legislaţiei rutiere, şoferilor le-au fost reţinute 891 de permise de conducere şi au fost retrase 187 de certificate de înmatriculare.
-
Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule
Un proiect de lege depus în Parlament prevede că permisul de conducere categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3, dacă persoana respectivă are 24 de ani şi permis categoria B de cel puţin doi ani. Iniţiativa aprţine deputaţilor PSD Gabriel Petrea şi Alexandru Rotaru.
Proiectul legislativ prevede completarea legii circulaţiei pe drumurile publice cu următorul articol:
„După litera j a al. 1 al art 24.1 se introduce litera k) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile pentru motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0.1 kW/kg (categoria A1), cu condiţia ca deţinătorii permiselor să aibă vârsta minimă de 24 de ani şi permisul categoria B obţinut cu cel puţin doi ani în urmă”, scrie rtv.ro
Cei doi deputaţi susţin că în multe ţări europene legislaţia care reglementează obţinerea permisului categoria A1 include amendamente care facilitează obţinerea acestei categorii dacă solicitantul posedă categoria B.
-
NY Times: Secretizarea informaţiilor, veche meteahnă a Chinei, a permis răspândirea coronavirusului
The New York Times a făcut un tablou al celor şapte săptămâni cruciale ale epidemiei provocate de noul coronavirus din China, de la apariţia primelor simptome, la începutul lunii decembrie, la decizia de a închide oraşul Wuhan, prin intermediul a zeci de interviuri cu rezidenţi, medici şi oficiali.
O boală misterioasă a lovit şapte pacienţi dintr-un spital, iar un medic a încercat să îşi avertizeze colegii de breaslă. “Este carantină în secţia de urgenţe”, a scris medicul Li Wenliang pe un chat, pe 30 decembrie, referindu-se la aceşti pacienţi. “Este înfricoşător”, i-a răspuns un coleg, după care a întrebat de epidemia care a izbucnit în China în 2002 şi care a ucis aproape 800 de persoane. “Revine SARS (Sindromul Acut Respirator Sever, n.r.)?”.
Apoi, în mijlocul nopţii, autorităţile din Wuhan l-au convocat pe Li, pentru a le spune de ce a răspândit “zvonuri”, iar, trei zile mai târziu, acesta a fost forţat să semneze o declaraţie potrivit căreia avertismentul său constituie “comportament ilegal”.
Boala nu era SARS, ci ceva similar, o maladie provocată de un nou tip de coronavirus, care ulterior a dus la decesul a 304 persoane şi infectarea a 14.380 de oameni la nivel mondial.
Modul în care Guvernul chinez a gestionat etapa iniţială a epidemiei – alegând să secretizeze totul în loc să confrunte în mod deschis criza în creştere, pentru a evita avertismentul public şi stânjeneala politică – a permis virusului să se răspândească rapid, scriu jurnaliştii de la The New York Times.
În acele săptămâni, autorităţile au încercat să reducă la tăcere medici şi alte persoane care au încercat să avertizeze publicul, au minimalizat pericolul, iar cei 11 milioane de locuitori ai oraşului Wuhan au fost incapabili să se protejeze, pentru că nu au fost informaţi la timp.
Autorităţile au închis o piaţă agro-alimentară presupusă a fi zona de unde s-a răspândit virusul, dar au informat că au luat acea măsură pentru a o renova.
-
Povestea omului pentru care zicala ai carte, ai parte nu a însemnat nimic. El a construit un adevărat imperiu cunoscut în toată lumea având doar şase clase
Cu toate că, provenind dintr-o familie modestă, Milton Hershey nu şi-a permis să termine anii de şcoală, fiind nevoit să muncească din greu încă din copilărie, eforturile i-au fost pe deplin răsplătite. A ajuns un foarte apreciat ciocolatier şi a pus bazele uneia dintre cele mai renumite companii producătoare de dulciuri din lume, care îi poartă numele.
Milton Snavely Hershey s-a născut pe 13 septembrie 1857 în Derry Township, SUA, în familia lui Henry şi a Veronicăi Snavely Hershey. Strămoşii săi, de origine elveţiană şi germană, se stabiliseră în Pennsylvania la începutul anilor 1700. La fel ca mulţi tineri din mediul rural la acea vreme, Hershey a trebuit să ajute la munca de la ferma familiei sale. Din această cauză, a avut o educaţie foarte limitată, absolvind doar şase clase.
În 1871, el a devenit ucenic al unui tipograf din localitate, care publica un ziar german-englez. Nu i-a plăcut însă acest loc de muncă, considerând că este foarte plictisitor. A fost concediat la scurt timp după aceea. Tatăl său i-a cerut lui Ernst să-l primească înapoi, dar mătuşa şi mama lui au avut o altă idee. Ele doreau ca el să înveţe să fabrice bomboane. Aşadar, mama sa a aranjat ca Hershey, în vârstă de 14 ani, să fie ucenic la un cofetar pe nume Joseph Royer din Lancaster, Pennsylvania.

În următorii patru ani, Hershey a învăţat meşteşugul de a crea dulciuri. În 1876, s-a mutat în Philadelphia pentru a începe prima sa afacere în domeniu. A călătorit apoi la Denver şi, găsind de lucru la o cofetărie locală, a învăţat cum să realizeze caramele folosind lapte proaspăt. A plecat apoi la New Orleans şi la Chicago în căutarea de oportunităţi, dar în 1883 s-a întors în Lancaster. A împrumutat bani de la bancă pentru a porni compania Lancaster Caramel, care a devenit rapid un succes. El a folosit reţeta de caramel pe care o obţinuse în călătoriile anterioare pentru a face bomboane.
De asemenea, tot din călătoriile sale anterioare, a aflat că cel mai profitabil este să vândă caramelele în vrac. Compania a prins avânt după ce un englez venit în vizită în Lancaster „s-a îndrăgostit” de bomboanele lui Hershey şi a făcut o comandă mare, livrată în Marea Britanie. Hershey a putut să-şi achite datoria la bancă şi a rămas cu suficienţi bani pentru a cumpăra mai multe ingrediente şi echipamente. Până la începutul anilor 1890, Compania Lancaster Caramel a crescut, angajând peste 1.300 de angajaţi în cele două fabrici.
Pe 25 mai 1898, Hershey s-a căsătorit cu Catherine Elizabeth „Kitty“ Sweeney. Deoarece Hershey şi soţia sa nu au putut avea copii, au decis să îi ajute pe alţii, deschizând o şcoală industrială în anul 1900. Cu timpul, antreprenorul a devenit cunoscut pentru actele sale filantropice.
După o călătorie la Chicago, lui Hershey i-a fost stârnit interesul pentru ciocolată. În cele din urmă şi-a asumat un risc major şi a vândut compania Lancaster Caramel pentru un milion de dolari, astfel încât să pună bazele companiei de ciocolată Hershey.
Încântat de potenţialul pe care îl oferea, ciocolata cu lapte fiind la acel moment un produs de lux, Hershey a hotărât să dezvolte o nouă formulă pentru ciocolata cu lapte, accesibilă publicului american. Folosind veniturile din vânzarea companiei Lancaster Caramel din 1900, Hershey a cumpărat iniţial terenuri agricole la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Lancaster, deoarece a putut obţine cantităţi mari de lapte proaspăt necesar pentru a perfecţiona ciocolata fină. După o serie de încercări şi eşecuri, şi-a creat propria formulă pentru ciocolata cu lapte. Prima tabletă de ciocolată Hershey a fost produsă în 1900. La 2 martie 1903 a început construcţia pentru ceea ce urma să devină cea mai mare fabrică producătoare de ciocolată din lume. Unitatea a fost finalizată în 1905 şi folosea cele mai noi tehnici de producţie în masă.
În 1912, antreprenorul a rezervat bilete pentru a se îmbarca alături de soţia sa pe Titanic. Şi-au anulat rezervările în ultimul moment din cauza unor probleme de afaceri care necesitau prezenţa lui Hershey, scăpând ca prin urechile acului de tragedia care a lovit călătorii de la bordul navei. În timpul celui de-al doilea război mondial, compania a dezvoltat o ciocolată specială care nu se topea, pentru trupele din marină. Până la sfârşitul războiului, fabrica Hershey producea 24 milioane de tablete de ciocolată pe săptămână pentru raţiile soldaţilor. Antreprenorul a murit de pneumonie la Spitalul Hershey pe 13 octombrie 1945, la vârsta de 88 de ani, fiind îngropat în cimitirul care îi poartă numele şi pe care îl cumpărase pentru 1 dolar.
La Şcoala Hershey, pe care a fondat-o, există o statuie din bronz a lui Milton Hershey, care ţine în braţe un băiat orfan. Sub statuie se află aceste cuvinte: „Faptele sale sunt monumentul său. Viaţa lui este inspiraţia noastră“. 13 septembrie, ziua de naştere a lui Hershey, a fost aleasă Ziua Internaţională a Ciocolatei. Pe 13 septembrie 1995, Serviciul Poştal al Statelor Unite a emis o ştampilă de 32 de cenţi pentru Milton S. Hershey, care îl onorează pentru activitatea filantropică. În 2018, compania Hershey a avut venituri de 7,8 miliarde de dolari şi o echipă de peste 15.000 de angajaţi. -
Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule
Un proiect de lege depus în Parlament prevede că permisul de conducere categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3, dacă persoana respectivă are 24 de ani şi permis categoria B de cel puţin doi ani. Iniţiativa aprţine deputaţilor PSD Gabriel Petrea şi Alexandru Rotaru.Proiectul legislativ prevede completarea legii circulaţiei pe drumurile publice cu următorul articol:„După litera j a al. 1 al art 24.1 se introduce litera k) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile pentru motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0.1 kW/kg (categoria A1), cu condiţia ca deţinătorii permiselor să aibă vârsta minimă de 24 de ani şi permisul categoria B obţinut cu cel puţin doi ani în urmă”, scrie rtv.roCei doi deputaţi susţin că în multe ţări europene legislaţia care reglementează obţinerea permisului categoria A1 include amendamente care facilitează obţinerea acestei categorii dacă solicitantul posedă categoria B. -
Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule
La începutul acestei săptămâni a fost trimis pentru punct de vedere la Guvern un proiect de act normativ pus în dezbaterea senatorilor luna trecută prin care se prevede că permisul de conducere eliberat pentru categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3.
Deţinătorii unui permis de categoria B vor putea conduce motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3 dacă au cel puţin 24 de ani şi au obţinut permisul de cel puţin doi ani.
-
Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule
La începutul acestei săptămâni a fost trimis pentru punct de vedere la Guvern un proiect de act normativ pus în dezbaterea senatorilor luna trecută prin care se prevede că permisul de conducere eliberat pentru categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3.
Deţinătorii unui permis de categoria B vor putea conduce motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3 dacă au cel puţin 24 de ani şi au obţinut permisul de cel puţin doi ani.