BusinessMagazin

Tag: Perla

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Valeriu Moraru, unul dintre cei mai bogaţi români, a preluat de curând clubul de fotbal Rapid, urmând să devină acţionar unic.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

     

  • Face 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată, dar nu plăteşte taxe la stat şi a îngropat o firmă

    Valerii Moraru, omul de afaceri care ar fi preluat pachetul majoritar de acţiuni la clubul de fotbal Rapid şi soţia acestuia, Violeta Moraru, controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Conform datelor de la Registrului Comerţului, Valerii Moraru este implicat direct sau prin intermediul soţiei sale, Violeta Moraru, în mai multe societăţi comerciale înregistrate în România, una dintre acestea fiind deja în insolvenţă.

    Azuga Waters este înregistrată cu 279 refuzuri la plată, în valoare totală de peste 11 milioane lei, în vreme ce Perla Covasnei este înregistrată cu 120 de incidente de plată şi o suma refuzată de 3,6 milioane lei. Cei doi mai sunt acţionari şi în cadrul Fonticor Trans, companie care a ajuns deja în insolvenţă cu o masă credală de 5,3 milioane lei.

    Azuga Waters are datorii la stat de 2 milioane de lei, iar Perla Covasnei înregistrează restanţe de 1,4 milioane de lei.

    Conform datelor de la Registrului Comerţului, Valerii Moraru este implicat direct sau prin intermediul soţiei sale, Violeta Moraru, în mai multe societăţi comerciale înregistrate în România, una dintre acestea fiind deja în insolvenţă.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Harghitei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

  • POVESTE URBANĂ: Palatul Banffy, perla clădirilor din Cluj. Arhitectul acestuia a primit salariul pe 100 de ani

     Povestea Palatului Banffy din Cluj-Napoca face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

    Mediafax vă prezintă povestea Palatului Banffy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.

     

  • Ucraina, perla coroanei euroasiatice a ţarului Putin, prinsă între est şi vest

    Visul preşedintelui Vladimir Putin de a recrea un imperiu sovietic este pus la încercare pe străzile din Kiev. Sute de mii de manifestanţi protestează împotriva încălcării drepturilor omului şi a deciziei guvernului ucrainean de renunţa în ultimul moment la semnarea unui acord de asociere cu UE, care ar fi întărit legăturile cu spaţiul european, în detrimentul celor cu Rusia.

    Demonstraţiile din Ucraina sunt o umilinţă pentru Putin, dar şi o ameninţare, scrie Bloomberg. Pre-şedintele rus a lăudat în mod repetat legăturile culturale şi istorice profunde dintre Ucraina şi Rusia, dar descoperă din nou zeci de mii de ucraineni care preferă să înfrunte cu încăpăţânare gerul şi bastoanele poliţiştilor pentru a nu lăsa ţara să alunece şi mai mult în sfera de influenţă rusească.

    Revolta proeuropeană a populaţiei din Ucraina ameninţă viziunea lui Putin pentru rolul Rusiei în lume. Principalul obiectiv al politicii sale externe este crearea unei sfere de influenţă pentru Rusia, acoperind cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Ucraina – cu o populaţie de circa 45 de milioane de locuitori, teritoriu întins, resurse econmice şi legături istorice cu Rusia – ar trebui să fie perla acestei coroane. Contează mult mai mult comparativ cu Republica Moldova sau Belarus, scrie cotidianul Financial Times. Dacă ucrainenii lasă Rusia pentru Occident, visul de politică externă al lui Putin se prăbuşeşte.

    Bătălia reală pentru Ucraina este încercarea lui Putin de a-şi întinde dominaţia economică asupra vecinului său de la vest, afirmă Timothy Ash, economist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group. Putin, care a descris prăbuşirea din 1991 a Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică“ a secolului al 
XX-lea, se foloseşte de arma energiei pentru a ancora Ucraina, Armenia, Kazahstan şi Belarus într-un bloc condus de Rusia, după două decenii de avans al Vestului. Ucraina, ruta a jumătate din exporturile de gaze natural ruseşti către Europa, se confruntă cu o alegere – gaze mai ieftine şi acces în continuare la pieţele tradiţionale sau legături mai strânse cu economia uriaşă a UE, proiect mai dificil pe termen scurt, dar cu perspective mai bune pe termen lung.

    Protestele ucrainenilor au început după ce preşedintele ţării, Viktor Ianukovici, a revenit de la o întâlnire cu Putin, desfăşurată la 20 noiembrie, la Moscova. Guvernul anunţa a doua zi că nu va mai semna un acord cu UE prin care s-ar fi renunţat la aproape toate tarifele de import pentru Ucraina. Rusia ameninţase, anterior, că va răspunde cu taxe de import sporite dacă Ucraina semnează pac-tul cu UE.

  • De ce a fost condamnat autorul masacrului de la Perla, Gheorghe Vlădan, la închisoare pe viaţă. Motivarea instanţei

     “În raport cu urmările produse şi care se puteau produce, cu rezonanţa deosebit de negativă a faptelor în cadrul colectivităţii faţă de numărul mare de persoane supuse acţiunii de ucidere, cu împrejurarea că inculpatul era salariat al unei instituţii publice (Ministerul Administraţiei şi Internelor – n.r.) însărcinată printre altele cu apărarea vieţii şi integrităţii corporale a tuturor persoanelor, precum şi cu periculozitatea deosebită a inculpatului, care deşi avea neînţelegeri cu soţia, a înţeles să-şi îndrepte acţiunea criminală şi asupra altor persoane absolut nevinovate aflate întâmplător în incinta salonului (…), tribunalul apreciază că se impune aplicarea faţă de inculpat a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b C.p. pe o durată de 10 ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, singura pedeapsă în măsură să asigure atingerea scopului preventiv”, arată Tribunalul Bucureşti (TB), în motivare.

    Instanţa a reţinut, în ceea ce priveşte infracţiunile de omor, că Vlădan “a acţionat cu intenţie directă, în condiţiile în care a prevăzut rezultatul faptelor sale, uciderea persoanelor aflate în Salonul (…), şi a urmărit acest rezultat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Perla coroanei suedeze

    Daca ar fi sa convertim cele 3,2 milioane de euro pe care compania de software si servicii Enea, cu sediul in Suedia, le-a platit in bani gheata pentru IP Devel in coroane suedeze, am obtine o cifra de aproape 10 ori mai mare. Tot cam atat ar trebui sa scoata din buzunar suedezii la jumatatea lui 2012, suma “cel putin similara” fiind calculata insa in functie de anumite obiective de crestere si profitabilitate pe care IP Devel le are de atins.
    Din punctul de vedere al Adecco, cea mai mare companie de resurse umane din lume, IP Devel pare sa fi fost mai mult o incercare, exitul din companie la nici doi ani de la achizitie avand astfel justificare. Practic, elvetienii nu au avut foarte multa experienta in domeniul aplicatiilor software de tip “embedded” (incorporabile in echipamente de genul telefoanelor mobile, telecomenzilor, aparatelor foto sau playerelor de melodii) unde este specializata IP Devel. Vanzarea celor 76% de procente detinute in cadrul companiei romanesti a fost, mai exact, o metoda de a se concentra asupra businessului propriu.
    In ce priveste Enea, mecanismele ce stau in spatele acestei tranzactii sunt foarte clare. Punctul forte al suedezilor il reprezinta tocmai aplicatiile software incorporabile pentru domenii precum telecom, auto sau medical, in primul dintre aceste segmente Enea avand o cota de 50% din piata mondiala.
    Mai mult, aplicatiile soft furnizate de suedezi sunt instalate pe mai mult de 200 de milioane de echipamente din intreaga lume. Ceea ce inseamna, cu alte cuvinte, ca IP Devel este pentru Enea un centru de dezvoltare software in Europa, alaturi de cel din Suedia si Marea Britanie, birourile din Franta sau Germania fiind mai degraba dedicate vanzarilor, dupa cum spune Gregory Singh, vicepresedintele diviziei de servicii a Enea.