BusinessMagazin

Tag: Pentagon

  • Cum ajută Rusia la renaşterea NATO

    Revigorarea Alianţei Atlanticului de Nord a început, într-adevăr, şi continuă în ritm tot mai alert: preşedintele Barack Obama a cerut Congresului să aprobe cheltuieli de 1 mld. euro pentru suplimentarea prezenţei de forţe aeriene, terestre şi navale americane în Europa de Est şi sa plecat la Varşovia pentru o întâlnire cu liderii regionali, pe care i-a asigurat că securitatea aliaţilor europeni e “sacrosanctă” pentru SUA.

    Secretarul apărării, Chuck Hagel, a sosit şi el la Bruxelles, spre a critica o dată în plus reducerea cheltuielilor militare de către europeni (la ora actuală, dintre cele 28 de ţări NATO, numai 4 – SUA, Marea Britanie, Grecia şi Estonia – ajung la sau depăşesc pragul de 2% din PIB cheltuieli militare cerut de NATO) şi spre a afirma că acţiunile Rusiei în raport cu Ucraina sunt “cea mai directă şi semnificativă ameninţare la adresa securităţii europene de la finele Războiului Rece”. Hagel s-a deplasat apoi la Constanţa, spre a întâmpina personal crucişătorul lansator de rachete USS Vella Gulf, mobilizat în Marea Neagră pentru operaţiuni de securitate maritimă.

    BBC comentează că noua ofensivă a SUA în Europa de Est este şi o reacţie la faptul că dezvoltarea cu precădere a relaţiilor cu ţările din Asia i-a făcut pe unii dintre est-europeni să se simtă cam neglijaţi de America în ultimii ani. Precaută însă, Casa Albă a comunicat că “European Reasurrance Initiative”,  cum a numit Obama planul de creştere a prezenţei armate în Europa de Est, “nu se va face pe seama altor priorităţi în domeniul apărării, cum ar fi angajamentul în Asia-Pacific”.

    Pentru România, perspectiva este deocamdată ca la sfârşitul lunii iunie să fie retrase batalioanele de manevră din Afganistan, astfel încât în zonă nu vor mai rămâne trupe combatante româneşti, ci doar militari care se vor ocupa de instruirea militarilor afgani şi de paza aeroportului din Kandahar, a anunţat Mircea Duşa, ministrul apărării. În schimb, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile insistente din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.

  • Pentagonul a elaborat un ghid de supravieţuire în cazul unei apocalipse cu zombie

    Informaţia despre planurile făcute de Pentagon de a rezista în faţa unui atac al “morţilor-vii” provin dintr-un document neclasificat, obţinut de publicaţia Foreign Policy, denumit “CONOP 8888” – cunoscut şi sub denumirea “Counter – Zombie Dominance”, informează dailymail.co.uk.

    Documentul a fost redactat pe 30 aprilie 2011 şi reprezintă un rezumat detaliat despre felul în care oamenii trebuie să lupte contra mai multor tipuri de zombie.

    Potrivit acestui ghid, “cel mai rău scenariu” se referă la un atac al zombie-lor, în care “mexorţii-vii” mâncători de oameni îi infectează pe aceştia foarte repede, lăsând rasei umane foarte puţin timp la dispoziţie pentru a reacţiona adecvat.

    Acelaşi document vorbeşte şi despre “CZ”, un termen ce desemnează “găinile zombie”.

    “Deşi pare ridicol, acesta este de fapt singurul tip de zombie despre care s-a dovedit că există cu adevărat”, afirmă autorii raportului.

    “Aşa-zisele «găini zombie» se referă la găinile bătrâne care nu mai pot să facă ouă şi sunt eutanasiate de fermierii americani cu monoxid de carbon, apoi îngropate, iar ele revin la suprafaţă scormonind pământul cu ghearele”, se afirmă în documentul CONOP 8888.

    Alte posibile atacuri asupra rasei umane le include pe cele ale “zombie-lor magici malefici”, creaţi prin experimente oculte, cele ale “zombie-lor vegetarieni”, care consumă doar produse vegetale, neameninţând astfel viaţa umană, şi cele ale “zombie-lor din spaţiu”.

    Raportul afirmă că “acest plan nu a fost conceput ca o glumă” şi îşi are originea în planurile unor militari din Omaha, un oraş din statul american Nebraska, care au dorit un scenariu pentru o situaţie de urgenţă naţională.

    Ei au conceput planul unui atac al zombie-lor în cadrul căruia au antrenat populaţia civilă pentru a o ajuta să supravieţuiască într-o lune post-apocaliptică, iar desfăşurările de forţe militare au reprezentat un factor important în acest plan.

    “Documentul este un instrument de antrenament, folosit în exerciţiile militare, în timpul cărora recruţii învaţă conceptele de bază ale planurilor militare, prin intermediul unui scenariu fictiv. Acest document nu reprezintă un plan al Comandamentului Strategic al Statelor Unite”, a explicat Pamela Kunze, căpitan în Marina americană, într-un e-mail adresat publicaţiei Foreign Policy.

    În cinematografie, nu este deloc un fapt neobişnuit ca armata să fie chemată pentru a salva lumea de atacurile zombie-lor. În comedia “Shaun of the Dead” din 2004, soldaţii ajung exact la timp pentru a-l salva pe eroul principal.

    În 2012, trupele americane s-au antrenat pe baza unui scenariu bazat pe o falsă invazie cu zombie.

    Sute de militari, poliţişti şi angajaţi din domeniul medical au participat la acel exerciţiu militar inspirat din filmele cu zombie de la Hollywood în cadrul programului de antrenare a lor pentru situaţii de urgenţă.

    În acel exerciţiu militar, denumit “Zombie Apocalypse”, un personaj de rang înalt este prins într-un sat, înconjurat de zombie, în momentul în care o bombă explodează.

    Personajul de rang înalt este rănit, iar echipa lui de securitate trebuie să traverseze oraşul, în timp ce îi împuşcă pe acei zombie invadatori.

    La un moment dat, unul dintre bodyguarzi este rănit de zombie şi trebuie transportat la o unitate medicală mobilă pentru a fi decontaminat şi tratat.

    Pentagonul nu este singura organizaţie care a alcătuit astfel de planuri.

    În 2012, Marea Britanie a alcătuit şi ea un plan naţional de supravieţuire în cazul unui atac al zombie-lor, ca răspuns la o solicitare venită din rândul societăţii civile.

    O solicitare ce a avut la bază legea britanică Freedom of Information a evidenţiat un nivel surprinzător de pregătire a autorităţilor britanice pentru această eventualitate.

    Ministerul Apărării nu va conduce acţiunea de stopare a unui astfel de atac, precizează Daily Telegraph, întrucât acest rol revine cabinetului premierului britanic, care coordonează planurile guvernamentale de urgenţă.

    Ministerul Apărării a răspuns acelei solicitări publice în felul următor: “În eventualitatea unui incident apocaliptic (cu zombie), orice plan de reconstrucţie şi readucere a Marii Britanii la gloria ei de dinainte de atac va fi condus de cabinetul premierului şi, de aceea, orice activitate de pre-planificare ar trebui să aibă loc în acelaşi cabinet. Rolul Ministerului Apărării în cazul unui astfel de eveniment va consta în asigurarea suportului militar pentru autorităţile civile, nu în conducerea operaţiunilor militare”.

  • Victor Ponta: România trebuie să asigure integritatea şi securitatea Republicii Moldova

    Despre speculaţiile din presă că rezerviştii urmează să fie chemaţi la vizite medicale şi că ar urma o mobilizare generală a tinerilor apţi de luptă, Victor Ponta a comentat: “România este, ca toate ţările din regiune şi ţările NATO, este într-o stare de atenţie specială atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru securitatea teritorială, dar şi toate celelalte proceduri, însă tocmai pentru că vreau, pe de o parte, să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol, pe de altă parte vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova”.

    Speculaţiile au apărut după ce în Monitorul Oficial din 28 aprilie a apărut modelul certificatului medical pe care toţi tinerii sunt obligaţi să-l deţină la recrutare, în perioada stării de război. În caz de mobilizare, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta pentru îndeplinirea serviciului militar toţi bărbaţii apţi, în vârstă de 20-35 de ani. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a precizat în legătură cu acest subiect că “procedura este una standard, aplicată în toate ţările NATO”.

    “Legat de apelul corect şi legitim făcut de administraţia americană, România a răspuns deja pozitiv” cu o majorare a bugetului apărării şi cu suplimentarea comenzilor către uzinele de armament din ţară, a continuat premierul Ponta, întrebat de ziarişti despre solicitarea făcută de şeful Pentagonului către prim-miniştrii UE pentru mărirea bugetelor apărării, în contextul crizei din Ucraina. Ministerul Apărării Naţionale va avea o alocare suplimentară de 700 de milioane de lei în acest an, aproape de ţinta de 2% din PIB alocare pentru cheltuieli militare.

    Aflat în vizită la Târgu-Jiu, Ponta a detaliat că unul din beneficiarii acestui program de suplimentare a comenzilor militare este şi uzina de la Sadu. “Vreau să arătăm foarte clar că România este pregătită să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin în calitate de membru NATO şi al UE, să apărăm Moldova, să avem o poziţie foarte clară alături de partenerii noştri europeni şi transatlantici, de solidaritate cu Ucraina”, a insistat şeful Guvernului.

    Referitor la sugestiile site-ului Vocea Rusiei, conform cărora în caz că ar fi atacată, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute, premierul a replicat că “România ar rezista mult mai mult decât atât, în primul rând prin capacitatea noastră naţională, dar şi prin faptul că am intra în planul de contingenţă al NATO, ceea ce presupune o interoperabilitate cu toate forţele militare NATO disponibile în zonă”.

    Premierul urmează să facă luni o analiză în acest sens împreună cu ministrul apărării, în pregătirea următoarei şedinţe CSAT. Pe de altă parte însă, Ponta a reamintit că stagiul militar obligatoriu nu mai există din 2003 şi că orice conflict din secolul XXI se desfăşoară cu armate profesioniste. “Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante pe teatrele de operaţiuni. Îmbunătăţim partea de tehnologie şi de tehnică militară şi, repet, niciun român nu este în pericol, dar, în acelaşi timp, investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie – sunt absolut necesare”, a spus premierul.

  • Vizită fără precedent la Pentagon – Ban Ki-moon: S-a discutat mult despre Coreea de Nord şi riscurile unor erori de judecată sau de calcul

     Este pentru prima dată când un secretar general al ONU a efectuat o astfel de vizită la Pentagon.

    Ban a fost primit de o gardă de onoare, după care s-a întreţinut timp de 30 de minute cu secretarul american al Apărării Chuck Hagel şi cu şeful Statului-Major Interarme, generalul Martin Dempsey.

    Discuţiile s-au concentrat asupra Coreei de Nord şi eventualelor misiuni ONU de menţinere a păcii în Mali, Somalia şi Siria, a anunţat pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, un oficial american din cadrul Apărării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce cheltuieşte banii Pentagonul

    Explicaţia reducerii provine din retragerea trupelor din Irak (încheiată în decembrie 2011) şi din Afganistan, de unde deja au plecat peste 10.000 de militari din 100.000. Dintr-un buget total al apărării de 531 mld. dolari, cheltuielile pentru operaţiunile militare din străinătate în acest an sunt de 115 mld. dolari, având ca ţintă principală consolidarea forţelor de apărare în raport cu Iranul, China şi Coreea de Nord, în timp ce în 2013 vor fi reduse la 88 mld. dolari.

    Planul este de natură să sporească avantajul electoral al preşedintelui Obama, întrucât satisface şi cererile democraţilor de reducere a bugetului apărării, şi dorinţa republicanilor ca America să nu devină vulnerabilă pe plan militar.

  • Pentagonul sugerează o reducere a numărului de militari din Europa

    Oficial nu s-a făcut nimic, orice decizie fiind legată de arbitrajele bugetare, a declarat pentru presa străină Julianne Smith, directoarea pentru politica europeană şi NATO din Departamentul Apărării. “Există patru brigăzi de luptă staţionate în Europa, dar o parte parte dintre ele se află în altă parte. De aproximativ zece ani, două dintre aceste brigăzi de luptă sunt în Afganistan”, a declarat Smith, potrivit căreia “întrebarea este unde se vor întoarce” acestea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Temperatura creşte în disputa Iran – Occident. Asul din mâneca Teheranului

    Preşedintele american Barack Obama a semnat legea care instituie sancţiuni contra instituţiilor financiare care fac afaceri cu banca centrală iraniană – o lovitură de graţie aplicată regimului de la Teheran -, iar miniştrii europeni de externe au convenit ca la reuniunea din 30 ianuarie să adopte în sfârşit rezoluţia de impunere a embargoului petrolier contra Iranului, măsură amânată până acum din cauza (sau sub pretextul) opoziţiei din partea Greciei.

    Vezi aici ce înseamnă înăsprirea sancţiunilor economice contra Iranului

    Prin strâmtoarea Ormuz se derulează aproape 40% din livrările de petrol pe cale navală. Blocarea strâmtorii ar fi o lovitură în această perioadă inclusiv pentru livrările de gaz natural lichefiat din Qatar către Europa şi Asia-Pacific, notează The Wall Street Journal – mai ales pentru ţările europene şi asiatice care au făcut deja uz de o parte din stocurile lor de urgenţă în cursul verii, spre a compensa scăderea livrărilor de petrol din Libia. Consecinţa ar fi o scumpire a gazelor şi a electricităţii, care s-ar adăuga problemelor economice aduse de criză.

    Ameninţarea iranienilor a vizat şi planul SUA de a merge mai departe cu planul de a deplasa portavioane în Golful Persic, cu rolul de a descuraja militar Iranul. Regimul lui Mahmud Ahmadinejad a ameninţat zilele trecute că va riposta militar la prezenţa navelor americane în Golf, iar în cursul zilei de sâmbătă a lansat manevre militare la graniţa cu Afganistanul, “menite să consolideze securitatea la graniţa iraniană”, conform lui Mohammad Pakpour, comandantul forţelor terestre ale Gărzilor Revoluţionare iraniene, citat de Reuters.

    Întrebat de Reuters dacă există vreun plan de a spori prezenţa militară în Golf spre a testa ameninţarea iraniană, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little, a răspuns: “Nimeni din administraţie nu doreşte o confruntare legată de strâmtoarea Ormuz. E important să coborâm temperatura (conflictului)”.

  • Războiul din Libia nu s-a sfârşit. Cât au plătit statele NATO pentru doborârea lui Gaddafi

    Desemnarea unui nou premier va dura câteva săptămâni, iar primele alegeri vor avea loc după cel mult opt luni, conform estimărilor Consiliului de Tranziţie. Până atunci, Jalil a anunţat că baza viitoarei legislaţii a ţării va fi legea islamică Sharia, care autorizează poligamia şi interzice practicarea dobânzilor la credite, constituind astfel baza de funcţionare a băncilor islamice. Ca bonus, va fi anulată din start dobânda la creditele personale mai mici de 7.500 de dolari deja contractate de libieni.

    Conform Pentagonului, războiul de detronare a lui Muammar Gaddafi i-a costat pe contribuabilii americani 1,1 miliarde de dolari, sumă calculată până în luna septembrie. Suma nici nu include cheltuielile Departamentului de Stat, ale CIA şi ale altor agenţii implicate.

    Cât priveşte celelalte ţări implicate în conflict, NATO nu contabilizează separat contribuţa ţărilor participante la război, însă un purtător de cuvânt al organizaţiei a declarat că fondurile folosite dintr-un fond comun al NATO pentru operaţiunile din Libia au ajuns la 7,4 milioane de dolari pe lună pentru capacităţile de război electronic şi 1,1 milioane de dolari pe lună pentru coordonare şi personalul de comandă.

  • Risipă de 30 de miliarde de dolari a Pentagonului în Irak şi Afganistan

    În plus, aceste erori de gestiune au subminat imaginea Statelor Unite în străinătate şi au încurajat corupţia în cele două ţări, arată comisia pentru contracte pe timp de război, din care fac parte atât republicani, cât şi democraţi, care va preda un raport pe această temă, miercuri, Congresului. “Zeci de miliarde de dolari din banii contribuabililor au fost risipiţi din cauza unei lipse de planificare, cereri imprecise şi fluctuante, concurenţă inadaptată, criterii insuficiente de control şi supraveghere”, arată cei doi copreşedinţi ai comisiei, Christopher Shays şi Michael Thibault, într-un articol publicat duminică de Washington Post. Cei doi oficiali evocă, de asemenea, probleme de coordonare între numeroasele agenţii guvernamentale americane, dar şi comportamentul incorect sau neglijenţa angajaţilor federali în calitate de contractanţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremur cu magnitudinea de 5,8, resimţit la Washington şi New York. Clădirea Pentagonului a fost evacuată

    Potrivit martorilor, clădirile din New York şi Washington DC s-au mişcat câteva zeci de secunde, iar oamenii au intrat în panică. Potrivit Institutului american pentru Fizica Pământului (USGS), epicentrul seismului revizuit la 5,9 a fost în statul Virginia, la aproximativ 100 de kilometri de Washington DC. Seismul a fost resimţit în Philadelphia, Pennsylvania, New York, inclusiv pe insula Martha’s Vineyard (Massachusetts), unde familia preşedintelui Barack Obama este în vacanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro