BusinessMagazin

Tag: penitenciar

  • Încă un torţionar, TRIMIS în judecată. El este acuzat de uciderea a 102 persoane, majoritatea deţinuţi politici

    “În perioada 1 februarie 1959 – 12 iunie 1961, inculpatul Petrescu Marian, în calitate de comandant al Penitenciarului Galaţi, prin acte materiale repetate, succedate în timp, săvârşite cu încălcarea sau nesocotirea legii ori a obligaţiilor impuse de acea calitate sau ca urmare a exercitării discreţionare, prin abuz de funcţie, a supus, din motive politice, colectivitatea deţinuţilor politici (contrarevoluţionari) încarceraţi în acest penitenciar, aflaţi sub puterea sa, la tratamente neomenoase (inumane şi degradante), tortură fizică şi psihică şi exterminare”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, remis joi MEDIAFAX.

    Procurorii spun că faptele reţinute în sarcina fostului comandant au fost săvârşite în aplicarea politicii de stat a „luptei cu duşmanii regimului de democraţie populară”, împotriva populaţiei deţinuţilor „contrarevoluţionari”, adversari ai acelui regim, aflaţi sub paza sa, ca grup de indivizi având caracteristici distinctive şi particulare, care au motivat încarcerarea lor în Penitenciarul Galaţi, prin acte repetate, ce s-au succedat timp de ani, de ucidere, exterminare, torturare, vătămare a integrităţii fizice şi psihice, alte tratamente inumane şi degradante, cauzatoare de suferinţe fizice şi tulburări psihice puternice şi privare, din motive politice, de drepturi fundamentale ale omului, în considerarea apartenenţei lor la acel grup.

    “În concret, inculpatul a supus deţinuţii la tratamente neomenoase (inumane şi degradante), pe care le-a aplicat cu regularitate şi în mod sistematic în timp deţinuţilor politici, cărora le-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice puternice (prin înfometare permanentă, privare de asistenţă medicală sau acordarea ei în condiţii improprii pentru tratarea bolilor de care aceştia sufereau, ţinerea în frig pe timp de iarnă, condiţii mizere de cazare şi echipament), tortură fizică şi psihică concretizată în bătăi repetate, sancţiuni disciplinare, pedepse şi exterminare. Toate cele anterior expuse au condus la decesul unui număr de 102 persoane încarcerate în locul de detenţie menţionat, dintre care 90 deţinuţi politici (contrarevoluţionari), astfel cum rezultă din probatoriul administrat în cauză”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reacţia dură a lui Tudor Chirilă la adresa lui Dragnea după ce aceasta a declarat că Adamescu a murit în penitenciar

    Tudor Chirilă a avut o reacţie dură împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea, care a declarat marţea trecută că “Nu vreau sa exploatez un caz grav, dar, totusi, azi noapte a murit un om in penitenciar. Din cate imi aduc aminte, acel om nu a fost condamnat la moarte.”

    Chirilă a scris pe facebook că “”Adamescu (Dumnezeu sa-l ierte) a decedat intr-o clinica privata, nu in penitenciar. Cat de naiv sa fii sa crezi ca lui Dragnea chiar ii pasa de altceva sau altcineva decat de procesul lui care are termen de judecata pe 31 ianuarie?”

    Atestarea prin examene bacteriologice a bacteriei invocate în cazul lui Dan Admescu nu are legătură cu perioada custodierii în sistemul penitenciar, precizează Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Conform procedurii, s-a deschis un dosar de moarte suspectă.

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) precizează că Dan Adamescu a beneficiat, conform recomandărilor medicilor, de asistenţă medicală atât prin intermediul reţelei sanitare ANP, cât şi a reţelei sanitare publice şi private, omul de afaceri aflându-se din septembrie 2016 sub supraveghere medicală într-o reţea sanitară privată.

    Dan Adamescu executa o condamnare de 4 ani si 4 luni primita intr-un dosar in care a fost acuzat ca a mituit judecatori pentru a da solutii favorabile intr-un dosar de insolventa al firmelor sale, iar pe 21 decembrie o instanta din Bucuresti i-a respins definitiv o cerere de eliberare conditionata.

  • Reacţia dură a lui Tudor Chirilă la adresa lui Dragnea după ce aceasta a declarat că Adamescu a murit în penitenciar

    Tudor Chirilă a avut o reacţie dură împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea, care a declarat marţea trecută că “Nu vreau sa exploatez un caz grav, dar, totusi, azi noapte a murit un om in penitenciar. Din cate imi aduc aminte, acel om nu a fost condamnat la moarte.”

    Chirilă a scris pe facebook că “”Adamescu (Dumnezeu sa-l ierte) a decedat intr-o clinica privata, nu in penitenciar. Cat de naiv sa fii sa crezi ca lui Dragnea chiar ii pasa de altceva sau altcineva decat de procesul lui care are termen de judecata pe 31 ianuarie?”

    Atestarea prin examene bacteriologice a bacteriei invocate în cazul lui Dan Admescu nu are legătură cu perioada custodierii în sistemul penitenciar, precizează Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Conform procedurii, s-a deschis un dosar de moarte suspectă.

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) precizează că Dan Adamescu a beneficiat, conform recomandărilor medicilor, de asistenţă medicală atât prin intermediul reţelei sanitare ANP, cât şi a reţelei sanitare publice şi private, omul de afaceri aflându-se din septembrie 2016 sub supraveghere medicală într-o reţea sanitară privată.

    Dan Adamescu executa o condamnare de 4 ani si 4 luni primita intr-un dosar in care a fost acuzat ca a mituit judecatori pentru a da solutii favorabile intr-un dosar de insolventa al firmelor sale, iar pe 21 decembrie o instanta din Bucuresti i-a respins definitiv o cerere de eliberare conditionata.

  • Cum arată casa în care s-a ascuns El Chapo, cel mai căutat traficant de droguri din lume – FOTO

    La intersecţia străzilor Rio Quelite şi Jiquilpan din oraşul Los Michos, Mexic, se află o casă misterioasă, despre care nu se cunoştea până de curând nimic. Respectivul imobil a devenit recent locul de desfăşurare al operaţiunii “Lebăda neagră”, care s-a soldat cu raidul în urma căruia celebrul traficant de droguri Joaquin “El Chapo” Guzman a fost capturat.

    Iată cum arăta ascunzătoarea unuia dintre cei mai căutaţi oameni din lume.

    Joaquin Guzman, supranumit “El Chapo”, a evadat in iulie 2015 din Penitenciarul de maxima securitate Altiplano.

    El a fost capturat vineri dupa ce fortele mexicane au luat cu asalt o casa din orasul de coasta Los Mochis, situat in statul sau natal Sinaloa. Casa era supravegheata de o luna, a declarat procurorul general Arely Gomez.

    Nu a fost, insa, prima oara cand Guzman a evadat din inchisoare. A mai evadat si in 2001, intr-un cos de rufe, fiind prins apoi in 2014.

  • Anunţul momentului în România: răsturnare incredibilă de situaţie! Coşmarul s-a terminat pentru Gică Popescu

    Pe 4 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Popescu în dosarul transferurilor din fotbal la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, el având şi interdicţia de a fi reprezentant al unui club de fotbal pe durata unui an după ce va fi eliberat din penitenciar. A fost cea mai neagră perioadă din viaţa marelui sportiv.

    Anunţul momentului în România: răsturnare incredibilă de situaţie! Coşmarul s-a terminat pentru Gică Popescu

     

  • Anunţul momentului în România: răsturnare incredibilă de situaţie! Coşmarul s-a terminat pentru Gică Popescu

    Pe 4 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Popescu în dosarul transferurilor din fotbal la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, el având şi interdicţia de a fi reprezentant al unui club de fotbal pe durata unui an după ce va fi eliberat din penitenciar. A fost cea mai neagră perioadă din viaţa marelui sportiv.

    Anunţul momentului în România: răsturnare incredibilă de situaţie! Coşmarul s-a terminat pentru Gică Popescu

     

  • Ioan Niculae cere în instanţă să fie eliberat, după ce a executat aproape cinci luni din pedeapsă

    Cererea de eliberare condiţionată a lui Ioan Niculae a fost înregistrată la Judecătoria Găeşti pe 18 august, iar primul termen de judecată va fi joi, 20 august.

    Conform unor surse judiciare, cererea a fost formulată după ce omul de afaceri ar fi scris două cărţi. Solicitarea a fost deja analizată, marţi, de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Găeşti, unde Ioan Niculae îşi execută pedeapsa.

    Omul de afaceri a mai cerut Judecătoriei Găeşti, pe 29 iunie, eliberare condiţionată. Însă, pe 6 august, instanţa a respins ca prematură cererea.

    “Condamnatul va putea reitera cererea de liberare condiţionată după data de 19 august 2015, dată după care se împlineşte fracţia minimă de executat”, se e precizează în minuta publicată pe site-ul Judecătoriei Găeşti.

    Ioan Niculae a atacat decizia Judecătoriei Găeşti, iar contestaţia se va judeca la Tribunalul Dâmboviţa pe 8 septembrie.

    Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul “mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

    Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

    “Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, mai susţin anchetatorii.

    Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.

  • Comisia de etică a Universităţii Bucureşti cere schimbarea legii în cazul lucrărilor ştiinţifice scrise în penitenciar

    Solicitarea Comisiei de etică a fost formulată în urma examinării preliminare a sesizării lui Cătălin Parfene, membru al comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti (UB), privind un posibil plagiat în cazul uneia dintre cărţile scrise de Gheorghe Copos în perioada în care a stat în penitenciar – “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”. Parfene a sesizat faptul că tema cărţii scrise de Copos este similară cu tema lucrării sale de disertaţie “Domnii Ţărilor Române şi Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)”, susţinută în 2005, la Facultatea de Istorie.

    Comisia de etică solicită Universităţii din Bucureşti să ceară public revizuirea prevederilor legislative privind realizarea lucrărilor ştiinţifice în regim de detenţie.

    “Comisia de etică a constatat, în urma primirii informaţiilor cerute Administraţiei Naţionale Penitenciarelor, căreia îi mulţumeşte pentru promptitudinea răspunsului lămuritor, că există o imperfecţiune majoră a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deţinuţilor care realizează şi publică lucrări ştiinţifice în regim de detenţie. Faptul că girul unui profesor universitar, dar şi că publicarea unei lucrări la o editură acreditată CNCSIS sunt considerate suficiente pentru ca o comisie a penitenciarului formată din nespecialişti să decidă că lucrarea publicată are caracter ştiinţific, măreşte arbitrarul deciziei, dar permite reducerea substanţială a pedepsei. În lumea academică a cercetării, caracterul ştiinţific al unei lucrări este acreditat mult mai profesionist şi cu instrumente mai rafinate”, arată reprezentanţii Comisiei din Universităţii Bucureşti, într-un comunicat de presă.

    Comisia de etică a mai solicitat ca o comisie de experţi să examineze cele două lucrări din perspectiva suspiciunii de plagiat. Potrivit Comisiei, în cazul cărţii lui Gheorghe Copos este necesară o expertiză de conţinut, şi nu numai de formă, ca în cazul plagiatului comun, “copy-paste”, decizia fiind justificată de numărul mare de similitudini, de mai multe tipuri.

    Gheorghe Copos a fost eliberat condiţionat pe 7 aprilie, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani de închisoare. Între motivele care au stat la baza deciziei instanţei s-a numărat şi faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărţi.

    În anul 2014, când era încarcerat la Penitenciarul Jilava, Gheorghe Copos a publicat patru cărţi la editura Niculescu – “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, “Tăşnadul medieval”, “Franciză vs management în industria hotelieră” şi “Turismul – vector de interculturalitate” – şi o carte la editura Meteor Press – “Turismul european durabil şi provocările lui”.

    Deşi nu au dorit să facă publice tirajele celor patru cărţi ale lui Gheorghe Copos lansate anul trecut la editura Niculescu, reprezentanţi ai acesteia au confirmat pentru MEDIAFAX că apariţia volumelor a fost plătită de reprezentanţi ai lui Copos.

    La rândul său, Gigi Alecu, directorul editurii Meteor Press, la care Gheorghe Copos a publicat anul trecut volumul “Turismul european durabil şi provocările lui”, a declarat pentru MEDIAFAX că aceasta este singura carte pe care Copos a lansat-o la Meteor Press. Şi în acest caz, Gheorghe Copos a plătit apariţia întregului tiraj al volumului, care s-a ridicat la 50 de exemplare, după care reprezentanţi ai acesteia au şi ridicat aproape întregul tiraj de la editura Meteor Press.

    La scurt timp după eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a scris, într-o postare pe contul său de Facebook, că tema lucrării sale de masterat, realizată în 2005, este similară cu tema uneia dintre cărţile scrise de Copos – “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”.

    Profesorul universitar doctor Stelian Brezeanu, care a scris “Cuvântul Înainte” pentru cartea “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, arăta atunci că a citit lucrarea înainte de a accepta să scrie prefaţa, asigurându-se că nu este “un plagiat”.

    Omul de afaceri Gheorghe Copos arăta, după ce cartea sa a stârnit discuţii despre un posibil plagiat, că proporţia pasajelor din cartea sa susceptibile ca fiind plagiat este de 2 la sută, “limită acceptabilă”, aceasta fiind concluzia unui raport al plagiarism-detector.com, un software de detectare a plagiatelor.

    Cartea lui Copos a fost înregistrată în acest software în 10 aprilie, Gheorghe Orzan. Ca surse din care ar fi fost luate pasaje în cartea omului de afaceri sunt indicate trei site-uri: crestinortodox.ro (în proporţie de 0,6 la sută), parohie.ro (0,7%) şi lefo.ro (0,7%).

    Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor, “în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă”.

    Pentru a fi luată în considerare la liberarea condiţionată, deţinutul trebuie să anunţe conducerea penitenciarului ce lucrare ştiinţifică doreşte să realizeze şi să aibă în acest sens şi o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.

    Deţinutului i se pune la dispoziţie un spaţiu, iar împreună cu îndrumătorul, stabileşte un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile şi de ore. Acesta este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea. Ulterior, deţinutul trebuie să publice lucrarea.

    Lucrările ştiinţifice scrise de deţinuţi sunt pe teme dintre cele mai variate, de la cele economice, de mediere a conflictelor, imunitate parlamentară, evaziune fiscală şi corupţie, până la creşterea bovinelor şi a chinchilelor.

    În 2014, au fost tipărite lucrări ale deţinuţilor cu teme precum: Imunitatea parlamentară în România şi Europa, Medierea conflictelor în relaţiile umane, Bazele economice ale hidroenergeticii, Aspecte privind frezarea la macro şi micro scară, Impactul auditului intern asupra activităţii economico-financiare în sectorul public sau Managementul în gestionarea eficienţei în IMM-uri (controlling-ul).

    Nici subiectele pe teme juridice nu au fost ocolite de deţinuţi, fiind publicate lucrări ale acestora despre evaziune fiscală, corupţie sau jurisprudenţa CEDO. Între deţinuţii cu notorietate care au reuşit să înlocuiască zilele din închisoare cu cele de libertate se află fostul premier Adrian Năstase, fostul procuror Maximilian Bălăşescu, dar şi fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Irina Jianu. Dintre aceştia, doar Irina Jianu mai este încarcerată.

  • Elena Udrea, adusă la Penitenciarul Târgşor, unde va sta 21 de zile în carantină în secţia specială

    Sursele judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Elena Udrea a fost scoasă din Arestul Poliţiei Capitalei puţin înainte de ora 12.00 şi a fost urcată într-o maşină alături de o altă femeie arestată preventiv.

    Joi după-amiază, Elena Udrea a ajuns la Penitenciarul Târgşor, unde urmează să stea 21 de zile în carantină în secţia specială, conform procedurilor standard, au declarat reprezentanţi ai penitenciarului.

    Ulterior, Udrea va fi transferată pe secţia destinată femeilor aflate în arest preventiv, au precizat sursele citate.

    Elena Udrea se afla în stare de arest preventiv din 25 februarie în dosarul “Gala Bute”, iar în 21 aprilie a fost trimisă în judecată. Ea a fost transferată la penitenciar după ce DNA a notificat Arestul Central al Poliţiei Capitalei că a încheiat actele procedurale în cazul său.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată şi fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului “Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Săptămâna trecută, Alina Bica, fostul şef al DIICOT, a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu. La ieşirea din penitenciar, Alina Bica a lăudat condiţiile din unitatea de detenţie.

    ”Vreau să vă spun că eu am rămas plăcut surprinsă de ceea ce am găsit aici din perspectiva modului de organizare al penitenciarului, regulile care sunt înăuntru, profesionalismul oamenilor de aici… Acuma nu doresc nimănui să vină să vadă că ceea ce spun eu e adevărat”, spunea Bica.

    Întrebată dacă sunt condiţii mai bune la Târgşor decât cele din arestul Poliţiei Capitalei, Bica a răspuns: ”Cu certitudine da. Dacă ştiam, veneam de la început”.

  • ANP: Ridzi a primit două pături de la penitenciar şi i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă

    “Din data de 17 februarie 2015 şi până la momentul transferului, persoana în cauză a fost cazată în infirmeria penitenciarului, împreună cu o altă deţinută şi a urmat tratamentul medical prescris de specialiştii consultaţi înainte de intrarea în custodia sistemului penitenciar. Deţinuta a primit două pături din dotarea penitenciarului şi i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă de la familie”, arată Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), într-un comunicat de presă transmis miercuri agenţiei MEDIAFAX.

    Sursa citată precizează că în cadrul Penitenciarului Gherla, inclusiv la Secţia Exterioară Cluj, temperatura medie în camerele de cazare este 22 de grade Celsius, fiecare cameră având în dotare un termometru. Zilnic, temperatura camerelor este notată într-un registru special, potrivit reprezentanţilor ANP.

    “Ca urmare a verificărilor efectuate în camera unde a fost cazată deţinuta IRM a rezultat faptul că afirmaţia conform căreia pereţii sunt scrijeliţi, cu urme de sânge, iar în cameră sunt urme de fecale nu corespunde realităţii, aceasta respectând normele igienico-sanitare”, menţionează reprezentaţii administraţiei în cadrul comunicatului de presă.

    “Cuantumul cheltuielilor alocate pentru întreţinerea unui deţinut în anul 2014 a fost de 535 lei/lună cost mediu şi a rezultat din raportul prevederilor bugetare pentru bunuri şi servicii şi numărul mediu al deţinuţilor din anul menţionat (31.847 deţinuţi). Costul mediu cuprinde cheltuielile cu hrana deţinuţilor, utilităţile (energie electrică, gaze naturale, apă, CLU pentru încălzire şi preparare hrană), materialele pentru curăţenie, carburanţii, reparaţiile curente, medicamente, materiale sanitare, dezinfectanţi, piese de schimb, lenjerie şi accesorii de pat şi altele”, adaugă oficialii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    Sursa citată menţionează că, în 2014 contribuţia medie lunară la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (CASS) pentru un deţinut a fost de 94 lei.

    “Referitor la suma de 2.100 lei, vehiculată adesea în spaţiul public, facem precizarea că aceasta cuprinde cheltuielile cu personalul, investiţiile, inclusiv cheltuielile cu bunuri şi servicii detaliate mai sus şi CASS, raportate la numărul mediu de deţinuţi. Toate cheltuielile menţionate reprezintă bugetul integral al instituţiei”, subliniează sursa menţionată.

    Reprezentanţii ANP susţin că sistemul penitenciar a fost şi este verificat periodic de autorităţile cu atribuţii de control, naţionale şi comunitare.

    “Menţionăm că activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate a făcut obiectul unor verificări din partea auditorilor Curţii de Conturi a României şi ai Camerelor Teritoriale ale Curţii de Conturi, ultimul control având loc în luna noiembrie 2014. În cadrul misiunilor de audit, respectiv control au fost verificate şi evaluate situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea veniturilor şi a efectuării cheltuielilor din bugetul de stat alocat instituţiei noastre. Controalele au vizat exerciţiile financiare aferente anilor 2008 – 2013”, subliniază ANP.

    În ceea ce priveşte respectarea drepturilor deţinuţilor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor arată că se face verificări periodice de Corpul de Control al ministrului Justiţiei, dar şi de organisme internaţionale, precum Comitetul pentru Prevenirea Torturii.

    În cazul Monicăi Iacob Ridzi, Avocatul Poporului face o anchetă la Secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava, verificările urmând să stabilească dacă au fost încălcate drepturile fostului ministru al Tineretului.

    “În cadrul cercetărilor vor fi verificate motivele şi condiţiile de transfer la Spitalul Penitenciar Jilava, condiţiile de detenţie la Secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava şi va avea loc o discuţie cu persoana privată de libertate”, potrivit unui comunicat de presă al Avocatului Poporului transmis miercuri agenţie MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, ancheta a fost iniţiată după ce în presă au apărut informaţii referitoare la condiţiile de detenţie ale fostului ministru al Tineretului şi Sportului în Penitenciarul Gherla şi modul în care ea a fost transportată de la această unitate de detenţie la Spitalul Penitenciar Jilava.

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor preciza, tot miercuri, anterior declanşării anchetei de către Avocatul Poporului, că, în timpul transferului de la Penitenciarul Gherla la Jilava, Monica Iacob Ridzi a fost cazată la un penitenciar, unde a fost consultată de un medic, iar pe traseu s-au făcut cinci opriri, pentru a se asigura accesul la un grup sanitar, apă potabilă şi mişcare în aer liber. Transferul s-a făcut la recomandare formulată de medicul unităţii de detenţie, iar Ridzi a fost mutată la Penitenciarul Spital Jilava, pentru evaluare medicală de specialitate. Aceasta a plecat de la Secţia Exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla luni şi a fost cazată la un penitenciar aflat pe traseu, în cursul aceleiaşi zile, după aproximativ trei ore şi jumătate.

    “În dimineaţa zilei de marţi, deţinuta a plecat spre unitatea de destinaţie, Penitenciar Spital Jilava, fiind consultată la cabinetul medical al unităţii înainte de deplasare. Pe traseu, pentru a asigura accesul la grup sanitar, apă potabilă şi mişcare în aer liber au fost efectuate cinci opriri, iar pentru a confirma starea de sănătate a deţinutei, aceasta a fost prezentată la cabinetul medical al unuia din penitenciarele aflate pe traseu. Precizăm că durata transferului se justifică prin faptul că sunt tranzitate mai multe unităţi de detenţie în cadrul rutelor stabilite, pentru transportarea mai multor persoane condamnate, cu scopul de a se asigura prezentarea în faţa organelor judiciare, internarea/externarea în/din penitenciarele spital, executarea pedepsei în funcţie de regim”, conform Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    ANP a precizat că transferul deţinuţilor între unităţile penitenciare se realizează în baza unui grafic şi orar aprobat de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Misiunile de transfer între unităţile penitenciare se efectuează cu autobuze şi autospeciale de capacitate mare, prevăzute cu trape de aerisire-ventilaţie, “fiind amenajate pentru a asigura condiţii de iluminare şi aerisire corespunzătoare”.

    “Între unitatea de expediţie şi cea de destinaţie se realizează opriri în penitenciarele tranzitate, pentru accesul deţinuţilor la grupuri sanitare, apă potabilă, locuri special destinate fumatului şi cabinete medicale, în caz de necesitate. Pe parcursul deplasării se asigură pachet cu hrană rece şi apă potabilă. Pentru igiena, hrănirea şi odihna deţinuţilor, pe durata transferului, deţinuţii sunt cazaţi temporar în anumite unităţi penitenciare, pentru aproximativ 12 ore. Transportul cu autosanitarele aflate în dotarea sistemului penitenciar se realizează la recomandarea medicului specialist, în funcţie de starea clinică a deţinuţilor, ţinându-se cont de criterii medicale şi epidemiologice”, au conchis reprezentanţii ANP.

    Fostul ministru al Tineretului a scris, marţi, pe blogul său, un mesaj intitulat “Apel la reflecţie”, în care vorbeşte despre condiţiile din închisori, spunând că aceia care ajung în penitenciare sunt condamnaţi, a doua oară, la umilinţă.

    “Sunt două săptămâni de când sunt în penitenciar dintr-o gravă eroare judiciară, două săptămâni de chin, de umilinţă, de durere, de suferinţă. Două săptămâni în care m-am simţit tot mai rău, două săptămâni în care medicul penitenciarului – o doamnă căreia nu am ce să-i reproşez – văzând cât îmi este de rău, a făcut eforturi să mă trimită la un spital pentru investigaţii ce îmi sunt urgente şi necesare având în vedere bolile grave de care sufăr”, scrie Monica Iacob Ridzi.

    Ea spune că sistemul medical din penitenciar nu este bine gândit, asistenţa medicală fiind bine reglementată în lege, dar greu aplicabilă în practică.

    “Medicamentele sunt foarte puţine, cele extrem de necesare lipsesc, medicamentele sub formă de capsule sau plicuri, nici familia nu are voie să le cumpere chiar daca ai reţetă, fondurile pentru analize medicale sunt limitate… Toate acestea se întâmplă deoarece în ultimii 25 de ani în România toţi cei care au fost la şefia Ministerului Justiţiei au subfinanţat Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi cei care au făcut unele reguli nu au trecut pe aici”, mai arată Ridzi.

    Aceasta mai spune că pentru condiţiile din penitenciare nu sunt vinovaţi directorii penitenciarelor, pentru imposibilitatea efectuării unor investigaţii necesare deţinutilor nu sunt vinovaţi medicii din penitenciare, vinovaţii fiind cei care, subfinanţând în mod constant Administraţia Naţională a Penitenciarelor, au generat o situaţie critică în acest moment şi “ar trebui să răspundă penal pentru asta”.

    Monica Iacob Ridzi mai arată că situaţia sa medicală este agravată de condiţiile din penitenciar, care “nu asigură respectarea demnităţii umane, cum prevede Legea 254/2013 la art. 4”.

    “Pot să vă spun că nu am fost condamnată doar la o pedeapsă privativă de libertate. Am fost condamnată să stau în frig, mă încalzesc – ca şi celelalte deţinute – cu sticle de apă încalzită la filtrul de cafea, am fost condamnată să fac duş de trei ori pe săptămână în cele zece minute cât este apă caldă acum (cele zece minute le împart cu colega de cameră pentru că avem un singur duş, de fapt o ţeavă în loc de duş, dar ne bucurăm ca nişte copii când o avem (…) Mai mult, am fost condamnată să mă plimb maxim o oră pe zi într-o «cuşcă» de aproximativ 10 m / 4 m în care cerul îl vezi tot prin gratii acoperite cu plasă deasă. Sau am fost condamnată să nu mă plimb deloc dacă ora de «plimbare» se suprapune ca program cu ora de vizită”, mai arată Ridzi.

    Marţi seară, după aproximativ 27 de ore, Monica Iacob Ridzi a ajuns la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a fost transferată de la secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla, în baza unei solicitări personale de internare în spital, ea motivând că suferă de mai multe boli şi că se simte rău.

    “Monica Iacob Ridzi a fost transferată nu în baza unei decizii a instanţei, ci în baza unei solicitări personale de internare în spital, motivând că suferă de mai multe boli şi că se simte rău. (…) Va fi consultată, i se va aplica tratamentul de care are nevoie, iar dacă medicii vor decide, cel mai probabil, va fi adusă înapoi la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla”, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul penitenciarului clujean.

    Fostul ministru Monica Iacob Ridzi a cerut Penitenciarului Gherla stabilirea unui regim semideschis de executare a pedepsei, invocând faptul că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie.

    Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

    În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.