BusinessMagazin

Tag: pedepse

  • Ministrul Justiţiei a cerut amânarea dezbaterilor la proiectul Legii graţierii unor pedepse

    ”La nivel de guvern, am vorbit şi în mai multe rânduri şi cu primul ministru, noi exprimăm convigerea faptului că proiectul de lege, în forma iniţială sau forma amendată pe parcurs, nu reprezintă soluţia miracol, minune care să rezolve problemele din penitenciar. Suntem convinşi de faptul că graţierea în limitele pe care legiuitorul le va stabili, este de natură să rezolve parţial această problemă, pentru că noi pregătim în momentul acesta, alte variante alte măsuri complementare acelei de graţiere a pedepselor. De aceea, dacă ar fi după mine, şi mă exprim în calitate de ministru al Justiţiei şi dacă dvs veţi aprecia, eu consider că ar fi utilă şi necesară o amânare a dezbaterii, să venim din urmă cu celelalte măsuri complementare care ar rezolva, considerăm noi în bună parte problema penitenciarelor nu numai graţierea, nu numai iertarea”, a declarat Tudorel Toader.

    El a mai spus că ar fi ”mai utilă şi mai necesară amânarea” dezbaterilor.

    ”În forma iniţailă, avizată de guvern, sigur că ne menţinem punctul de vedere, observaţiile, dar considerăm mai utilă şi mai necesară amânarea pentru a găsi soluţia fondului problemei”, a mai spus ministrul Justiţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat PSD propune majorarea pedepselor cu ÎNCHISOAREA pentru falsificarea sau contrafacerea produselor, a medicamentelor şi mărcilor

    Iancu propune o majorare substanţială a pedepsei cu închisoare – de la 1 la 8 ani, faţă de 3 luni până la 3 ani în prezent – pentru prepararea de alimente ori băuturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vătămătoare sănătăţii, sau pentru expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de alimente sau băuturi, cunoscând că sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului.

    O altă majorare substanţială de pedeapsă – de la 2 la 8 ani, faţă de 6 luni la 3 ani în prezent – este propusă pentru punerea în consum public de carne sau produse din carne, provenite din tăieri de animale sustrase controlului veterinar, dacă a avut ca urmare îmbolnăvirea unei persoane.

    Deputatul PSD propune majorarea pedepsei cu închisoarea de la un 1 an si 6 luni la 7 ani – faţă de 1 la 5 ani, în prezent, pentru infectarea surselor sau reţelelor de apă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După protestele masive din ultima lună, PSD pregăteşte o NOUĂ LOVITURĂ. „Formula legală” care îi scapă pe corupţi din puşcărie

    Senatorul PSD Şerban Nicolae, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, a depus mai multe amendamente la proiectul legii privind graţierea unor pedepse, trimis de Ministerul Justiţiei pentru dezbatere şi aprobare în Parlament. Senatorul care s-a remarcat de-a lungul activităţii sale parlamentare prin mai multe iniţiative legislative care veneau în sprijinul condamnaţilor sau anchetaţilor pentru corupţie, a găsit „formula legală” prin care îi va scăpa din puşcărie pe mulţi dintre condamnaţii pentru corupţie. 

    Află aici cum după protestele masive din ultima lună, PSD pregăteşte o NOUĂ LOVITURĂ. Formula legală care îi scapă pe corupţi de puşcărie

  • Alina Bica, condamnată în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Celelalte persoane care au primit pedepse

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, joi, pe Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.

    În acelaşi dosar, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Şerban Pop, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Şi în cazul acestuia, încadrarea juridică a fost schimbată din complicitate la infracţiunea de dare de mită în trafic de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce conţine proiectul de graţiere: Care sunt pedepsele care vor fi graţiate şi cine va fi scutit de jumătate din pedeapsă

    Astfel, potrivit OUG se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv) precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.

    De acesta prevedere nu beneficiază cei care: au săvârşit contra siguranţei statului prevăzute în articolul 155-173 Cod penal anterior şi în art 394-412, infracţiuni de omor, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupţie sexuală, incest, furt, tâlhărie, piraterie, înşelăciune, ultraj, tortură, represiunea nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori; luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior şi cod penal în vigoare; darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior şi art. 290 cod penal în vigoare; traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior şi art. 291 cod penal în vigoare; cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ; nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, relele tratamente aplicate minorului, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, proxenetismul , constituirea unui grup infracţional organizat, racolarea minorilor în scopuri sexuale, sclavia, traficul de persoane, traficul de minori , folosirea serviciilor unei persoane exploatate; folosirea prostituţiei infantile, pornografia infantilă, fraudele comise prin sistemul informatic şi de plată electronice, traficul de migranţi, facilitarea şederii ilegale în România, divulgarea informaţiilor secret de stat, ultrajul judiciar, cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deţinuţii care execută pedepse în condiţii necorespunzătoare, 3 zile de libertate pe lună

    Ministerul Justiţiei a anunţat, joi, 3 noiembrie, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă pentru condiţiile de detenţie necorespunzătoare din închisori. Astfel, potrivit propunerii, deţinuţii care îşi execută pedeapsa în condiţii necorespunzătoare să primească trei zile de libertate pe lună.

    „Având în vedere situaţia de supraaglomerare cu care se confruntă sistemul penitenciar din România, Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă.

    Potrivit proiectului de lege, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, astfel:  pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. În acest mod, măsura reglementată depăşeşte cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu, acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiţionată de formularea unei cereri de către persoana deţinută, scrie universulargesean.ro

  • Deţinuţii care execută pedepse în condiţii necorespunzătoare, 3 zile de libertate pe lună

    Ministerul Justiţiei a anunţat, joi, 3 noiembrie, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă pentru condiţiile de detenţie necorespunzătoare din închisori. Astfel, potrivit propunerii, deţinuţii care îşi execută pedeapsa în condiţii necorespunzătoare să primească trei zile de libertate pe lună.

    „Având în vedere situaţia de supraaglomerare cu care se confruntă sistemul penitenciar din România, Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă.

    Potrivit proiectului de lege, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, astfel:  pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. În acest mod, măsura reglementată depăşeşte cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu, acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiţionată de formularea unei cereri de către persoana deţinută, scrie universulargesean.ro

  • Mai puţine pedepse pentru creditaţi

    Dobânzile penalizatoare pe care au voie băncile să le încaseze de la clienţi au fost recent reglementate prin lege. Care sunt plusurile şi minusurile aduse de noua ordonanţă?

    „2016 a fost un an de cotitură pentru anumite acte legislative“, afirmă Dana Demetrian, vicepreşedintele diviziei de retail a BCR. Şi explică faptul că măsura de eliminare a comisioanelor de anticipare rambursată, propusă în cadrul Directivei 17, nu este una prea bună, pentru că acel comision echilibra practic riscul asumat de bancă. „Penalităţile ce se pot acumula pentru neplata la timp a ratelor sunt împovărătoare pentru consumator, fiind mare riscul pierderii locuinţei în cadrul derulării procedurilor de executare silită şi al rămânerii cu datorii faţă de creditor, deşi garanţia a fost executată. Prin urmare, se impun măsuri imediate pentru a asigura protecţia necesară consumatorilor în cazul în care există dificultăţi la rambursarea ratelor, în situaţia executării silite, precum şi a cesionării creanţei către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“, se mai arată în proiectul ordonanţei adoptat la finalul lunii trecute. Noua lege modifică prevederile referitoare la dobânzile penalizatoare pe care au voie să le încaseze băncile de la clienţi. Actul presupune şi implementarea unor măsuri în timpul creditului, precum obligaţia de a informa clientul referitor la anumite fluctuaţii ce pot apărea – iar aceste măsuri sunt apreciate de Dana Demetrian ca fiind corecte.

    Un alt punct important este limitarea dobânzilor penalizatoare pe sistemul 3-2-0: astfel, banca este obligată să limiteze la 3% dobânda în cazul restanţelor, la 2% în perioada preexecutare şi să o elimine atunci când se începe executarea silită.

    Pe 30 septembrie, Banca Comercială Română (BCR) a implementat ordonanţa de adoptare în legislaţia românească a Directivei 17 privind creditele ipotecare. „Ordonanţa nu are caracter retroactiv, băncile rămân responsabile în identificarea unor soluţii sustenabile pentru clienţi“, spune Demetrian.

    Prima variantă a acestui act normativ a apărut în urmă cu mai mult de un an, în februarie 2015, dar scandalurile succesive pentru conversia creditelor în franci elveţieni iar ulterior darea în plată au întârziat demersurile de adoptare a legii. Potrivit ANPC, „sunt necesare prevederi speciale urgente“, din pricina „dezvoltării continue pe care activitatea de recuperare creanţe o cunoaşte şi faptul că tot mai mulţi creditori cesionează creanţe către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, precum şi lipsa unui cadru legislativ care să stabilească un echilibru în relaţia contractuală dintre consumatori şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“. Ordonanţa prevede că în cazul creditelor ipotecare evaluatorii trebuie să fie membri ai ANEVAR, dar nu mai este obligatoriu să fie doar cei agreaţi de bancă. Calitatea evaluării, crede Demetrian, este un factor important pentru acordare şi pentru monitorizarea ulterioară a riscului.

    Una dintre cerinţele precontractuale este standardizarea ofertelor: astfel, clinţii pot afla încă de la început condiţiile de la toate instituţiile, pentru a lua cea mai bună decizie. Noutatea se regăseşte în faptul că în documentul nou intră mai multe detalii cu privire la riscuri. Fiind vorba şi de acelaşi format la toate băncile, comparaţia devine mult mai uşoară pentru client. „Clientul va avea un teanc mult mai mare de documente cu care va pleca de la noi, dar acest lucru este în beneficiul său“, spune reprezentanta BCR.

    Având în vedere că au trecut zece ani de când s-a schimbat modul de calcul al graficului de îndatorare, Demetrian afirmă că acesta ar trebui refăcut astfel încât să ia în calcul şi eventualele taxe pe care oamenii trebuie să le plătească. Astfel, atunci când clientul ia un credit, va avea toate informaţiile în ce priveşte perioada de rambursare.

    Un subiect important de discuţie a fost legat şi de efectele legii dării în plată, care a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

  • Omul de afaceri Dan Adamescu, condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare

    Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care este acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între 3,4 ani şi 12 ani şi două luni.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, definitiv, condamnarea omului de afaceri Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare, acesta fiind acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe Adamescu, magistraţii hotărât menţinerea pedepsei care a fost dispusă în prima instanţă.

    Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar, 12 ani şi două luni, acesta fiind însă redusă de la 22 de ani de închisoare, aşa cum hotărâse iniţial Curtea de Apel Bucureşti.

    Judecătorul Elena Rovenţa a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni, fiind redusă de la cinci ani şi zece luni de închisoare. În cazul magistratului Sorin Viziru, a fost dispusă o pedeapsă de patru ani şi patru luni, în prima instanţă acesta fiind condamnat la cinci ani. Şi în ceea ce îl priveşte pe judecătorul Ion Stanciu pedeapsa a fost redusă de la trei ani şi opt luni la trei ani şi patru luni.

  • DNA a cerut pedepse de peste zece ani de închisoare pentru Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir

     La Tribunalul Bucureşti a avut loc, miercuri, ultimul termen în procesul în care Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir sunt judecaţi pentru fapte de corupţie în modul în care a fost dezafiliat clubul Universitatea Craiova.

    În cadrul şedinţei de judecată, procurorul DNA prezent în sală a cerut pedepse maxime majorate de zece ani şi şase luni atât pentru fostul şef al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), cât şi pentru fostul şef al Federaţiei Române de Fotbal (FRF). În cazul instituţiilor FRF şi LPF, judecate şi ele în dosar pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru, procurorul a solicitat judecătorilor să fie condamnate cu amendă.

    Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, folosire a influenţei ori autorităţii persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro