BusinessMagazin

Tag: partii

  • Turismul autohton, amendat cu peste trei milioane de lei

    În urma acţiunilor de control, inspectorii ANT au retras 38 certificate de clasificare şi 16 licenţe de turism şi au fost aplicate amenzi contravenţionale de 3.392.300 lei. De asemenea, ANT a eliberat în ultimele şapte luni peste 1400 de certificate de clasificare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică , peste 1200 de autorizaţii provizorii de funcţionare pentru structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, peste 700 de licenţe de turism, aproximativ 1200 de brevete de turism, peste 250 de atestate şi ecusoane de ghid de turism, 11 certificate de omologare pârtii de schi, 90 autorizaţii de plajă şi 553 de avize de specialitate pentru construcţii în domeniul turismului.

    În luna decembrie 2013, inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Turism au efectuat peste 80 de acţiuni de control în cadrul cărora au fost verificate unităţi de cazare, de unităţi de alimentaţie publică şi 23 de pârtii de schi. În urma controalelor au fost retrase opt certificate de clasificare şi au fost aplicate 6 amenzi contravenţionale în valoare totala de peste 132.000 lei şi 40 de sancţiuni cu avertisment.

    Deficienţele constatate de inspectorii ANT au constat în funcţionarea fără deţinerea autorizaţiei provizorii de funcţionare sau a certificatului de clasificare, funcţionarea cu o altă structură a spaţiilor decât cea înscrisă în anexa certificatului de clasificare, neasigurarea funcţionării la categoria şi/sau tipul de structură de primire turistică menţionate în certificatul de clasificare, nerespectarea obligaţiei de completare a fişelor de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor. În cazul pârtiilor de schi s-a constatat neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, a balizelor şi a mijloacelor de protecţie în locurile şi la obstacolele periculoase şi nerespectarea criteriilor minime obligatorii de omologare.

  • De ce au închis autorităţile cea mai frumoasă pârtie din România

    Se pare că nici eu, nici alţi turişti nu vor mai avea ocazia să experimenteze pârtiile de la Transalpina şi în 2013, din cauza deciziei Ministerului Turismului de sistare a investiţiilor în proiect.Un mesaj pe care l-am primit pe reţeaua de socializare Facebook, adresat şi celorlalţi turişti care au avut ocazia să ajungă la pârtia Vidra Transalpina, ne-a anunţat că  nu ne vom mai bucura de  “cea mai nouă pârtie din România”.

    “Din păcate, în această iarnă nu o sa mai puteţi face acest lucru din cauza dezinteresului manifestat de Ministerul Turismului şi Guvernul României pentru turismul montan din Romania, investiţiile în Domeniul Schiabil Transalpina sunt blocate si partia nu va putea fi redeschisa in iarna”. Mesajul a fost trimis de administratorii paginilor de Facebook ale staţiunii şi domeniului schiabil, în încercarea de a organiza un protest virtual împotriva deciziei, dar şi unul organizat pe pârtia domeniului schiabil Transaplina sâmbătă, 31 august.

    Lacul de acumulare, instalaţiile electrice de la 2.000 de metri altitudine şi pârtiile cu diferite grade de dificultate ar fi putut ransforma domeniul schiabil din Vidra într-unul dintre cele mai importante din Europa de Est, aspect condiţionat de investiţiile necesare. „Investiţia statului în Transalpina Ski Resort ar putea să genereze o mulţime de afaceri pe orizontală. În lipsa lor, strălucirea soarelui de la cota 2000 ar putea să pălească”, scriam atunci. Se pare că a fost nevoie de doar şase luni pentru ca temerile mele  în legătură cu sistarea investiţiilor să se adeverească.

    Proiectul de la Vidra a beneficiat (de la demararea din 2010 până la inaugurarea din această iarnă) de  investiţii ale Ministerului Turismului de peste 20 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oficiale. Toate acestea ar fi trebuit să se continue cu finalizarea construcţiei unei parcări exterioare, a unui garaj multietajat, o instalaţie de nocturnă, dar şi cu racordul la şosea. Întoarcerea de la pârtie se făcea în beznă, pe lângă coloanele de maşini parcate pe şoseaua îngustă care leagă Brezoiul de Petroşani, iar cea mai apropiată vilă se afla la zece kilometri, aproape de ruinele hotelului din Vidra: camere friguroase, sobă de teracotă cu rol pur decorativ, robinete care scârţâie, mochetă din anii ’80 şi vase din restaurant inscripţionate “Hotel Parâng Olăneşti, restaurant Dietetic” fac parte din coloratura staţiunii. Loc de investiţii ar mai fi fost, valoarea totală a acestora ar fi trebuit să ajungă la 30 de milioane de euro, potrivit unor surse din Quasar, dezvoltatorul proiectului.
    Circa 2.000 de turişti au ajuns în medie zilnic la Vidra după inaugurarea domeniului schiabil, gradul de ocupare a zonei Voineasa-Vidra-Obârşia Lotrului fiind aproape total în iarna 2012, în creştere cu 70% faţă de anul anterior, după cum declara Horia Brănescu, administratorul paginii de Facebook a staţiunii Voineasa. “Ne dorim să dezvoltăm în continuare, proiectul conţine peste 80 de kilometri de pârtie, iar zona are un potenţial imens”, a concluzionat atunci şi Marius Fodor, directorul tehnic al proiectului.
    Ei bine, optimismul celor care au susţinut proiectul s-a transformat în proteste la adresa deciziei Ministerului, odată cu anunţarea sistării proiectului. Dacă investiţiile nu vor veni, turiştii români vor continua să contribuie la cei un miliard de euro care pleacă dinspre România către staţiunile din Germania, Italia, Elveţia, Austria şi Bulgaria, potrivit datelor oficiale.

    Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism au fost contactaţi de Business Magazin în legătură cu decizia de sistare a investiţiilor în proiectul Transalpina Ski Resort şi urmează să ofere un răspuns în cursul săptămânii viitoare(2- 8 septembrie). 

  • Un turist din Poiana Braşov: „E frumos, dar trebuie să fii patriot ca să vii aici. Preţurile sunt mari“

    “Am venit pentru o zi în Poiană. În încercarea de-a ne caza am găsit toate camerele ocupate, aşa că seara ne întoarcem în Bucureşti. Este frumos în Poiană, dar tot la Austria îmi este gândul, unde este mai ieftin şi sunt sute de kilometri de pârtie”, a spus Victor Vlanga, administrator la o firmă, care schia joi pe pârtiile din Poiană, alături de fiica lui, cu câteva zile înainte ca ea să înceapă şcoala.

    El spune că tarifele pentru abona­mentele la instalaţiile pe cablu sunt mari comparativ cu cele din staţiunile austriece raportat la oferta de pârtii de schi. Un abonament de o zi în Poiană, ce oferă acces la instalaţiile pe cablu, costă 135 de lei (31 de euro) pentru un adult şi 75 de lei (17 euro) pentru un copil.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Zapada de pana la 80 de centimetri pe partiile de pe Valea Prahovei

    La Sinaia, conditiile pentru practicarea sporturilor de iarna
    sunt bune pe partiile de mare altitudine Valea Dorului si Valea
    Soarelui situate la 2000 de metri altitudine, unde, potrivit
    reprezentantilor Salvamont Sinaia, stratul de zapada naturala este
    de jumatate de metru. Partiile Carp, Drum de Vara, Tarle si
    Papagal, care fac parte din domeniul schiabil al statiunii Sinaia,
    nu sunt practicabile. Pe partia Kalinderu din Busteni stratul de
    zapada este de 80 de centimetri, a declarat administratoul partiei,
    Ion Vasilescu. La Busteni, tunurile de zapada artificiala au fost
    puse in functiune si peste zapada artificiala s-a asternut si un
    strat de zapada naturala.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Unde se distreaza bogatii in Alpi

    Ca sa ajungi la restaurantul La Marlenaz, trebuie sa urci mai
    bine de un sfert de ora stradute abrupte, unde cu greu au loc doua
    masini mici si cu atat mai putin microbuze de opt locuri, precum
    cel care ne-a luat de la hotel pe la 6,30 seara, cand Alpii
    elvetieni incepeau sa fie incet cuprinsi de intuneric.

    Dar abia dupa ce te afli in fata barierei si a semnului care
    indica interdictia automobilelor de a circula mai departe de acel
    punct incepi sa te intrebi ce au vrut sa spuna organizatorii cand
    ne-au anuntat ca urmeaza o seara surprinzatoare.


    Prima parte a raspunsului vine imediat, cand isi face aparitia o
    uriasa masina de batatorit zapada, pe care scrie Snow Taxi si unde
    stam inghesuiti zece oameni pe doua banchete fata in fata. Soferul
    pleaca in tromba si, chiar daca nu merge cu mai mult de 15
    kilometri la ora, senzatia este amplificata de scartaitul zapezii
    de pe drumul lat de doar cativa metri, sapat parca in stanca.

    Dupa alte zece minute in care claustrofobia generata de
    inghesuiala alaturi de alte noua persoane intr-o cabina de nici opt
    metri patrati este atenuata doar de frica de a nu te pravali in
    prapastia vizibila de pe partea stanga a drumului, apare terasa
    cabanei familiei Bruchez si o priveliste care te faci sa intelegi
    pe loc de ce Verbier este considerat “Saint Tropez din Alpi”.

    Miile de luminite aprinse in oraselul inconjurat din toate
    partile de munti ce au impreuna peste 400 de kilometri de partii
    confirma observatia receptionerului de la hotel, cum ca desi este
    doar o zi obisnuita de marti, spre sfarsitul sezonului de schi,
    Verbier nu duce lipsa de clienti dispusi sa plateasca pana la 40 de
    euro pentru un ski-pass chiar si in plina criza.

    Dar cei mai multi vin pentru ceea ce se intampla in afara
    pistelor amenajate, caci Verbier este recunoscut ca una dintre cele
    mai bune destinatii din lume pentru pasionatii de “off-piste” sau
    “semi off-piste”, daca totusi credeti ca e prea mult sa coborati
    pante abrupte, cu inclinare de peste 30-40 de grade, printre
    stanci, unde zapada nu a fost atinsa de nimeni. Poate doar schiorii
    incepatori sa nu prea aiba ce sa faca intr-un orasel renumit si
    pentru alte experiente mai mult sau mai putin extreme, precum
    coborarea pe sanii a partiilor cu lungimi de peste zece kilometri,
    marsul prin padure, sau, de ce nu, o baie intr-o piscina cu vedere
    catre muntii inzapeziti. Toate acestea, alaturi de terenurile de
    golf care rasar odata ce s-a topit zapada reprezinta principalele
    argumente cu care hotelierii elvetieni ii conving pe turisti sa
    plateasca pana la cateva sute de euro pe noapte.