BusinessMagazin

Tag: parcuri

  • Antreprenorii care fac bani din nevoia de distracţie a românilor. Cu ce au cucerit parcurile de agrement turiştii din România

    Astfel, clasicele ieşiri la film, la terasă sau în club sunt înlocuite tot mai des cu escapade în aquaparkurile şi parcurile de aventură deschise în majoritatea zonelor turistice ale ţării şi în jurul marilor aglomerări urbane. Cine sunt însă antreprenorii care fac profit din businessuri de agrement, unde aleg să investească, cu ce probleme se confruntă şi ce previziuni au asupra pieţei de profil?

    „Muncim trei luni ca să susţinem afacerea 12 luni”, spune Romi Ivan, administrator al parcului de aventură Gurasada Park din Hunedoara, grăbit să închidă telefonul pentru a se ocupa de clienţi. La fel mi se răspunde şi în partea cealaltă a ţării, pe litoral: „Suntem ocupaţi cu nişte grupuri de israelieni”, îmi spun cei de la aquaparkul Paradis Land din Neptun.

    În sezon, parcurile acvatice şi de aventură din România sunt invadate de turişti dornici de distracţie. Zilnic, proprietarii parcurilor primesc sute de vizitatori, iar în weekenduri numărul acestora ajunge, uneori, şi la câteva mii. Astfel, nu e de mirare că reprezentanţii businessurilor de profil susţin, aproape în unanimitate, că piaţa locală a activităţilor de weekend este caracterizată în ultimii ani de un trend ascendent. „Piaţa de profil evoluează pozitiv, în sensul unei creşteri de 5-15% pe an. Cred că îşi va menţine acelaşi ritm, cu menţiunea că evoluţia sa este strâns legată de cea a economiei în general”, spune Adrian Apostu, acţionar şi manager al parcului de aventură Dino Parc. La fel, Ciprian Hanea, proprietarul Arka Park, spune că „din punctul meu de vedere, mai există potenţial de dezvoltare pe piaţa parcurilor de aventură. Este o activitate în natură, care generează un proces de învăţare pentru fiecare participant”.

    În concurenţă cu Vestul

    Când vine vorba de nivelul la care se situează România faţă de activităţile de acest tip din vestul Europei, părerile sunt împărţite. „În comparaţie cu piaţa de profil din vest, ne situăm în acest moment la aproximativ 40%”, susţine Apostu. Şi Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, crede că „în ţara noastră oferta este mică faţă de cea din Occident”. Pe de altă parte, Mihai Cota, proprietar al parcului de aventură Drăguş, susţine că „acum, când s-a reglementat activitatea de parc de aventură, nu se mai văd diferenţe mari faţă de colegii din alte ţări din vest, ba din contră, mulţi turişti ne-au felicitat şi au zis că e mai bine la noi”.

    Legat de problemele cu care se confruntă piaţa de profil locală, Sebastian Antal, directorul general al parcului de aventură Arsenal Park, spune că, deşi se vede o creştere semnificativă a pieţei din România faţă de cea din vest, raportată la anii anteriori, „normală, de altfel”, totuşi, „din punctul de vedere al calităţii serviciilor şi produselor oferite, consider că anul 2018 nu a prezentat o creştere la nivel naţional faţă de vest, piaţa de profil confruntându-se cu mari deficienţe care au împiedicat această evoluţie”. El crede că principalul factor care afectează evoluţia pieţei, aflată „într-o fază deficitară”, este „lipsa de valori şi principii de care suferă educaţia atât de natură socială, cât şi profesională”, şi adaugă: „Atât timp cât nu vom reuşi să depăşim acest lucru, îmi este greu să cred că vom ajunge să fim cu adevărat competitivi atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional”, spune Antal.

    În opinia lui Marian Petrescu, proprietar a trei parcuri de aventură şi totodată preşedintele ARCOPA (Asociaţia Română a Constructorilor şi Operatorilor de Parcuri de Aventură), adevărata problemă care împiedică evoluţia pieţei este lipsa investiţiilor: „În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”, exemplificând cu sistemele de siguranţă folosite de proprietarii de parcuri de aventură, pe care aceştia nu sunt dispuşi să le schimbe cu modele noi, mai sigure. „În domeniul nostru, majoritatea parcurilor de aventură au un sistem de asigurare a participantului de clasa A. Unii proprietari nu doresc să investească în sisteme mai avansate, spre exemplu din clasa D, cea mai sigură în momentul de faţă.”

    Un alt antreprenor, Ciprian Hanea, spune că „legat de parcurile de aventură, încă mai avem multe de dezvoltat în acest domeniu, în România. În primul rând, înfiinţarea unei asociaţii a parcurilor de aventură şi tematice”. În schimb, Petrescu, în calitate de preşedinte al ARCOPA, susţine că în asociaţie sunt înscrişi doar „cinci proprietari de parcuri” şi că „se cam lasă tăcerea în rândul lor” atunci când antreprenorii trebuie să se implice sau să plătească taxe către asociaţie, care plăteşte, la rândul său, taxe către cei din afară, la care este afiliată.

    Antreprenorii din domeniu susţin că businessurile pe care le conduc pot reprezenta un factor important şi în creşterea turismului, cu menţiunea că au nevoie şi de sprijinul autorităţilor: „Susţinerea dezvoltării agrementului în România poate potenţa implicit şi turismul, una dintre sursele de venit ale ţării. Reducerea cotei de TVA pentru activităţile de agrement sau ajutoarele de stat speciale pentru investiţii în agrement, potenţatoare de creştere economică a unor comunităţi, pot fi paşi pe care guvernanţii noştri ar putea să îi facă în susţinerea investitorilor care vor să dezvolte proiecte de impact”, spune Daniela Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri.

    Astfel, chiar şi în condiţiile în care interesul publicului faţă de parcuri este tot mai mare, iar evoluţia pieţei, una pozitivă, Marian Petrescu crede că „în situaţia în care cadrul legislativ nu se va modifica, probabil va interveni o stagnare”.

    Distracţia acvatică de 3 milioane de euro din Oradea

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.
    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment.

    „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica. 

    Pariul străin pe distracţia bucureştenilor

    Cu o capacitate internă de 4.000 de persoane simultan, Therme Bucureşti este una dintre principalele atracţii de weekend pentru bucureşteni, dar şi pentru turiştii veniţi să viziteze Capitala. „Aproximativ 25% dintre vizitatorii din timpul săptămânii sunt străini”, descrie Stelian Iacob, administratorul Therme Bucureşti, ponderea clienţilor străini care ajung în centrul de wellness şi relaxare din Baloteşti.
    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa
    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, centrul de welness din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Centrul de agrement este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

    De la platformă militară la parc de aventură

    Arsenal Park a luat naştere ca unitate turistică în 2009, iar investiţiile au ajuns, în prezent, la peste 20 de milioane de euro. Sebastian Antal, directorul general al businessului, povesteşte că platforma pe care se află Arsenal Park există din jurul anilor 1936-1938, când Carol al II-lea a dispus oferirea unui spaţiu de aproape 90 de hectare armatei, pentru efectuarea unor experimente în domeniul materialului explozibil şi al muniţiei.

    „Am ales această locaţie pentru poziţionarea strategică şi potenţialul pe care îl prezenta. Pe lângă faptul că are o frumuseţe aparte, judeţul Hunedoara este bogat din punctul de vedere al obiectivelor turistice, printre care amintesc castelul Corvinilor, cetăţile dacice, cetatea Devei, munţii Parâng şi Parcul Naţional Retezat. Încă neexploatate în totalitate, acestea prezintă în continuare o oportunitate de dezvoltare”, povesteşte Antal.

    În 2017, Arsenal Park a înregistrat o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro şi o rată a profitului de 15%. Primul şi al doilea trimestru din anul 2018 păstrează acelaşi trend ascendent. La nivel de investiţii, reprezentantul Arsenal Park spune că acestea reprezintă, anual, un procent de 10-15% din cifra de afaceri, fiind direcţionate în general spre reorganizarea şi standardizarea proceselor şi a serviciilor şi spre modernizare. Totuşi, „o mare parte sunt atribuite către fidelizarea personalului, deoarece gradul de satisfacţie a clientului are la bază bunăstarea angajatului”, spune Antal.

    Periodic, reprezentanţii parcului fac şi investiţii de dezvoltare, care „pot ajunge până la 50% din cifra de afaceri”. Spre exemplu, pentru anul viitor, reprezentantul parcului spune că sunt planificate investiţii de circa un milion de euro pentru demararea unui proiect de dezvoltare a aquaparkului deschis în 2016 şi pentru integrarea unor noi activităţi şi servicii, precum lansarea unui poligon intern de tragere cu arme de foc.

    Printre noile servicii care au menţinut o creştere constantă a cifrei de afaceri se numără lansarea de la începutul anului 2018 a încă unui panou de escaladă, în prezent cel mai înalt din ţară, dar şi deschiderea unei serii de escape room-uri. De asemenea, tot anul acesta cei de la Arsenal Park au demarat un nou proiect, festivalul de off-road ArcFest, aflat la prima ediţie, şi au lansat un nou produs turistic dedicat activităţilor de familie, Family Bootcamp (weekendul familiilor de supereroi), care se bucură de un real succes, potrivit lui Antal. 

    Jumătate dintre clienţii parcului hunedorean sunt corporatişti

    Reprezentantul parcului spune că businessul înregistrează, anual, circa 150.000 de vizitatori de toate vârstele, din clasele sociale medii şi premium. Din totalul de clienţi, jumătate sunt corporatişti. „Când vorbim despre segmentul individual versus corporate, proporţia este de 50-50%”, spune Antal. El adaugă că „în 2018 ponderea clienţilor străini a fost în creştere faţă de anii anteriori, în prezent fiind de 15%”.

    Fiind un business sezonier, numărul angajaţiilor parcului este variabil, între 50 şi 150 de persoane, variind în funcţie de numărul clienţilor. Antal spune că ponderea traficului de weekend este net mai mare faţă de timpul săptămânii, cu excepţia intervalului iunie-august, când ponderea este egală. Pe perioada iernii, reprezentantul parcului spune că businessul îşi desfăşoară activitatea normal, iar din 2016, de când a fost deschis aquaparkul, care cuprinde bazine şi tobogane interioare, veniturile generate sunt cu 30% mai mari faţă de anii anteriori în aceeaşi perioadă. „Perioada de extrasezon nu reprezintă un impediment pentru dezvoltarea parcului”, spune Antal.

    Dinozaurii din Râşnov, vizitaţi de 1 milion de turişti

    Întins pe o suprafaţă de 1,6 hectare, Dino Parc Râşnov, cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei, a fost deschis în vara lui 2015 în baza unei investiţii iniţiale de aproximativ 22,4 milioane de lei, deopotrivă fonduri europene şi fonduri proprii. Parcul este situat în apropierea cetăţii Râşnov, iar Adrian Apostu, acţionar şi manager al Dino Parc, spune că a ales această locaţie datorită „poziţiei geografice foarte bune, dar şi a deschiderii autorităţilor publice locale”.

    Anul trecut, cifra de afaceri a Dino Parc Râşnov a fost de peste 11 miloane de lei, în creştere cu circa 12% faţă de anul precedent. Potrivit lui Apostu, în 2018 aceasta s-a menţinut pe un trend ascendent, înregistrând, până în luna mai, o valoare de aproximativ 2,8 milioane de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. „Un mare procent din venituri este generat pe timpul verii, când avem cei mai mulţi vizitatori. Acestea scad pe perioada iernii, când turiştii se concentrează mai degrabă pe activităţi specifice zonei (schi, snowboard). În perioada noiembrie 2017 – martie 2018 am generat venituri în valoare de aproape 1,5 milioane de lei”, spune el. În 2017, businessul a înregistrat un profit de peste 3,3 milioane de lei, cu o creştere de 5% în prima parte a lui 2018, faţă de începutul anului trecut.

    Investiţiile anuale reprezintă 20% din cifra de afaceri. În 2017, reprezentanţii parcului au investit în dispozitive high-tech, menite să sprijine dimensiunea interactivă a parcului. Anul acesta, investiţiile sunt concentrate în direcţia expoziţiilor şi a exponatelor atestate ştiinţific de comunitatea paleontologică românească şi internaţională, iar cele de anul viitor vizează extinderea suprafeţei parcului şi deschiderea unei expoziţii de reproduceri ale dinozaurilor descoperiţi până acum pe teritoriul ţării.

    De la deschidere până în prezent, parcul a înregistrat peste un milion de vizitatori, dintre care, anual, un procent de 15% a fost reprezentat de turişti străini. Parcul este deschis pe durata întregului an, iar traficul zilnic variază în funcţie de perioadă, lunile de vară fiind cele mai aglomerate, cu circa 1.000-2.000 de vizitatori în timpul săptămânii şi până la 5.000 de clienţi în weekend. „Publicul nostru ţintă este format din copii cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi părinţii acestora, din toate categoriile sociale”, spune reprezentantul Dino Parc.

    Printre atracţiile parcului se numără un traseu cu 60 de dinozauri în mărime naturală şi dinozauri animatronici, locuri de joacă pentru copii, case construite în copaci, un cinematograf 9D şi o serie de expoziţii internaţionale organizate periodic. În prezent, în cadrul Dino Parc lucrează 19 angajaţi.  

    Business cu rădăcini în copilărie

    „Am copilărit la Drăguş, la bunicii mei, şi cunoşteam bine pădurile din împrejurimi. Mai mult decât atât, am văzut o oportunitate în acest segment de agrement deoarece, ca zonă turistică, existau multe locuri de cazare, dar foarte puţine locuri de petrecut timpul liber”, descrie Mihai Cota începuturile businessului. Situat la poalele munţilor Făgăraş, Aventura Parc Drăguş a fost deschis în 2014, cu o investiţie iniţială de peste 100.000 de euro. Anul trecut, cifra de afaceri a fost de aproximativ 250.000 de lei, iar pentru anul acesta, reprezentantul parcului preconizează o creştere de 30%. În 2017, profitul a fost de peste 75.000 lei.

    La capitolul investiţii, acestea se situează, anual, între 10.000 şi 20.000 euro, fiind direcţionate în special către trasee noi, revizii şi sisteme de siguranţă. Pentru anul acesta, Mihai Cota plănuieşte să investească 25.000 de euro, dintre care 10.000 de euro vor fi folosiţi pentru realizarea unui traseu nou cu grad ridicat de dificultate, deja implementat, iar restul sumei va fi direcţionat spre schimbarea hamurilor cu un nou sistem de siguranţă, care va reduce complet riscul de cădere intenţionată sau neintenţionată de pe trasee.

    De asemenea, printre noile atracţii lansate anul acesta se numără două mini-jeepuri folosite pentru un nou traseu pe parcursul căruia sunt traversate pădurile, râurile şi dealurile din împrejurimi, „o activitate extrem de îndrăgită atât de copii, cât şi de părinţi, în special de taţii acestora”, spune Cota. El adaugă că anul viitor urmează ca numărul acestora să fie suplimentat cu încă şase mini-jeepuri. 

    În cadrul parcului Drăguş lucrează 6-7 angajaţi, „oameni de bază”, după cum îi descrie Cota. Businessul funcţionează pe toată perioada anului, însă în extrasezon activitatea este susţinută de traficul de weekend, în special de activităţile de team building, tir cu arma şi paintball. 
    Dintre clienţii de toate vârstele ai parcului, un procent de 10% este reprezentat de străini.

    Aventura de la poalele munţilor

    Arka Park Păltiniş a fost deschis în anul 2013, urmat la doi ani distanţă de o a doua locaţie, Arka Park Indoor Climbing Sibiu. Valoarea totală a investiţiei a fost de 250.000 de euro, iar factorii care l-au determinat pe proprietarul Ciprian Hanea să investească în parcul de aventură de la Păltiniş au fost „frumuseţea şi potenţialul zonei”.

    Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 euro, iar aşteptările proprietarului celor două parcuri pentru anul acesta vizează o creştere de 10%. 

    Ciprian Hanea spune că investiţiile anuale sunt cuprinse între 10.000 şi 15.000 euro, fiind direcţionate spre suplimentarea elementelor de joc din cadrul celor două parcuri de aventură. În 2018, el plănuieşte să investească circa 15.000 de euro în suplimentarea jocurilor şi în achiziţionarea unui nou set de tiroliene pentru locaţia de la Păltiniş. Printre serviciile pe care antreprenorul se pregăteşte să le lanseze anul acesta se numără un pachet nou de programe individuale şi de familie de tip aventură, în care sunt combinate jocurile de escaladă din cadrul celor două parcuri, cu programe de coborâre în rapel pe stâncă, programe de caiac şi de supravieţuire în munţi, cu grade de dificultate diferite, care se vor derula în special în zona Păltiniş-Sibiu.

    De asemenea, Hanea se pregăteşte pentru cea de a şasea ediţie a competiţiei Arka Park Adventure Race, concurs care se adresează în special angajaţilor din cadrul companiilor din Sibiu şi din jurul Sibiului, în cadrul căruia participanţii susţin diferite probe de escaladă, caiac, mountain bike, alergare montană şi orientare în pădure. „În sezon, de la începutul lunii iulie până la jumătatea lui septembrie, traficul este constant în toate zilele săptămânii. În afara sezonului, cel care menţine activitatea funcţională este traficul de weekend”, spune Hanea.

    Potrivit acestuia, clienţii celor două parcuri se împart în două categorii: din prima categorie fac parte copiii cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani, care alcătuiesc traficul individual, iar în cea de-a doua categorie se află clienţii de 18-65 de ani, care alcătuiesc traficul de grup, reprezentat de programele de team building. Vara, 5% dintre vizitatori sunt clienţi străini. În sezonul de vară, dar şi toamna, activitatea businessului este concentrată în jurul locaţiei din Păltiniş, iar iarna şi primăvara se mută în locaţia indoor din Sibiu. În cadrul celor două parcuri lucrează patru angajaţi permanenţi, numărul acestora fiind suplimentat în sezon cu 12 animatori sportivi.

    Businessul din salină: trei parcuri de aventură şi un concept unic în Europa

    Club Aventura Praid este unicul parc subteran de aventură din Europa, deschis în 2012 în salina Praid cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro. Doi ani mai târziu, Marian Petrescu, proprietarul parcului, a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tuşnad.

    În 2014, alături de un asociat, a decis să îşi extindă businessul şi în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din judeţul Iaşi, cu o investiţie de 50.000 de euro, care a ajuns, în urma unor modificări ulterioare, la 120.000 de euro. Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei businessuri s-a ridicat la aproape 250.000 de euro. Cea mai mare parte a veniturilor (150.000 de euro) a fost generată de Club Aventura Praid, urmată de Hamak (circa 80.000 de euro). Parcul de la Băile Tuşnad a avut venituri de 16.000 de euro. 

    Investiţiile anuale se ridică la 10-15.000 de euro şi sunt direcţionate în general pe partea de mentenanţă. Pentru anul acesta, Petrescu plănuieşte să investească circa 30.000 de euro în parcul de aventură Praid, pentru modificarea traseelor existente, înlocuirea elementelor şi realizarea a trei trasee noi, unul pentru adulţi şi două pentru copii; pentru parcurile de aventură Băile Tuşnad şi Hamak nu sunt planificate investiţii de extindere. Iarna, parcurile Băile Tuşnad şi Hamak sunt închise şi generează doar cheltuieli, spune proprietarul. Salina Praid este însă deschisă tot timpul anului. În cadrul celor trei parcuri de aventură lucrează, în sezon, 25 de angajaţi.

    Distracţia globală, în creştere

    Piaţa globală a parcurilor tematice şi de agrement a crescut constant în ultimii ani, chiar dacă plusul întregistrat în 2016 a fost de doar 5,6%, ducând valoarea totală a cheltuielilor la puţin peste 43 de miliarde dolari. Dacă nu este luată în calcul şi America de Nord, unde creşterea a fost ceva mai lentă, cheltuielile globale au crescut cu 6,3% în 2016, ajungând aproape de plusul înregistrat în 2015, de 6,9%. Frecvenţa vizitelor a continuat să fie principalul motor de creştere a cheltuielilor, numărul vizitatorilor urcând cu peste 3% în 2016, potrivit studiului Amusement Park Outlook 2011-2021, realizat de Asociaţia Internaţională a Atracţiilor şi Parcurilor de Agrement (IAAPA).

    În perioada 2012-2016, piaţa globală a parcurilor tematice şi de agrement a crescut, în medie, cu 7% anual, depăşind cu mult avansul luat de PIB-ul calculat la nivel global (4,4%). Autorii studiului estimează că tendinţa se va menţine şi în perioada următoare, dar diferenţa nu va mai fi una considerabilă: piaţa parcurilor ar urma să crească, în medie, cu 4,6% pe an, în vreme ce PIB-ul global va înregistra un plus anual de 4,4%.

    Dacă ne uităm la fiecare continent în parte, până în 2019-2020 creşterea anuală va fi una de sub două puncte procentuale, ca urmare a dezvoltării unui număr mare de parcuri în Asia. Astfel, pe măsură ce cota de piaţă a asiaticilor se va mări, preţurile reduse practicate de aceştia vor diminua valoarea absolută a cheltuielilor, indicator pe baza căruia se calculează creşterea globală. În ceea ce priveşte Europa, piaţa ar urma să avanseze cu 2,2% pe an, o valoare relativ constantă în ultima perioadă.

    După 2020, parcurile cu tarife ridicate din China şi Orientul Mijlociu ar trebui să încline pozitiv balanţa distracţiei globale, determinând reluarea ritmului de creştere înregistrat până acum, de 6-8% anual. Estimările IAAPA arată un avans de 2,4% în 2021, în vreme ce suma medie cheltuită de un vizitator va ajunge la 45,99 dolari (în 2016, valoarea a fost de 41,40 de dolari). Luând în calcul toate estimările, valoarea totală a sumelor cheltuite în parcurile de distracţie ar trebui să ajungă, peste trei ani, la 56,5 miliarde dolari.

  • (P) CTP ţinteşte un portofoliu de 1 milion mp până la sfârşitul anului 2018

    Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.

    “Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare,  din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România. 

    De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.

    Peste 700.000 m² de spaţii în capitală

    Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice  în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.

    CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.

    CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018. 

    În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.

    Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti

    Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    “Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.

    Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).

    Zona de vest rămâne prioritară

    Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.

    “Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”

    CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

    Cifre:

    1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018

    700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018

    Prezenţă în 10 oraşe din ţară

    Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)

  • (P) CTP ţinteşte un portofoliu de 1 milion mp până la sfârşitul anului 2018

    Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.

    “Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare,  din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România. 

    De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.

    Peste 700.000 m² de spaţii în capitală

    Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice  în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.

    CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.

    CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018. 

    În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.

    Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti

    Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    “Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.

    Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).

    Zona de vest rămâne prioritară

    Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.

    “Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”

    CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

    Cifre:

    1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018

    700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018

    Prezenţă în 10 oraşe din ţară

    Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)

  • O agenţie americană de mediu susţine că austriecii se aprovizionează cu lemn din parcurile naţionale ale României

    „Schweighofer se aprovizionează cu lemn de la peste 250 de depozite de buşteni diferite de pe întreg teritoriul României, după ce şi-a vândut o mare parte din terenurile forestiere şi majoritatea depozitelor de buşteni proprii. Aceste depozite sunt firme locale, independente, având fiecare propriile practici şi standarde de aprovizionare. În acest fel, Compania Schweighofer nu deţine niciun control privind traseul lemnului, de la pădurea de origine şi nu poate, astfel, să excludă lemnul provenit din surse ilegale sau din parcuri naţionale ori alte zone protejate”, se arată într-un raport al EIA, prezentat, marţi, într-o coferinţă organizată de Declic.
     
    De asemenea, EIA acuză şi companiile Kronospan şi Egger de aceleaşi practici, potrivit Mediafax.
     
    Potrivit investigaţiei EIA, furnizorii de lemn ai firmei Schweighofer ar fi transportat peste 35.000 metri cubi de lemn provenit doar din două parcuri naţionale în decursul a 18 luni, începând din ianuarie 2017, până în iunie 2018.
     
    „EIA a analizat 18 luni de date de pe site-ul Inspectorul Pădurii şi a identificat peste 50 de zone de exploatare forestieră din două parcuri naţionale din nordul României, de unde furnizorii Schweighofer se aprovizionează în mod regulat cu lemn”, se mai arată în raportul EIA.
     
    Potrivit sursei citate, România ar fi pierdut, din 2005 şi până în prezent, aproximativ 200.000 de hectare de păduri virgine.
     

  • Sky is the limit – Birouri cu vedere spre miliarde de euro

     Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

    Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

    La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

    „Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

    El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

    Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

    Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

    În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

    Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.

    Imobiliarii din umbră
    Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.
    Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.
    Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.
    Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

    Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

    Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

    Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.

  • Cele mai atractive Aqua Park -uri din Europa – GALERIE FOTO SI VIDEO

    Siam Park, Tenerife 

    Deşi este situat în Tenerife, o insulă de origine spaniolă, Siam Park are ca temă centrală misterioasa şi exotica Thailanda. Aici vei descoperi, printre alte sute de atracţii, legendarul ”Tower of Power”. Acesta este un tobogan abrupt, cu o pantă de 25 metri şi a cărui traseu trece printre acvarii cu rechini. Mai mult decât atât, pentru a creşte nivelul de adrenalină, designerii acestui tobogan l-au proiectat cu un tunel transparent astfel încât experienţa să devină şi mai plină de suspans.

    Alte atracţii ale acestui Aqua Park sunt toboganul vertical ”Dragonul”, toboganul vortex ”Volcano” sau piscina cu valuri artificiale unde poţi învăţa cum să faci surfing. Chiar dacă nu eşti un înnotător experimentat sau un împătimit al adrenalinei, Siam Park te va acapara în lume sa magică. Atmosfera de aici este incendiară şi trebuie să trăită cum se cuvine!

    Caraibe Aqua Park

    Cel mai iubit Aqua Park din Spania se află într-una dintre cele mai vizitate regiuni ale acestei ţări latine, Costa Dorada. Se pare că poporul spaniol este prin natura sa ceva mai exotic deoarece acest parc a fost inspirat de excentrica insulă Caraibe. Cei din Port Aventura au încercat să aducă măcar un strop din frumuseţea şi atmosfera mult apreciatei insule.

    Principalele atracţii din Caraibe Aqua Park sunt ”El Tifon”, un tobogan de 15 metri cu o cădere extrem de spiralată şi ”Mambo Limbo” cel mai înalt turn al parcului de care nu te mai poţi sătura. Un alt plus al acestui Aqua Park este faptul că oferă locuri de cazare în imediata apropiere. Parcul găzduieşte chiar în interiorul său 4 hoteluri care păstrează aceeaşi tematică relaxantă si exotică. Ceva de vis!

    Tropical Island, Brandenburg

    Germania este fruntaşă şi la acest capitol, lăudându-se cu un complex tropical care stârneşte toată invidia Europei. Tropical Island se află la sud de Berlin, în  Brandenburg, este una dintre cele mai mari clădiri de pe Pământ şi este acoperită de cea mai mare cupolă semi – transparentă din lume. Aici vei fi întâmpinat de cea mai mare pădure tropicală din lume şi te vei bucura de umbra a nu mai puţin de 30,00 de arbuşti şi copaci.

    Plajele artificiale, toboganele piscinele şi marea tropicală te vor ţine ocupat 24 ore pe zi. De asemenea te vei putea bucura şi de un mini- teren de golf, restaurante selecte, cafenele cochete precum şi un complex comercial îmbietor. Un alt lucru extrem de atractiv este faptul că poţi înnopta pe plaja Paradise din interiorul resortului, unde este amenajat un camping cu acte în regulă. Poţi încerca o noapte în sacul de dormit în premieră, dacă nu ai mai facut asta până acum. Tropical Island trebuie vizitat măcar o dată în viaţă!

    Alpamare, Zurich

    În Elveţia, pe lângă cele mai apreciate staţiuni montane, restaurante cu multe stele Michelin sau buticuri ale brandurilor de lux, vei descoperi cel mai mare Aqua Park acoperit din Europa. Alpamare este situat în apropierea lacului Zurich într-un cadru natural care îţi taie răsuflarea.

    Alpamare oferă multe piscine şi tobogane atât interioare cât şi exterioare. Cel mai atractiv detaliu al acestui Aqua Park este piscina exterioară în care poţi asculta muzică sub apă. Elveţienii ştiu să îşi facă viaţa frumoasă fără îndoială!

    Aquariaz, Alpii Francezi

    Franţa şi-a câştigat popularitatea în rândul turiştilor prin celebrul Turn Eiffel, falnicul Arc de Triumf, înmiresmata Provence, fascinanta vale a Loarei precum şi prin bucătăria extrem de rafinată şi vinurile delicate. În 2012 însă, vine în întampinarea turiştilor şi cu cel mai nou Aqua Park din Europa situat la cea mai mare altitudine. Aquariaz este situat în Alpii Francezi, într-un cadru deosebit şi promite să mulţumească chiar şi cei mai pretenţioşi vizitatori.

    Cu peste 1.500 de plante tropicale şi arbuşti tropicali, Aquariaz este deschis pe tot parcursul anului, inclusiv iarna. Este o destinaţie ideală pentru toate vârstele, inclusiv pentru familii, întrucât este dotată cu plaje, piscine, cascade şi echipamente variate. De asemenea, oferă locuri de cazare chiar lângă parc, un lucru apreciat de cei ce au venit în vacanţă cu  cei mici, scrie descoperalocuri.ro

     

  • C&W Echinox: În ţară, livrările de spaţii comerciale vor accelera în 2018 spre 200.000 mp

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti a fost finalizată extinderea proiectului AFI Palace Cotroceni, care a mărit suprafaţa închiriabilă a proiectului cu circa 8.000 de metri pătraţi, până la 90.000 mp.

    Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,42 milioane de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,2 milioane de metri pătraţi, luând în calcul şi închiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la începutul acestui an.

    La nivelul Bucureştiului, cea mai mare densitate de spaţii comerciale se află în sectorul 1, cu un nivel de circa 967 mp/1.000 de locuitori, pe poziţiile următoare fiind situate sectoarele 6 (842 mp/1.000 de locuitori) şi 3 (704 mp/1.000 de locuitori).

    În ţară, oraşele cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (926 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/1.000 de locuitori în Craiova şi 694 mp/1.000 de locuitori în Timişoara.

    În acest context, oraşele din România în care sunt programate spre livrare noi spaţii de retail în decursul acestui an sunt Timişoara, Craiova, Bistriţa, Sibiu, Buzău, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia, Roman şi Focşani, finalizarea unora dintre aceste proiecte fiind condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de construire în timp util. Cei mai activi dezvoltatori în ceea ce priveşte livrările planificate în acest an sunt Prime Kapital, NEPI Rockcastle şi Iulius Group. De altfel, Cushman & Wakefield Echinox a semnat un parteneriat strategic cu Prime Kapital în vederea închirierii proiectelor de retail pe care grupul le va dezvolta în România.

    În ciuda faptului că rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 4% la 3%, stocul de retail va rămâne stabil, punând presiune pe nivelul chiriilor din centrele comerciale dominante, al caror grad de ocupare este de aproape 100%. În următorii ani, este planificată extinderea proiectelor Colosseum Retail Park şi Promenada Mall, precum şi dezvoltarea unor parcuri de retail în Baloteşti (DN 1 Value Center) şi pe bulevardul Theodor Pallady, pe platforma Policolor.

     

  • CTP cumpără cu 18 milioane de euro două parcuri logistice în vestul ţării

    Cele două proprietăţi totalizează 119.000 mp de teren şi 37.000 mp suprafaţă închiriabilă. Aceste noi parcuri logistice ale CTP au o poziţionare strategică în partea de vest a ţării: Ineu este situat în judeţul Arad, unul dintre centrele industriale importante din zonă şi nod de transport, iar  Salonta, în judeţul Bihor, foarte aproape de graniţa cu Ungaria. Cele două proprietăţi vor constitui baza pentru două noi parcuri din portofoliul companiei, CTPark Ineu şi CTPark Salonta, şi fac parte din strategia pe termen lung a companiei de creştere şi de consolidare a poziţiei sale ca proprietarul cu cea mai mare suprafaţă logistică şi industrială la nivel naţional.

    CTPark Ineu este situat în partea de sud-vest a oraşului Ineu, la 2,5 km de centrul oraşului şi este amplasat pe un teren de 56.000 mp. Parcul are 23.000 mp suprafaţă construită cu destinaţia de producţie şi birouri. CTPark Ineu constă dintr-un depozit complet închiriat companiei Delphi Packard, care are la Ineu o fabrică de componente auto. Ineu este un oraş situat în partea de vest a ţării, în judeţul Arad, are aproximativ 9.500 de locuitori şi un procentaj al populaţiei active peste media naţională. Are o suprafaţă de 116 kmp, iar cele mai dezvoltate sectoare economice sunt: industria, agricultura, comerţul şi serviciile. Principalele activităţi economice sunt: industria textilă, industria electrică şi electronică, cablajele auto pentru autoturisme, serviciile comerciale, serviciile financiar-bancare şi asigurările. Ineu beneficiază de conexiuni rutiere directe cu trei mari oraşe importante din zonă: Arad (situat la 57 km distanţă), Oradea (92 km) şi Deva (143 km).

    CTPark Salonta se află la periferia oraşului, în partea de sud-vest, şi la 2,5 km de centru. Parcul beneficiază de un teren cu o suprafaţă totală de 63.000 mp, o suprafaţă închiriabilă de 14.000 mp la care se vor adăuga încă 30.000 mp, conform planurilor de dezvoltare ulterioare. Parcul are la acest moment două depozite ocupate în proporţie de 97% de producătorul francez de componente auto Inteva. Salonta este situată în extremitatea vestică a ţării, în judeţul Bihor, la 14 km de graniţa cu Ungaria. Oraşul se întinde pe 170 kmp şi are aproximativ 18.000 locuitori, fiind al doilea oraş ca mărime din Bihor după Oradea, reşedinţa de judeţ, situată la 39 km distanţă pe Drumul European E671. Economia oraşului a cunoscut o dezvoltare accelerată începând cu anii 2000, odată cu investiţiile străine în micile fabrici şi facilităţi de asamblare. Construcţiile de maşini şi componente auto, industria alimentară şi producţia de îmbrăcăminte sunt segmentele cu cea mai amplă dezvoltare în Salonta. În anul 2008, Inteva Products LLC, companie internaţională producătoare de componente auto (cabluri, încuietori de uşi, macarale pentru geamuri şi panouri de uşă integrate), a început producţia la fabrica sa din Salonta şi, datorită succesului înregistrat, a decis să deschidă o facilitate şi în Oradea, în anul 2016.

    „Achiziţia parcurilor logistice din Ineu şi Salonta face parte din strategia noastră de dezvoltare naţională a afacerii şi de acoperire a tuturor zonelor strategice din România. Un alt criteriu pentru care am ales aceste proprietăţi a fost existenţa unor contracte de închiriere pe termen lung cu două companii importante: Delphi Packard şi Inteva. Ne-am propus să fim prezenţi în toate regiunile din ţară unde infrastructura este suficient de bine dezvoltată pentru clienţii noştri şi pentru afacerile lor. Cererea pentru spaţii industriale de clasă A e într-o creştere rapidă, iar chiriaşii au început să înţeleagă care sunt avantajele închirierii de spaţii construite la cele mai înalte standarde de calitate. De aceea consider că acesta este momentul optim pentru accelerarea ritmului nostru de creştere, prin cumpărarea de proprietăţi şi prin dezvoltarea de noi facilităţi”, a explicat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

    Depozitele din Ineu şi Salonta au fost construite respectându-se specificaţii stricte, iar CTP va asigura pe viitor cele mai bune servicii de întreţinere în beneficiul chiriaşilor săi. Printre cele mai importante caracteristici ale depozitelor se numără: podele cu o capacitate mare de încărcare – 3 tone/ mp, în ambele parcuri; înălţimea utilă a halelor este de 7,5 m în CTPark Ineu şi de 10 m în CTPark Salonta; luminatoarele ocupă 10% din suprafaţa tavanului.

    În afară de achiziţiile din Ineu şi Salonta, planurile de dezvoltare ale CTP în vestul ţării includ mai multe oraşe: Timişoara, Cluj-Napoca, Turda şi Deva. “Vom continua extinderea în vestul ţării, datorită faptului că această zonă înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale cererii de închiriere pentru spaţii industriale şi logistice din România. Printre avantajele pe care le are această regiune se numără: apropierea de graniţa vestică, lucrările de îmbunătăţire a infrastructurii care s-au făcut în ultimii ani, precum şi creşterea numărului de companii proaspăt intrate pe piaţa zonală, din domenii ca electronică, IT, componente auto şi FMCG şi care caută spaţii de depozitare”, a adăugat Ana Dumitrache.

    În prezent, CTP deţine parcuri industriale şi logistice în 10 oraşe din România, dintre care şapte sunt situate în vestul ţării: Arad, Cluj-Napoca, Turda, Deva, Timişoara, Ineu şi Salonta. Astfel, cele două noi parcuri achiziţionate consolidează poziţia CTP, ca proprietarul cu cel mai mare portofoliu de spaţii industriale şi logistice de pe cuprinsul României.

     

     

     

  • Program de training în securitate cibernetică, în premieră mondială în Parcul Ştiinţific Tetapolis

    Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj transmis, miercuri, programul Academia de Training în Siguranţă Cibernetică va îmbina o secţiune de cursuri teoretice cu o platformă online de testare a capacităţilor defensive în siguranţă cibernetică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noaptea în parcul de distracţii

    Acesta fotografiază noaptea ”lumi artificiale“, aşa cum descrie el parcurile de distracţii, încercând să surprindă atmosfera acestora după lăsarea întunericului. Căutarea de imagini spectaculoase l-a purtat până în China, dar şi în Statele Unite ori Europa, fotograful dorind să arate lumii cât de mult se schimbă parcurile de distracţii atunci când au plecat şi ultimii vizitatori.

    Cea mai stranie imagine din colecţia sa, susţine Stefano Cerio, o reprezintă una cu Statuia Libertăţii căzută, dintr-o zonă a parcului Mirabilandia, din Ravenna, Italia, care ilustrează o viziune pesimistă asupra viitorului Statelor Unite ale Americii.